1,615 matches
-
pe care le abordăm. 3. Pentru fiecare problemă cheie în parte, dezvoltăm argumente consistente. Includem statistici, evenimente, exemple. 4. Elaborăm o introducere pertinentă și o concluzie puternică. Scriem și rescriem ce vom face * Conexiunea imediată cu audiența." Încălzirea" are pentru vorbitor importanță la fel de mare ca și pentru audiență. Ne rezervăm timp să ajungem confortabil la podium și să obținem atenția publicului. * Oferim "harta ideilor". Prezentăm audienței ce vom spune, cum ne-am gândit să expunem ideile și cât de mult timp
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
a descrierii este legată de frecvența adjectivelor afective, al căror rol în dinamica argumentativă a enunțării este subliniat de C. Kerbrat-Orecchioni: Adjectivele afective enunță atît o proprietate a obiectului pe care îl determină, cît și o reacție emoțională a subiectului vorbitor față de obiect. În măsura în care ele implică o angajare afectivă din partea enunțătorului și își manifestă prezența în cadrul enunțului, ele sînt enunțiative (1980, p. 84). Subiectivitatea limbajului afectiv este foarte întîlnită în paratextul editorial; am putea astfel analiza cvasi-totalitatea extraselor din presă care
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
carte. Putem vorbi chiar de o inflație de adjective alese pentru a prezenta cartea din punct de vedere promoțional. Adjectivele evaluative reflectă subiectivitatea enunțătorului: după C. Kerbrat-Orecchioni, sînt subiective "în măsura în care reflectă anumite particularități ale competenței culturale și ideologice a subiectului vorbitor" (1980, p. 94). KAREN BLIXEN Ferma mea africană "Am avut o fermă în Africa la poalele Ngong. Ecuatorul trecea prin munți la douăzeci și cinci de mile la nord." Așa începe Karen Blixen care, depănîndu-și simplu amintirile, ajunge să scrie cartea cea
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
America de Nord, limba circulând prin procesul de emigrare. ▪ Româna este una dintre cele cinci limbi în care sunt oficiate servicii religioase în statul monastic Muntele Athos, o regiune autonomă din Grecia, fiind vorbită în schiturile Prodromu și Lacu64. Țări și teritorii vorbitoare de limbă română (date selective) Țară Vorbitori (%) Vorbitori (cifre absolute) Populație (2005) Asia Israel 3,7% 250.000 6.800.000 Kazahstan 0,1% 20.054 14.953.126 Rusia 0,12% 178.000 145.537.200 Europa România 91
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Româna este una dintre cele cinci limbi în care sunt oficiate servicii religioase în statul monastic Muntele Athos, o regiune autonomă din Grecia, fiind vorbită în schiturile Prodromu și Lacu64. Țări și teritorii vorbitoare de limbă română (date selective) Țară Vorbitori (%) Vorbitori (cifre absolute) Populație (2005) Asia Israel 3,7% 250.000 6.800.000 Kazahstan 0,1% 20.054 14.953.126 Rusia 0,12% 178.000 145.537.200 Europa România 91% 19.736.517 21.698.181 Moldova
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
clasificare intuitivă și apropiată de judecățile spontane ale subiecților; plecând de la aceste judecăți, va fi posibilă dezvoltarea, în anumite condiții, a unui număr de aserțiuni teoretice. Opoziția povestire / non povestire, însușită de curând, pare a fi admisă de majoritatea subiecților vorbitori (nu mă pronunț asupra caracterului universal al acestei distincții, în pofida numeroaselor observații receptate din diversele spații culturale). Acceptată sau nu de către lingviști, așa cum se reflectă în ideile lui T. A. Van Dijk din citatul de debut (în termeni de competență
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în care aceasta este organizată de formele gramaticale (sintactice). (1984: 285) Considerând aceste genuri de discurs ca fiind tipuri relativ stabile de enunțuri, Bahtin insistă asupra caracterului variabil și adaptabil al genurilor de discurs care nu se traduce, pentru subiectul vorbitor, printr-o inspirație aleatorie și anarhică: "Enunțul, în singularitatea sa, în ciuda caracterului său individual și creativ, nu ar putea fi considerat drept o combinație absolut independentă de formele de limbă" (1984: 287). La o privire mai detaliată, putem afirma că
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
lingvistul nu poate să-l ignore și este imposibil să dezvolți o teorie câtuși de puțin consecventă a textului, fără a se ține seama, la modul, pe cât posibil, economic și general, de ceea ce este, înainte de toate, experiența comună a subiecților vorbitori. Propun deci să lucrez pe baza următoarei definiții: Un TEXT este o structură ierarhică complexă care cuprinde n secvențe eliptice sau complete de același tip sau de tipuri diferite. Înaintea definirii tipurilor de secvențe, am putea enunța o astfel de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
povestiri, insistă asupra faptului că această aparentă autonomie este preluată de funcția textuală și dialogică: "Sunt, într-adevăr, propoziții de, am putea spune, "avant-post", situate exact pe linia de demarcație, acolo unde are loc alternanța (schimbarea) de roluri dintre subiecții vorbitori" (1984: 297). Existența unor astfel de propoziții a fost confirmată, de atunci, prin studiul înscrierilor de secvențe narative în contexte conversaționale. Această inserție lasă loc așa cum am văzut în capitolul 7 -, în mod sistematic, procedurilor de deschidere, sub formă de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
un model sau prototip al povestirii elementare complete. Bahtin reperase existența acestor mărci de trecere de la conversație la povestire: Acestea sunt, într-adevăr, propoziții de "avant-post", am putea spune, situate pe linia de demarcație unde are loc alternanța (schimbarea) subiecților vorbitori. (1984: 297). În capitolul 7 vom vedea, din perspectiva faptelor identificate de către Jacques Schérer în dramaturgia clasică, că un ansamblu de replici au rol, în general, de pregătire nu doar prin intrarea-prefață ci și prin Rezumat. Povestirea poate cuprinde de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
referindu-se la Peirce și Vygotsky, nota în Essai de linguistique générale: "Orice discurs individual presupune un schimb" (1963: 32). În raport cu enunțul dialogal, în care intervențiile interlocutorilor se succed, monologul se caracterizează prin omogenitatea aparentă a intervenției unui singur subiect vorbitor. Gânditorii antici considerau însă discursul ca fiind ceva interior sau chiar un dialog interior, iar toți lingviștii, după Bahtin-Voloșinov (1929) și Vygotsky (1934), recunosc astăzi că "prin dialog se subînțelege chiar un discurs interior" (Jakobson, 1963: 32). Așa cum nota E.
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în seamă raționamentele celuilalt; suntem departe de a găsi împreună adevărul și nici nu ne punem de acord asupra a ceea ce căutăm. Din 1925, Charles Bally începe să acorde un loc important acestei realități conflictuale inerente activității enunțiative a subiectului vorbitor: Pentru un observator superficial, [conversația cea mai obișnuită] nu oferă nimic deosebit; însă observați mai îndeaproape procedeele folosite: limba va fi un fel de armă pe care fiecare interlocutor o va folosi pentru a putea acționa, pentru a-și impune
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
China, Egipt, Indonezia, India, Mexic, Nigeria și Pakistan. Prin centrarea pe aceste nouă țări, initiațiva Educația pentru Toți a sperat să îmbunătățească foarte mult statisticile de educație globală. O altă inițiativă a Educației pentru Toți are loc în țările africane vorbitoare de franceză Burkina Faso, Ciad, Mali, Mauritania, Nigeria și Senegal. Acest efort implică echipe naționale de instruire care lucrează cu voluntari în domeniul educației pentru a aduce alfabetizarea populației locale. În cadrul tuturor acestor programe, educația pentru sănătate este centrală în educația
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
a insistat asupra faptului că ajutorul american a dus la extinderea birocrațiilor străine și că "un birou guvernamental este lucrul care se apropie cel mai mult de viața eternă pe care îl vom vedea vreodată pe acest pământ"77. "Marele vorbitor" nu era întotdeauna stăpân pe situație, dar nimeni nu era mai bun decât el când venea vorba de transformarea jumătăților de adevăr în mituri solide. În calitate de președinte, a sporit totuși ajutoarele externe, dar nu a dat nimic publicității pentru a
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
inclusiv cea a copilului, a debutat cu cea mai pregnantă dintre forme: limbajul. Faptul este, oarecum paradoxal față de drumul firesc al dezvoltării naturale a copilului caracterizat de precocitatea manifestării competențelor comunicative fătă de cele lingvistice. Înainte de a fi o ființă vorbitoare, copilul este o ființă comunicatoare. Limbajul în perioada preșcolară, devine un instrument activ și deosebit de complex al relațiilor copiilor cu cei din jurul său și în același timp, un instrument de organizare a activității psihice. Varietatea si dificultatea sarcinilor, ilustrează problematica
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
treacăt fie spus, este posibil și ca însuși sedentarismul indus de fenomenul comunicațional online să cauzeze unele "devianțe" de limbaj.) Demersul din acest subcapitol se bazează pe unele observații de tip empiric asupra comunicării scrise prin mijloacele internet cu persoane vorbitoare de limbă română și engleză aflate în mai multe zone culturale și geografice europene și nord-americane. Metoda de culegere a datelor pentru acest segment este aceea a observației nestructurate (uneori spontane), în perioada decembrie 2005 august 2008. Ipotezele de lucru
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
mod particular de a fi "în limbaj". Ne trimite aici și subtitlul: "certificatul de maternitate" care este o traducere literală a cuvîntului maghiar pentru "Administrația certificatelor de naștere". Dat fiind dublul statut al naratorului ca fost vorbitor nativ și acum vorbitor străin, cuvîntul capătă rezonanțele copilăriei, în care de altfel nu se mai regăsește. Distincția dintre autor și narator este esențială pentru a citi această carte: tema esențială pe care o abordează povestirea este exact felul în care limbajul "despică" subiectul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
în povestirea pe care o narează, pe cînd naratorul din e) și g) este și personaj. Uitîndu-ne la exemplul a), observăm că fraza de acolo se repetă neschimbată în cele patru fragmente. În fiecare din ele avem: 1. o instanță vorbitoare ce numește evenimentul și perceperea lui 2. cineva care aude sunetul vocii și, se pare, este iritat 3. un eveniment dintr-o fabulă: sunetul vocii lui Steyn În d), presupunînd că dispunem de toată informația, vocea aparține personajului Steyn; percepția
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
se pare, este iritat 3. un eveniment dintr-o fabulă: sunetul vocii lui Steyn În d), presupunînd că dispunem de toată informația, vocea aparține personajului Steyn; percepția, adică iritarea, aparține soției lui Steyn, Ottilie (un foca-lizator-personaj sau FP), iar instanța vorbitoare este un NE. Din moment ce avem de-a face cu un roman, ne putem aștepta ca fabula să fie inventată, dar nu prea contează în acest caz. Acum, putem interpreta fraza ca: (Eu narez: (Eu inventez: (Ottilie focalizează:))) Vocea groasă a
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
un singur nivel narativ în situația de limbaj personală. La prima vedere, aceasta se întîmplă cînd naratorul se adresează cititorului în mod explicit sau implicit; la nivelul secund, cînd un actor se adresează altui actor (acesta putînd fi chiar actorul vorbitor). În f.II găsim "un amestec" al celor două niveluri narative, numit interferență textuală. Cele două situații narative vor fi deosebite, pe baza referințelor din text la situații de limbaj personale sau impersonale. Aceste referințe pot fi considerate semnale, ele
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pe 28 iunie. Știți, o femeie știe lucrurile astea. Schimbul de semne dintre două persoane urmărind același scop, tratament medical adecvat, nu este deloc reușit la început. Rezidentul folosește cuvinte englezești normale și, dacă pacienta este suficient de educată și vorbitoare a limbii engleze, nu ar trebui să fie nici o problemă. Și totuși, probleme apar. Semnele adiționale exclud cumunicarea în detrimentul ambelor părți. Doctorul trimite semnale de tot felul, pe care femeia le interpretează ca fiind intimidante: impaciența lui cînd ea ezită
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
autoevaluează corect, iar literatura ilustrează o multitudine de asemenea cazuri: auto-analiști nedemni de încredere, aplecați spre minciună, imaturi, incompetenți, labili mental. Genurile ce ilustrează foarte bine această metodă de caracterizare sînt evident cele autobiografice: jurnalul, confesiunea, romanul autobiografic. În Inima vorbitoare, Edgar Allan Poe îi permite eroului să explice de ce nu este în toate mințile, deși acesta a ucis pe cineva, iar aceste confesiuni demonstrează clar existența nebuniei, prin însăși negarea lor. Un personaj poate vorbi celorlați despre sine. De obicei
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
revelatoare. Prima întrebare a autorilor, "Cine vorbește aici?", este amplificată prin adaosul perspectivei dialogismului bahtinian și a deconstructivismului derridean. Iar în trena acelei teorii complicate, se ajunge la termenul "lectură problematologică" presupunînd o permanentă punere sub semnul întrebării a vocii vorbitoare prin întrebarea: Cine vorbește? Strategia este numită de aceiași autori "lectură prin citate". A doua întrebare ridicată de aceștia ar fi: "Cărei întrebări îi corespunde replica asta?" Replica, așa cum o definesc autorii studiului, poate fi o mișcare spre sau o
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
mi-am pus întrebarea asta de-atîtea ori, încît acum îmi vine foarte greu să găsesc răspunsurile. Dar poate că argumentul îndreptat și împotriva individualismului, consubstanțial cu manevrarea conceptului de "voce" vorbitoare, și împotriva centrismului lingvistic, consubstanțial cu dominația acestei "voci vorbitoare", are o oarecare greutate acolo unde argumentele logice și ideologice nu sînt de ajuns. A întreba nu de unde vin cuvintele sau cine pune aceste întrebări, ci în ce constă perspectiva pusă în fața noastră pentru a ne convinge sau pur și
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
poate mai stă acolo și astăzi, asta nu mai știu. A plecat prințul Andrico să îl caute pe Marco, pentru că liniștise vânturile, liniștise apele, doar pe balaur mai trebuia să îl înfrunte. Zâna i s-a arătat c o închipuire vorbitoare și ia mai zis: -Dragul meu prinț, balaurul se află în spatele unei stânci numită ,,Sirena Viselor,,. Dar pentru a ajunge acolo trebuie să ai mare grijă. Dacă te cațeri pe acea stâncă, vei fi transformat în stană de piatră și
Prințul Andrico by Adelina Ciocan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91480_a_92896]