1,697 matches
-
test de semnificație obține un rezultat negativ nesemnificativ statistic aceasta nu înseamnă neapărat că efectul nu există în populație, respectiv că între populațiile de bărbați și femei, din care au fost selectate eșantioanele, nu există nici o diferență a proporțiilor de votanți, înseamnă numai că aceste eșantioane particulare n-au reușit să demonstreze o diferență. De altfel, un efect care se dovedește statistic semnificativ, poate fi totuși atât de redus încât să nu prezinte nici o importanță. Dacă testul de semnificație are un
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
test de semnificație obține un rezultat negativ nesemnificativ statistic aceasta nu înseamnă neapărat că efectul nu există în populație, respectiv că între populațiile de bărbați și femei, din care au fost selectate eșantioanele, nu există nici o diferență a proporțiilor de votanți, înseamnă numai că aceste eșantioane particulare n-au reușit să demonstreze o diferență. De altfel un efect, care se dovedește statistic semnificativ, poate fi totuși atât de redus încât să nu prezinte nici o importanță. Dacă testul de semnificație are un
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fundament esențial pentru validitatea națiunii șs.n.ț”26. Alianța dintre eugeniști și PNȚ era Într-o oarecare măsură În neconcordanță cu principiile de bază ale fiecăruia dintre cele două grupuri, pentru că țărăniștii aveau ca scop reprezentarea electoratului rural ca votanți independenți, În cadrul unei democrații parlamentare, În timp ce eugeniștii urmăreau să protejeze interesul colectiv Într-un sistem pe care Îl considerau corporatist. Este foarte probabil ca ambele grupări să fi privit această alianță ca pe una strict pragmatică. Mișcarea eugenistă avea nevoie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
lipse acute de educație. O astfel de atitudine releva o poziție ambivalentă față de capacitatea țărănilor de a participa În arena politică cu aceleași drepturi ca și românii cu un nivel superior de educație. În același timp, o masă de noi votanți reprezenta un potențial electorat pentru toate partidele. În cursa pentru câștigarea voturilor țărănimii, eugeniștii aveau un mesaj diferit de toate celelalte partide. În schimbul mobilizării În sprijinul priorităților eugenice, ei le ofereau țăranilor programe, de la programe de imunizare până la măsuri de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
des în cazul bărbaților, celor de vârstă medie, cu ocupații cu status scăzut sau mediu, cu mai multe relații, cunoscători de limbi străine. Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 11. Variația protestului (potențial și efectiv) Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Alegători, votanți, partizani Rata de participare la vot în România a scăzut în perioada 1990-2004 cu aproximativ 50%. Astfel, dacă la alegerile generale din 1990 au votat aproximativ 9 din 10 persoane, la ultimele alegeri generale (2004) au mai votat doar 6
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
categoria votanților nu este una omogenă, din mai multe puncte de vedere (stabilitatea opțiunii, preferința pentru un anumit partid, preferință unică sau multiplă, preferință simultană pentru partid și candidat etc.). Astfel, dacă avem în vedere criteriul stabilității opțiunii, distingem între votanți partizani (cei care preferă să voteze cu același partid la majoritatea alegerilor se simt apropiați de un anumit partid) și votanți pragmatici persoanele care votează cu partide diferite, în funcție de context). Înaintea alegerilor, cetățenii se confruntă cu cel puțin două decizii
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
sau multiplă, preferință simultană pentru partid și candidat etc.). Astfel, dacă avem în vedere criteriul stabilității opțiunii, distingem între votanți partizani (cei care preferă să voteze cu același partid la majoritatea alegerilor se simt apropiați de un anumit partid) și votanți pragmatici persoanele care votează cu partide diferite, în funcție de context). Înaintea alegerilor, cetățenii se confruntă cu cel puțin două decizii în ceea ce privește spațiul politic. Acestea sunt decizia de a merge la vot sau nu și decizia de a vota pentru un anumit
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Prin urmare, ne va interesa în primul rând să aflăm care sunt caracteristicile celor care, sistematic, nu votează pentru a explica de ce (nu) merg oamenii la vot. Analiza va fi extinsă în continuare în zona celor două mari tipuri de votanți, partizani și pragmatici, cu intenția de a identifica diferențele dintre aceste tipuri de alegători. A doua parte a capitolului se va opri în principal asupra caracteristicilor celor care votează cu un anumit partid, cu intenția de a explica opțiunile de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
a partizanatului sunt legate între ele. Altfel spus, cei care au un anumit nivel de încredere în partide tind să adopte și un anumit tip de vot cu precădere. Pentru a evidenția această legătură am calculat ponderea fiecărui tip de votant în cadrul tipurilor de încredere, reprezentarea grafică a acestei relații fiind următoarea: EMBED MSGraph.Chart.8 \s Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 12. Variația tipurilor de alegători în funcție de tipurile de încredere Valorile reprezintă procente pe coloane. Ponderea fiecărui tip din total alegători
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
reprezintă procente pe coloane. Ponderea fiecărui tip din total alegători este trecută în paranteze. Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Exemplu de lectură: Din totalul celor care au încredere mare într-un un partid (58% din totalul alegătorilor), 41% sunt votanți partizani. Reprezentarea grafică a relației dintre încredere și tipul de vot din graficul anterior (dincolo de diferențele procentuale ușor vizibile, existența reală a acestora a fost testată cu ajutorul reziduurilor standardizate) arată următoarele: cei care nu pot evalua încrederea în partide sunt
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
dintre încredere și tipul de vot din graficul anterior (dincolo de diferențele procentuale ușor vizibile, existența reală a acestora a fost testată cu ajutorul reziduurilor standardizate) arată următoarele: cei care nu pot evalua încrederea în partide sunt într-o măsură mai mare votanți de tip „afon” (de fapt ei sunt non-votanți în cea mai mare parte și cel mai adesea) și în mai mică măsură votanți „pragmatici” sau „partizani”; cei care nu au deloc încredere indiferent de partid, tind într-o măsură mai
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
standardizate) arată următoarele: cei care nu pot evalua încrederea în partide sunt într-o măsură mai mare votanți de tip „afon” (de fapt ei sunt non-votanți în cea mai mare parte și cel mai adesea) și în mai mică măsură votanți „pragmatici” sau „partizani”; cei care nu au deloc încredere indiferent de partid, tind într-o măsură mai mare să nu voteze, iar dacă votează să nu fie votanți „partizani”; cei care au încredere scăzută sunt mai degrabă votanți „pragmatici” și
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mai mare parte și cel mai adesea) și în mai mică măsură votanți „pragmatici” sau „partizani”; cei care nu au deloc încredere indiferent de partid, tind într-o măsură mai mare să nu voteze, iar dacă votează să nu fie votanți „partizani”; cei care au încredere scăzută sunt mai degrabă votanți „pragmatici” și mai puțin votanți „partizani” iar cei cu încredere ridicată în cel puțin un partid tind să voteze (să nu fie non-votanți sau votanți „afoni”), iar votul să fie
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mică măsură votanți „pragmatici” sau „partizani”; cei care nu au deloc încredere indiferent de partid, tind într-o măsură mai mare să nu voteze, iar dacă votează să nu fie votanți „partizani”; cei care au încredere scăzută sunt mai degrabă votanți „pragmatici” și mai puțin votanți „partizani” iar cei cu încredere ridicată în cel puțin un partid tind să voteze (să nu fie non-votanți sau votanți „afoni”), iar votul să fie unul de tip „partizan”. Raportate la totalul populației și definite
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
partizani”; cei care nu au deloc încredere indiferent de partid, tind într-o măsură mai mare să nu voteze, iar dacă votează să nu fie votanți „partizani”; cei care au încredere scăzută sunt mai degrabă votanți „pragmatici” și mai puțin votanți „partizani” iar cei cu încredere ridicată în cel puțin un partid tind să voteze (să nu fie non-votanți sau votanți „afoni”), iar votul să fie unul de tip „partizan”. Raportate la totalul populației și definite după ambele criterii (tip de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
dacă votează să nu fie votanți „partizani”; cei care au încredere scăzută sunt mai degrabă votanți „pragmatici” și mai puțin votanți „partizani” iar cei cu încredere ridicată în cel puțin un partid tind să voteze (să nu fie non-votanți sau votanți „afoni”), iar votul să fie unul de tip „partizan”. Raportate la totalul populației și definite după ambele criterii (tip de încredere și tip de vot), principalele tipuri de alegători (în funcție de pondere) sunt „pragmatic cu încredere mare” (27%), „partizan cu încredere
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
determină pe oameni să voteze sau nu, respectiv să voteze cu același partid (vot „partizan”) sau cu partide diferite în funcție de context (vot „pragmatic”). Studiile cu privire la explicarea participării la vot sunt mai frecvente (comparativ cu cele ce trimit la distincția dintre votanții „partizani” și cei „pragmatici”). Nivelul la care este situată analiza, micro sau individ (sociologice, psihologice, economice), mezo (organizații, asociații), macro (cultură, caracteristici ale sistemului electoral, sistemului de guvernare etc.) poate fi diferit și în cazul participării la vot. O altă
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de modernitate individuală și de integrare socială. Cei care votează („pragmatic” sau „partizan”) vor avea un profil opus celor care nu votează, iar categoria „afonilor” va tinde să urmeze un profil apropiat de tipul „non-vot”. Cu privire la aceleași dimensiuni, diferențele dintre votanții pragmatici și cei partizani sunt mai dificil de anticipat (analizele pe date similare cu privire la alegătorii din România lipsesc), dar ne putem aștepta ca prima categorie să aibă un nivel de încredere în partide mai scăzut, să se informeze mai mult
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
putem aștepta ca prima categorie să aibă un nivel de încredere în partide mai scăzut, să se informeze mai mult, să aibă mai multe cunoștințe politice, să ia decizia de vot relativ mai greu. În ceea ce privește diferențele de natură sociodemografică dintre votanții „partizani” și cei „pragmatici” ne așteptăm ca primii să fie relativ mai în vârstă, mai puțin educați, de etnie maghiară, cu un grad de bunăstare și un nivel al modernității mai scăzute. Pentru a testa aceste relații de determinare în
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
prezentate sintetic în tabelul următor (pentru simplificarea reprezentării relațiilor am marcat doar situațiile semnificative statistic, tipul semnelor și numărul lor marcând sensul și intensitatea relațiilor): Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 20. Determinanții tipurilor de alegători (regresie logistică) Tip alegător Variabilă independentă Votant partizan Votant pragmatic Non-votant Afon Sociodemografice Bărbat - Vârsta Numărul de ani de școală Relații + - Venit net în ultima lună Dotarea materială a gospodăriei - Maghiar ++++ ---- Student Șomer/casnică Pensionar Ocupat status scăzut Ocupat status ridicat Mediu urban de mici dimesiuni --- +++ Mediu
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în tabelul următor (pentru simplificarea reprezentării relațiilor am marcat doar situațiile semnificative statistic, tipul semnelor și numărul lor marcând sensul și intensitatea relațiilor): Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 20. Determinanții tipurilor de alegători (regresie logistică) Tip alegător Variabilă independentă Votant partizan Votant pragmatic Non-votant Afon Sociodemografice Bărbat - Vârsta Numărul de ani de școală Relații + - Venit net în ultima lună Dotarea materială a gospodăriei - Maghiar ++++ ---- Student Șomer/casnică Pensionar Ocupat status scăzut Ocupat status ridicat Mediu urban de mici dimesiuni --- +++ Mediu urban de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
lipsa unei relații semnificative statistic (p≤0,05) (creșterea sau scăderea șanselor cu maximum 50% este marcată de un semn, cu 100% de două semne, etc.). Exemple de citire: Celelalte caracteristici fiind considerate similare, șansele ca o persoană să fie votant „partizan” sunt mult mai mari dacă persoana este de etnie maghiară; șansele ca o persoană să fie votant „pragmatic”“ scad foarte mult dacă este de etnie maghiară. Conform datelor prezentate, profilele celor patru tipuri de alegători sunt destul de diferite, tipurile
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
un semn, cu 100% de două semne, etc.). Exemple de citire: Celelalte caracteristici fiind considerate similare, șansele ca o persoană să fie votant „partizan” sunt mult mai mari dacă persoana este de etnie maghiară; șansele ca o persoană să fie votant „pragmatic”“ scad foarte mult dacă este de etnie maghiară. Conform datelor prezentate, profilele celor patru tipuri de alegători sunt destul de diferite, tipurile non-votant și votant „afon” fiind cele mai bine conturate („explicate” de predictorii considerați). Astfel, cei care refuză sistematic
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mult mai mari dacă persoana este de etnie maghiară; șansele ca o persoană să fie votant „pragmatic”“ scad foarte mult dacă este de etnie maghiară. Conform datelor prezentate, profilele celor patru tipuri de alegători sunt destul de diferite, tipurile non-votant și votant „afon” fiind cele mai bine conturate („explicate” de predictorii considerați). Astfel, cei care refuză sistematic votul au un grad de bunăstare ceva mai scăzut, ceva mai multe relații utile, provin într-un număr mai mic din mediul urban de dimensiuni
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
votul unei persoane nu contează, că parlamentarii nu susțin interesele celor care i-au votat, au într-o măsură mai mică sentimente pozitive cu privire la orientarea politico-economică actuală, au un nivel de integrare mai scăzut (religioasă și maritală). Principalele diferențe dintre votanți și non-votanți țin de tipul localității (mediile urbane de dimensiuni mici și medii votează într-o măsură mai mare, iar cele de dimensiuni foarte mari într-o măsură mai mică), încrederea în partide (mare pentru votanți și inexistentă pentru non-votanți
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]