1,123 matches
-
sobei seara lângă vatră Ne depăna bunica amintiri, De sărbători veneau feciori la poartă Și se nășteau vremelnice iubiri. Iar seara se-adunau bătrâni la clacă Torceau cântând, fuior, după fuior, În jurul lor erau copii de-o șchioapă Și ascultau vrăjiți povestea lor. Când vântul troienea zăpezi pe sate Iar gerul desena flori în ferestre, Noi zgribuliți ne strecuram în noapte, Să-i facem mamei glume, nebunește. Mi-e dor de iernile de-odinioară, Mi-e dor adeseori să fiu copil
BRĂDUȚ NINS DIN CODRU- COLINDUL BRADULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376135_a_377464]
-
cu siguranță, este admirabil. Prof. Mirela Brezuică Iarna Praf de-argint căzut pe gene, Pământul alb, înghețat, Iarna lasă-ale ei semne, Peste uliți, peste sat. Vine cu-a ei vijelie În toiagu-i lustruit, Iar pe derdeluș își suie Strigătul prelung, vrăjit. Nimeni nu vrea s-o înfrunte Sau s-o întoarcă din drum, Ea a coborât din munte Iar în urmă-i numai fum. Abia către dimineață, Când cărări a troienit, Se oprește să își scoată Cingătoarea de argint. Și văzând
PRIN POARTA COPILĂRIEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376184_a_377513]
-
2015 Toate Articolele Autorului De dorul vieții selenare! Luna trăirilor pustii, A cerului pictat cu aur, Mireasa nopților târzii, Lampa aleasă din tezaur, Cu-o rază albă îi șoptește, Din clopotul nemărginit, Iubitului ce-o urmărește În nopțile cu cer vrăjit. Prin gestul tandru de lumină, Pământului îi dovedește Că are zile când suspină, Când după viață iar tânjește! Atunci, când fața își ascunde Să nu i-o scalde mândrul Soare, Genele ei au urme ude, De dorul vieții selenare! Referință
DE DORUL VIEȚII SELENARE! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376217_a_377546]
-
Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1604 din 23 mai 2015 Toate Articolele Autorului Cu-cu! Era o frumoasă zi de mai...La o margine de pădure, într-un decor decupat dintr-un pliant promoțional, câțiva turiști și turiste ascultau vrăjiți simfonia primăverii. Stăteau tolăniți pe iarba mătăsoasă, cu ochii închiși și gurile deschise, dornici ca trilurile ce picurau din frunzișul des să le inunde sufletele. Simțeau cum energia lină a misterioaselor ciripituri le purifica celulele otrăvite de stresul cotidian. Dar
CU-CU! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379755_a_381084]
-
o bancă părăsită, O-nvăluie pe o frumoasă-ndrăgostită, Îi răcorește fața rumenită Și vâlvătaia-n piept sălășluită... Îi spală rochia, ce-i stă pe trup lipită, Fiind pe formele-i frumoase, dulci, croită, I-alintă păru-i lung și mătăsos, vrăjită, I-atinge buzele-i fierbinți, topită... Cu șoapte tainice, de ne-nțeles, e ispitită, În pași de dans, lin, să plutească fericită, Pe nesimțite-i prinde talia ... Citește mai mult SUBSTITUIREO ploaie-n noapte, nesfârșită,Cântă încet și parcă obosită
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
pe-o bancă părăsită,O-nvăluie pe o frumoasă-ndrăgostită,Îi răcorește fața rumenităși vâlvătaia-n piept sălășluită...Îi spală rochia, ce-i stă pe trup lipită,Fiind pe formele-i frumoase, dulci, croită,I-alintă păru-i lung și mătăsos, vrăjită,I-atinge buzele-i fierbinți, topită...Cu șoapte tainice, de ne-nțeles, e ispitită, În pași de dans, lin, să plutească fericită,Pe nesimțite-i prinde talia ... VIII. DĂINUIRE..., de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 2045 din 06 august
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
Se logodesc dorințe în nopți de sânzâiene, Iubirea arde doruri în clipe de alint, Duios săruta perla ivita între gene. Din jumătăți de suflet se nasc eternități, Pe trup pictează fluturi troițe de candoare, Cămăși de cer ne-mbrăca-n vrăjite dimineți, Se întețesc emoții în dulce dezmierdare. Serafi sfințesc iubirea cu mir din paradis, Ne-adăpostesc de brume, nevinovate temeri, Ne închinam în inimi și-n legământ promis Ne poartă îngeri tandri destinul pe-ai lor umeri. Referință Bibliografica: Destin
DESTIN PURTAT DE ÎNGERI de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371711_a_373040]
-
de urmat, răbdarea, pudoarea cât și fascinația pentru tot ceea ce înseamnă Europa. Viața intimă e ca un văl de mătase după care se ascund, e greu s-o ghicești. Japonezii nu vorbesc despre iubire, exceptând adolescenții și tinerii care aleargă, vrăjiți, după Manga sau filme pentru a se informa... Dincolo de acest văl se află o inimă care, ca orice inimă, iubește. Numai că niponii sunt orientali, ceea ce le dă profunzime și interiorizarea sentimentelor... Nu sunt expansivi precum latinii, să zicem. Adolescenții
IUBIREA LA JAPONEZI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/375734_a_377063]
-
falsul legământ. Te voi cânta, te voi cânta, iubirea mea, de vânt, de zare, de pământ, pe țărmul unde toate zac. În umbra nopții te voi aștepta, ca un tâlhar grăbit, și, pe furiș, cu tine voi pleca spre muntele vrăjit. Și-am să te cânt, am să te cânt, iubirea mea , de rouă, de azur, de verde și adânc, de-ar fi să mă desfir în ultima octavă - și-n ultimul cuvânt... *am să te cânt... 30 ianuarie 2017 Referință
TE VOI CÂNTA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379251_a_380580]
-
viață prea grăbită”; am îngenunchiat și ți-am sărutat ochii/ ca eu să fiu visul ce se adună sub pleoape”; “să ne grăbim, încă mai plouă cu dragoste/ între lună și soare”; “toți fluturii din mine și-au răzbunat menirea: / vrăjită, soarta cu dorul vinovat m-adapă”; „să lumineze bradul încărcat de colinde/ unde tu îmi păstrezi visele”; amurgul seamănă flori de gheață -n fereastre/ înaltul miroase a ace de brad / stele cu ochii albaștri se-anină-ntre ramuri / precum privirile îndrăgostiților scuturate
RECENZIE ( NOTE DE LECTOR). VOLUMUL DE POEZIE CLEPSIDRA CU SILABE , AUTOR GEORGI CRISTU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379244_a_380573]
-
E tot așa cum am știut-o, Pisică blândă lingușitoare, E tot așa cum am cunoscut-o, O mică viperă încântătoare. A rămas aceiași, nu s-a schimbat, Panteră veșnic neîmblânzită, A rămas aceiași ce m-a încântat, Lăsându-mă cu inima vrăjită. DA. E așa cum am știut-o, Laleaua cu un colorit intens, DA. E aceiași cum am cunoscut-o, Chipul ei din minte nu mi-e șters! Sunt vinovat? Se poate. Mi-ai mai spus, Ți-ascult învinuirile cu capul plecat
626 CHIPUL NEŞTERS de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369222_a_370551]
-
Spiritul frământă izbânzi și-nfrângeri. Universu-i punct infinit ca spațiu, un magic cuvânt ce-ntruna creează în nestăvilit și veșnic nesațiu care vibrează. Ai să îi revezi fețele superbe când îți va zâmbi din etern iubirea și-ai s-admiri vrăjit cum iese din verbe Desăvârșirea. Vor veni atunci heruvimi cu scuturi și săbii părând raze ireale în inima ta revărsând din ciuturi cioburi astrale. Anatol Covali Referință Bibliografică: Univers / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1755, Anul V
UNIVERS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378663_a_379992]
-
SEMNE... Autor: Dania Badea Publicat în: Ediția nr. 1991 din 13 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Semne... Dintotdeauna am văzut mai mult Fără să știu că aș putea să cânt Pe scoarță copacilor, în paie și în flori În poțiuni vrăjite, în primele ninsori. Din felul în care se- ncrucișează Ramuri căzute- n drum, se desenează Evenimente ce se vor derula Și-n roată timpului, oricum ne vor purta Că într- un carusel perfid și în mișcare Vedem și înțelegem, chiar
SEMNE... de DANIA BADEA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378790_a_380119]
-
treacă. În amintirea cățelușei sale, Dragoș denumește rîul, Moldova și dă numele poporului său, Roman, locului unde s-a petrecut evenimentul. Însoțitorii lui Dragoș descoperiră cu bucurie un peisaj plin de viață, dar orașele și satele din jur sînt părăsite. Vrăjiți, ei descăleca și i se închină lui Dragoș ca primului domn al acestor pămînturi. Cantemir explică că această țară a fost numită Moldova, dar că turcii o denumiseră Ak Ulach, apoi, tot ei le dăduseră numele de bogdanii locuitorilor Moldovei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
golașă cînd o vedeai în lungime și se deschidea în arcade mari într-un fel de hol împrejmuitor în care erau puse mese peste tot" constituie o pauză descriptivă pentru că nu corespunde vreunei treceri temporale în universul reprezentat (de Muntele vrăjit). Pe de altă parte, "După pește a urmat o foarte gustoasă mîncare de carne, cu maioneză, apoi o salată de legume, apoi pui fript, o plăcintă... și, în cele din urmă, brînză și fructe" nu constituie o pauză descriptivă (în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
nici Ludovic și nici L. a mai dat și alte numeroase exemple de criminali nepericuloși pentru marea masă a concetățenilor, care se pot plimba în tihnă fără a risca un singur fir din părul lor, iar sala l-a ascultat vrăjită.) "Da, dar faptul că inculpatul a ucis cu sânge rece, într-un mod inuman, un număr atât de mare de blonde nevinovate dovedește că Robert Michael Vasile Bruno Maria Spinoza este un criminal periculos" a conchis avocatul, în aplauzele frenetice
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
nu sunt decât unul!) putea fi întâlnit în sanatoriul pentru boli de plămâni NOVA CAELI 30 de pe colinele Lufthils. Aerul rece de acolo a reușit să vindece numeroși bolnavi de tuberculoză conform cu tratamentele vechi și niciodată caduce de pe vremea Muntelui Vrăjit sau a pensiunii La Prometeul Modern, unde a petrecut mai multă vreme și tânărul Rudolph, Al Nouăzeci și șaptelea din șirul Celor O Sută, după cum desigur vă amintiți. R.D.R. era văzut pe terasă în fiecare dimineață devreme, lungit pe un
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
plecat În Flandra, prefăcându-se că uită să-și ia rămas-bun de la această femeie pe care o distrusese. I-a reproșat acest lucru, „dar, spune ea, aveau să mă supăr pe el, voiam și nu voiam putere!”. Era cu adevărat vrăjită: „Uneori, reia prințesa, eram gata să-l mustru și să mă plâng, dar Îmi spulbera dorința prin manierele sale, pe care nu aș putea să le descriu, Într-atât de numai ale lui erau!”. Din nou, singularitatea! Din nou, dandysmul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
unor resurse vitale. Acest lucru poate duce la pierirea laptelui vacilor sau la distrugerea recoltelor. ș...ț Fermecarea definește elementul opus: desfermecarea. ș...ț În timp ce fermecarea este, de obicei, rezultatul unei puteri Înnăscute (deși există situații În care oamenii exercită vrăjitul prin tehnici), desfermecarea trebuie să fie construită (prin tehnici - n. M.C.) ale ritului sau binecuvântării. ș...ț Vraja, care presupune că acumularea de bogăție s-a făcut prin mijloace vrăjitorești, este mai puțin Întâlnită, dar este bazată pe aceeași idee
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
celui „ales”, apoi flutură steagul (sau ciocul) pe deasupra capului acestuia. Călușarul Începe să danseze din ce În ce mai rapid. Vătaful se uită fix la el, apoi mișcă ritmic steagul sau ciocul deasupra lui și a bolnavului și Îi stropește pe amândoi cu apă vrăjită. La un anumit semn al vătafului, acesta cade inconștient la pământ. Atunci vătaful sparge unul dintre vase și omoară unul dintre puii de găină. În acel moment, bolnavul, ajutat de doi călușari, sare și se ridică de la pământ, ca trezit
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sare și se ridică de la pământ, ca trezit din boală. Întreaga secvență este repetată de trei ori. Călușarul prăbușit la pământ, despre care există credința că dă sănătatea lui celui bolnav, este trezit din transă, fie prin stropirea cu apa vrăjită, fie prin repetarea acelorași dansuri, dar În sensul acelor de ceasornic. Persoana vindecată are obligația de a juca Împreună cu călușarii sau de a le asigura hrana pe timpul jocului de Căluș timp de trei ani (G. Kligman, 2000, pp. 105-107). Comentând
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Pentru obiectele Încărcate cu putere magică, termenul cel mai des folosit În literatura de specialitate este cel de fetiș. Cuvântul provine din limba portugheză unde desemna un lucru „făcut”, În dublul sens al cuvântului: manufacturat, făcut de mâna omului, și vrăjit, supus unui tratament magic. Navigatorii portughezi din secolele al XV-lea și al XVI-lea au observat că africanii purtau numeroase obiecte, care, spuneau ei, au puteri ieșite din comun și Îi apără de duhurile malefice. Portughezii au numit asemenea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
către Întregul teritoriu suveran al statului, cu atât mai mult spiritele trebuie să se extindă pentru a face acest vacuum mai voluminos. ș...ț Imaginați-vă aceste spirite trecând din mormânt precum Îngerii Înaripați pe deasupra teritoriului suveran, zburând peste munții vrăjiți și peste câmpii, trecând tot mai departe, ca duhuri care au prins trup, tremurând nesigure, neștiind ce se așteaptă de la ele (1997, p. 175). Ofrande și sacrificiitc "Ofrande și sacrificii" Forme ale comunicării cu sacrultc "Forme ale comunicării cu sacrul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a „omorî” vechiul ciclu și anunță o perioadă nouă; Între timp, suita lui cântă un cântec despre plecarea regelui și Încearcă să Îl facă să nu iasă din incinta sacră. După un timp, regele iese mascat În Silo, un monstru vrăjit, și dansează sălbatic, Încercând să nu se alăture supușilor strânși acolo. Silo se Întoarce În incinta sacră, iar la strigătul „Afară cu străinii!”, acele rude și alți demnitari prezenți, care nu Îl susțin pe rege, părăsesc locul. Regele reapare fără
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Romei antice), Cuchulainn din mitologia irlandeză, Arthur și cavalerii săi din mitologia celtică etc. Cel mai adesea, eroii au parte de o naștere ieșită din comun, dovedesc puteri aparte Încă din copilărie, beneficiază de sprijinul unor divinități, animale sacre, arme vrăjite, se luptă cu monștrii apelor și uscatului, cu animale cu o putere ieșită din comun, cu armate dușmane sau cu alți eroi, descoperă noi teritorii și Întemeiază cetăți și au parte de o moarte extraordinară (L. Raglan, 1965). În esență
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]