2,178 matches
-
de încurcăturile care rezultă din 39 boierimii conservatoare s-a manifestat în modul de aplicare al legii, nu prin refuz deschis (cu excepțiile “normale”, întâlnite și în alte părți ale țării). Aplicarea Legii rurale din 1864, problematică asupra căreia au zăbovit numeroși cercetători, demonstrează că boierimea olteană, devenită acum “de facto” o clasă de proprietari, a acceptat, în timp, noua stare de fapt, iar problemele ce se puneau în aprecierea pozițiilor sale (uneori obstrucționiste, dar în general “cooperante” cu administrația) se
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
meu frumos. Cine te-a lăsat cu oameni să trăiești? Cine te-a trimis pe-acest pământ mizer? Te merit eu iubire? Tu mă prețuiești! Știu că lipsește-un înger acolo sus în cer. De ce rămâi aici cu noi să zăbovești? Când îngerii-și au locul acolo, undeva Și nicidecum aici, nu vreau tu să trăiești Când văd ce greu îți este, și lumea este rea. Dar cred că ai venit în această lume, Să îți încerci norocul făcându-ți o
IUBIRE, CHIP DE ÎNGER! de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363995_a_365324]
-
audă despre roman și lucruri pozitive. Se spălă pe dinți, își îmbrăcă pijamaua și adormi repede, cu gândul împăcat. În primul rând gândul că nimic nu se poate naște fără jertfă și în al doilea rând, gândul că va putea zăbovi în pat până târziu, deoarece ziua care urma era chiar duminică. În oraș începea așadar, a doua zi de festival... În aceeași zi, după-masa, Solomon hotărî să se plimbe de voie prin centrul orașului, pe așa-zisul Corso (orice oraș
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
Și noii ei lăstari rămași vor fi-ntre vise Pe un tărâm de basm în pragul dimineții Prinzând cerul în suflet cu brațele deschise. Și-atunci cu luna nouă ne-om încălzi la soare Și în altarul nopții cuminți vom zăbovi Vom rupe spinii sorții legați la cingătoare Și-n dansul nou de ape cu patos ne-om iubi. Referință Bibliografică: Mai strigă-mă o clipă / Manuela Cerasela Jerlăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2202, Anul VII, 10 ianuarie 2017
MAI STRIGĂ-MĂ O CLIPĂ de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362898_a_364227]
-
Am înțeles că voi fi dor, Cât dragostea-mi va fi cârmaci. Nu știu, ce ar mai fi de spus Cu înserarea să te-mpaci. Când doru-n umbre s-a ascuns, Ca fluture,...ce-ai să te faci? Ne-nvinsa iarnă Zăboveam ieri în oglindă... Și descopăr pe la tâmple Mijind gata să se-ntâmple, Flăcări reci de iarn-arzândă. Se zăresc abia în mugur Și-or spori fără tăgadă, În curând au să se vadă Desfăcându-se în strugur. Poleind cu-argint s-
POEZII DE RAVECA VLAŞIN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363079_a_364408]
-
deplastic rămâneau undeva pe mal. Este interzis a se lua apa direct dinIordan din motive, bine înțelese-igienice. Cei care coborau purtând tunicialbe erau români, ruși și etiopieni. Majoritatea s-au coborât în adâncimeaapei pentru a-și uda capul.Pelerinii au zăbovit timp îndelungat. Fiecare grupare cu preotul lor carecitea din Cartea rugăciunilor cu glasul plin de emoția unicului moment.Iar gruparea credincioșilor, înconjurându-l răspundeau :Amin!Printre cei de față erau și palestinieni care mărturiseau:suntem pentruprima dată aici și trecem
BOTEZUL ÎN APELE IORDANULUI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363345_a_364674]
-
observat că și cei de afară se ridică de la masă, unul câte unul, mulțumiți de ospăț, pentru că, orice am zice, ospăț a fost acea masă. Ne-am luat rămas bun îmbrățișându-ne și sărutându-ne. În curte s-a mai zăbovit. Parcă tuturor le era greu să părăsească ograda familiei Grămadă... CAPITOLUL VIII LA REVEDERE, BUCOVINĂ DRAGĂ! Ajunși în tabără, pătrunși de toate cele văzute la acel muzeu, care mi se pare a fi unic în țară prin varietatea și numărul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
toate s-au ascuns undeva în pământul primitor al undelor respinse de trăiri și coborâte precum imaginea în meditare impune înghițirea de către pământ a răului. A fost într-o seara târzie. Când luna ascunsă undeva într-un nor trecător dar zăbovit o clipă în curiozitatea ei să vadă oamenii, când norul nu s-a mai mișcat ca altă dată și oamenii din jur au împietrit rămași ca statuile antice în nemișcarea eternului. Doar muzica se auzea și dansul continua să lase
PRIMUL TANGO CU EL de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362415_a_363744]
-
În vis!... Am să-ți șterg lacrima ce curge Săgeată otrăvită ce străpunge Ți-ajunge!... Și-n prag de seară Eterna ta scară Să urci!... Să nu privești în urmă! Nu te opri! Și-n raze să te-mbraci! Nu zăbovi! Te-aștept să vii! Te-am sunat să-ți spun Prieten drag și bun Drum Bun!... C-am auzit că vrei să pleci departe Dar nu uita, te rog, să-mi scrii o carte De departe! 12.10.2009 ................................ ÎȚI
VERSURI de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362413_a_363742]
-
murg l-oi duce să mă piarză Peste grădini cu rouă pe cicoare, Unde regina nopții aiurează Descântecul miresei viitoare. De'o fi și'o fi să mă apuce zorii, Frângându-i trupul, ostoindu-mi dorul, Întârzie venirea aurorii, Sau zăbovește-i, soarelui, nezborul Să-mi împlu'n tihnă noaptea de iubire. Odat' întors cu jar îi voi hrăni, Zenit, mireasă, iar Nadirul, mire, Ne lasă, Doamne, liberi înc'o zi! *** Referință Bibliografică: Nadir, mireasă și Zenitul, mire / Ovidiu Oana Pârâu
NADIR, MIREASĂ ŞI ZENITUL, MIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362418_a_363747]
-
și mare le fu uimirea, când zăriră în mlaștină leșurile cailor din care câțiva corbi se înfruptau croncănind la drumeții nepoftiți. Se înfiorară atât de spectacol cât și de ce se întâmplase noaptea trecută spre plăcerile și deliciul vicleanului. Fără să zăbovească, făcură cale întoarsă în galop până la poarta cetății. Căpitanul Preda porunci celor prezenți să-și strângă în grabă lucrurile de valoare și să părăsească fără zăbavă așezarea și pădurea. Oștenii se supuseră, bănuind că la iaz se petrecuse o tragedie
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
sau boli Până nu-s zori de ziuă... Până n-ajung în vale... I-am scris răvaș Luminii, păcatul să topească. Răspunsul întârzie. Și ce-am să fac, nu știu!... Iau dor din bob de rouă, și-l rog să zăbovească. Totul e-atât de straniu, de rece și pustiu!... Un alb de puritate aș vrea să readucă La viață al meu spirit, ce s-a lăsat furat, Să-mi dea și trup, și suflet. Să nu mă mai seducă A
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
răni sau boliPână nu-s zori de ziuă... Până n-ajung în vale...I-am scris răvaș Luminii, păcatul să topească.Răspunsul întârzie. Și ce-am să fac, nu știu!...Iau dor din bob de rouă, și-l rog să zăbovească. Totul e-atât de straniu, de rece și pustiu!...Un alb de puritate aș vrea să readucăLa viață al meu spirit, ce s-a lăsat furat,Să-mi dea și trup, și suflet. Să nu mă mai seducăA Iudei „dulce
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Escala mea este o boală fragilă înainte de somn și din cînd în cînd un soi de moarte care nu spune nimic în "aparența" ei, subțire, de culoarea soarelui obișnuit să zăbovească deasupra ta vesmîntul de sărbătoare, răcoros și proaspăt, amintirile ori salcîmii din jurul gării, uzi pînă la măduvă, dinspre răsărit lunile trec zile se schimbă una pe alta ce rost are să fii iubită dacă nu ești întîia între toate? mai bine
ANESTEZII PE FRÎNGHII DE LUMINĂ de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361124_a_362453]
-
a tulbura apele încremenite ale ierarhiilor supraviețuind încă unor obscure inerții?»- pentru mine a însemnat, de fapt, primul pas făcut spre o destinație în care știi că speranța te inundă când ești încărcat de îndoială. Cartea Valentinei Bercart nu a zăbovit în zadar în mâinile mele. Am aflat lucruri inedite în a recunoaște, cum bine zicea confratele Sângeorzan, valorile de astăzi, fiindcă în respectivul volum se găsesc, într-adevăr, cuvinte curajoase care tulbură apele încremenite ale ierarhiilor de ieri. Am citit
VITRALII. IOAN BARBU. EXEGEZĂ. DINCOLO DE CUVÂNT... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361166_a_362495]
-
dar mai ales, delectându-ne în multiplele bazine cu apă termală ale vestitului ștrand...cu preț redus după ora 17,00. Cina...la alegerea fiecăruia. În centrul orașului, sute de localuri, terase, spectacole stradale, erau menite să te facă să zăbovești... “Ai închis cloța (cloșca)? Tati o muls vaca? Să-i dai drumu' lu' Dick din lanț când vă culcați!” o aud pe tanti Mărie, tocmai când mă fotografiam și eu în fața primăriei. “Toată ești mumă-ta!” remarca, tolănit pe-o
DRUMUL SPRE ACASĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360866_a_362195]
-
sanatorii. Nici nu se însurase din acest motiv. Îl îngrijea acum o femeie simplă, un fel de infirmieră, de care se atașase în ultimul timp. Reîntors în casă, se instalase cu telegrama în mână în fotoliul unde îi plăcea să zăbovească de oarecare vreme. Semn de bătrânețe, observase cineva. Poate, își zicea. Las’ să fie!... Era un fotoliu-cardinal imens, tapițat în pluș roșu, pe care îl cumpărase dintr-un magazin de antichități cu un preț piperat. La început nu-l folosise
RECVIEM DE MOZART de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360850_a_362179]
-
se felicită în gând pentru ideea dar și curajul lui de a pătrunde cu atâtea riscuri în cetatea regelui Atalyei. - Ei, acum grăbește-te să pleci la drum! îl îndemnă regina. Fii om de ispravă, cu băgare de seamă, nu zăbovi nicăieri fără rost și nu trăda secretul nostru la nimeni, orice s-ar întâmpla, căci cetatea noastră este în mare cumpănă! - Am și pornit! răspunse Tragodas. Nici nu va trece o săptămână și cred că voi fi în fața regelui Lycaoniei
PARTEA A II-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364090_a_365419]
-
scrisoare încă nedesfăcută. - Buzele-mi sunt lipite nea Șerbane, n-ai grijă. Puțin dezamăgit, poștașul își încălecă bicicleta și se îndepărtă urmat de ceata de copiii care părăsiseră în grabă tuburile și se luară la întrecere cu el. Șerban mai zăbovi o clipă în poartă, cu privirea pe plicul alb ca zăpada, neîndrăznind să îl deschidă. O neliniște îi cuprinse sufletul și în cele din urmă, îl vârâ adânc în buzunarul pantalonului, tocmai la timp, căci Maria apăru în capul târnațului
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
primitori responsabili) să dezvăluie în lucrare tot ce crede și știe despre misterioasele oseminte găsite în curtea lăcașului, vestea deja s-a dus, purtată atât de fețe bisericești, cât și de mireni. Mai există un motiv care mă face să zăbovesc asupra lucrării de licență a părintelui Protosinghel Teoctist, în afară de posibila reconstituire a conștiinței naționale prin reconstituirea Mănăstirii Plăviceni: conștiința europeană a Voievodului, în termeni pe care „Uniunea Europeană” de la vremea aceea, Liga Sfântă, nu-i putea pricepe. Abia pricepem noi, astăzi
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
nimănui nimic, spuse ucenicul ridicând o mână. Aplecându-se către ucenic, Baraba îi spuse acestuia adresa și întrebându-l dacă a înțeles, omul dădu din cap afirmativ și luându-și rămas bun se ridică de la masă și plecă. Baraba mai zăbovi un timp pe la masă aruncând câte o privire către grecii care făceau mare zarvă la masă îndemnând hangiul să le mai aducă vin și mâncare. Se gândi la ciudatele vorbe ale celui care fusese la masă mai devreme cu el
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
poeziei române. Iar antologia pe care a alcătuit-o (și a tradus-o) este adevăratul sau document de identitate, este fondul sau genetic pentru care mulțumește părinților și pe care visează să-l poată transmite copiilor și nepoților săi. Am zăbovit puțin mai mult asupra antologiei lansate la sfârșitul anului trecut deoarece găsesc că volumul de față (pe care l-am citit cu bucurie, dar al carui titlu nu-l știu la data când scriu aceste rânduri) vine în completarea demersului
INSULA CUVINTELOR DE-ACASĂ de LUCIAN VASILESCU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363178_a_364507]
-
traversam un cimitir al eroilor, părăsit. Descoperisem acolo unele morminte a căror capace din beton erau date puțin la o parte și puteam zări sicriele din lemn putrezite și oasele din sicrie. Curiozitatea copilului era atât de mare, încât mai zăboveam lângă acele morminte, uitându-mă atent, pe timpul zilei, la ceea ce era înăuntrul lor. A fost primul meu contact cu existența morții și mi se părea ceva de domeniul fantasticului. Nu îmi era teamă, străină fiindu-mi la acea vârstă, imaginea
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
nu trecem pe la piață? Păi eu am în sânge microbul pieței. Cum adică, să nu văd ce face concurența? Ce fel de negustor mai sunt? --Domnu’ Zamfirescu, indiferent care-i motivul ascuns, eu cred că are dreptate. Ca să nu mai zăbovim umblând brambura prin oraș, când bieții părinți abia așteaptă să vă vadă și să fie, acolo, câteva ore cu dumneavoastră. Și mie mi-e dor de copii, care... --Mda, lasă! îl întrerupse Zamfirescu, tu ai dreptate, chiar așa o să facem
TRANDAFIRUL SIRENEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368249_a_369578]
-
nimănui nimic, spuse ucenicul ridicând o mână. Aplecându-se către ucenic, Baraba îi spuse acestuia adresa și întrebându-l dacă a înțeles, omul dădu din cap afirmativ și luându-și rămas bun se ridică de la masă și plecă. Baraba mai zăbovi un timp pe la masă aruncând câte o privire către grecii care făceau mare zarvă la masa lor îndemnând hangiul să le mai aducă vin și mâncare. Se gândi la ciudatele vorbe ale celui care fusese la masă mai devreme cu
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]