2,097 matches
-
cu nasturi cu jmalț dramuri 600, za taleri 1200. 1 ișlic cu o floare, în mijloc cu un diamant mai mare și cu 20 mai mici și cu 20 flori de mărgăritari și câte cu o cășuță cu un robin, za taleri 350. 2 sălbi za zloți 300 pe cap cu leasă de mărgăritari și zloți 300 pe savon iar cu mărgăritari, cio zloți 1000, za tal. 2550...”155. Toate aceste podoabe au rămas, pentru o vreme, în camera de toaletă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
600, za taleri 1200. 1 ișlic cu o floare, în mijloc cu un diamant mai mare și cu 20 mai mici și cu 20 flori de mărgăritari și câte cu o cășuță cu un robin, za taleri 350. 2 sălbi za zloți 300 pe cap cu leasă de mărgăritari și zloți 300 pe savon iar cu mărgăritari, cio zloți 1000, za tal. 2550...”155. Toate aceste podoabe au rămas, pentru o vreme, în camera de toaletă a Ilincăi... Bizanțul și instituțiile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mici și cu 20 flori de mărgăritari și câte cu o cășuță cu un robin, za taleri 350. 2 sălbi za zloți 300 pe cap cu leasă de mărgăritari și zloți 300 pe savon iar cu mărgăritari, cio zloți 1000, za tal. 2550...”155. Toate aceste podoabe au rămas, pentru o vreme, în camera de toaletă a Ilincăi... Bizanțul și instituțiile Bisericii primare într-un Bizanț, pe al cărui tron văduvele au avut câteva reprezentante (Sofia, nepoată a Theodosiei și soție
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din vina ei - și pricina cea mai gravă era adulterul). însurându-l pe Ștefan, al doilea băiat al său, Constantin Brâncoveanu îi dădea felurite „scule” (atent evaluate), care, prin intermediul mirelui, erau daruri făcute miresei: inele („1 inel iar diamant roza, za taleri 1600”; actul nu uita nici giuvaerurile „date mai nainte”), gherdane, cercei, lefturi („1 left mai mare cu diamanturi roze și ceape cu picior de zmaragd, za taleri 1600”), brățări, lanțuri, salbe, „1 țintă de ișlic cu diamanturi, za taleri
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care, prin intermediul mirelui, erau daruri făcute miresei: inele („1 inel iar diamant roza, za taleri 1600”; actul nu uita nici giuvaerurile „date mai nainte”), gherdane, cercei, lefturi („1 left mai mare cu diamanturi roze și ceape cu picior de zmaragd, za taleri 1600”), brățări, lanțuri, salbe, „1 țintă de ișlic cu diamanturi, za taleri 500”, „flori de mârgâritari cu robine, taleri 60”, nasturi de aur, „sponci cu diamanturi i zmaragduri”, „1 iie cu mârgâritari, za taleri 600”, „călțuni cu mârgâritari i
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
roza, za taleri 1600”; actul nu uita nici giuvaerurile „date mai nainte”), gherdane, cercei, lefturi („1 left mai mare cu diamanturi roze și ceape cu picior de zmaragd, za taleri 1600”), brățări, lanțuri, salbe, „1 țintă de ișlic cu diamanturi, za taleri 500”, „flori de mârgâritari cu robine, taleri 60”, nasturi de aur, „sponci cu diamanturi i zmaragduri”, „1 iie cu mârgâritari, za taleri 600”, „călțuni cu mârgâritari i zmaragduri”; între haine, tiate de mare preț, „1 dulamă nevestei, de lastră
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și ceape cu picior de zmaragd, za taleri 1600”), brățări, lanțuri, salbe, „1 țintă de ișlic cu diamanturi, za taleri 500”, „flori de mârgâritari cu robine, taleri 60”, nasturi de aur, „sponci cu diamanturi i zmaragduri”, „1 iie cu mârgâritari, za taleri 600”, „călțuni cu mârgâritari i zmaragduri”; între haine, tiate de mare preț, „1 dulamă nevestei, de lastră grea, albă cu blană de samur, za taleri 1100”, „1 ghiordie de sarasir cu jacea de samur, cu nasturi de mârgâritari, za
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
robine, taleri 60”, nasturi de aur, „sponci cu diamanturi i zmaragduri”, „1 iie cu mârgâritari, za taleri 600”, „călțuni cu mârgâritari i zmaragduri”; între haine, tiate de mare preț, „1 dulamă nevestei, de lastră grea, albă cu blană de samur, za taleri 1100”, „1 ghiordie de sarasir cu jacea de samur, cu nasturi de mârgâritari, za taleri 200” și „3 rochii: 2 de sarasir, una de hatal cu flori de fir, grea, za taleri 250”... Protejată de legiuitori mereu atenți la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
za taleri 600”, „călțuni cu mârgâritari i zmaragduri”; între haine, tiate de mare preț, „1 dulamă nevestei, de lastră grea, albă cu blană de samur, za taleri 1100”, „1 ghiordie de sarasir cu jacea de samur, cu nasturi de mârgâritari, za taleri 200” și „3 rochii: 2 de sarasir, una de hatal cu flori de fir, grea, za taleri 250”... Protejată de legiuitori mereu atenți la integralitatea ei valorică, căci unele „bunuri” erau perisabile („Zestrile prețuite pre bărbat rămân de sânt
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de lastră grea, albă cu blană de samur, za taleri 1100”, „1 ghiordie de sarasir cu jacea de samur, cu nasturi de mârgâritari, za taleri 200” și „3 rochii: 2 de sarasir, una de hatal cu flori de fir, grea, za taleri 250”... Protejată de legiuitori mereu atenți la integralitatea ei valorică, căci unele „bunuri” erau perisabile („Zestrile prețuite pre bărbat rămân de sânt, ori de vor muri dobitoacele muerii carele ie-am dat zéstre, ori de va hi stricat și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Elementele proprii sistemului vechi de redactare a scrisorilor (adresa, salutația și subscripția) sunt în limba slavonă. Vocabularul și aspectul fonetic al textului sunt apropiate de limba română modernă. Lexicul scrisorii este predominant latin, cu puține cuvinte slave (i pak, ot, za) și turcești. Structura morfologică și sintactică a limbii nu diferă prea mult de cea actuală, cu unele elemente morfologice arhaice. Această primă scriere românească este pe deplin închegată, enunțurile au legătură logică, informațiile fiind comunicate într-o formă concisă și
SCRISOAREA LUI NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289579_a_290908]
-
treacă ceva timp până la apariția cărții următoare, Melopei (1943), însă voința de originalitate care îl animă nu duce la un salt valoric. Invocând „nufărul încărcat de stele și vis-Eminescu” (poet pentru care nutrește o necondiționată venerație), „condurii albi ai primăverii”, „zalele de azur”, „vasta veșnicie” și alte asemenea imagini deloc percutante, autorului îi lipsește cu desăvârșire emoția, astfel că admirația pentru natură nu trezește în sufletul cititorului nici un fior. Măsuratul V. trece lin la următoarea experiență literară, acum în spațiul prozei
VASILIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290457_a_291786]
-
la rubrica „Scrisori natale”, altă serie, intitulată „Reflex”, fiind susținută în „Viața Buzăului” și în „Luceafărul”. Salutată, în egală măsură, de poeți și de critici, lirica lui Z. gravitează inițial - Zeii neatenți, Recviem într-un cimitir de mașini (1969), În zale albe (1971) - în jurul unei tematici tradiționaliste, actualizată de o generație dornică să reînnoade legăturile cu marea creație interbelică. Originar bucolic, registrul motivelor - apartenența la un spațiu matrice rustic, proiectarea în mit a obiceiurilor și datinilor, evocarea continuității etnice, elogiul străbunilor
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
a criticii. A mai lăsat, pentru copii, cărți de versuri fluente, cantabile - E un copac frumos pământul țării (1977), La bunici cu toți cei mici (2002). SCRIERI: Zeii neatenți, București, 1967; Recviem într-un cimitir de mașini, București, 1969; În zale albe, București, 1971; Tinerii, București, 1971; Grădinile ascunse, București, 1974; Legea viei, București, 1976; E un copac frumos pământul țării, București, 1977; Abatoarele de greieri, București, 1984; Poeme, București, 1985; Abatoarele de greieri și alte poeme, pref. Valentin F. Mihăescu
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
Repere bibliografice: Valeriu Cristea, „Zeii neatenți”, AFT, 1967, 20; Mircea Martin, „Zeii neatenți”, R, 1967, 9; Dragoș Vrânceanu, „Zeii neatenți”, LCF, 1968, 1; Florin Manolescu, „Recviem într-un cimitir de mașini”, RL, 1970, 18; Doinaș, Diogene, 124-125; Dinu Flămând, „În zale albe”, LCF, 1971, 16; Constantin, Despre poeți, 202-204; Stănescu, Poeți, 85-89; [A. I. Zăinescu], LCF, 1974, 27 (semnează Ștefan Aug. Doinaș, Valeriu Cristea, Marian Popa, Mircea Martin); Dorin Tudoran, Necunoscutele candori, LCF, 1975, 1; Mihai Ungheanu, „Grădinile ascunse”, LCF, 1975, 10
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
ca și cele din cartea Necropole pentru suflet (1996). Proza, îndeosebi romanul Îmblânzirea curcubeului (1981), conține pagini memorabile despre viața tragică a părinților săi, a consătenilor pierduți în „Siberii de gheață”. O lucrare valoroasă sub aspect istorico-literar este evocarea documentară Za gorizontom (1986), ca și romanul Tânguiosul glas de clopot... (1989), care reconstituie perioada cernăuțeană a lui Mihai Eminescu. „Cultivând cu ușurință toate genurile posibile de artă”, acest „peregrin romantic incurabil” (Mihai Cimpoi) semnează și o carte de interviuri, Dialoguri de
PREPELIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289010_a_290339]
-
Pregătește pentru tipar o amplă antologie (în șase limbi) intitulată 500 poeți români de pe glob. SCRIERI: Mama noastră - pasăre albastră, Chișinău, 1980; Îmblânzirea curcubeului, Chișinău, 1981; ed. I-II, București, 1997; Constelația tinerelor talente, Chișinău, 1982; Constantin Constantinov, Chișinău, 1982; Za gorizontom, Moscova, 1986; Tânguiosul glas de clopot..., I, Chișinău, 1989; Peste Carpați, peste cutremure..., Chișinău, 1989; 101 poeme haiku - 101 poèmes haiku - 101 Haiku Poems, ed. trilingvă, tr. Constantin Frosin, Virginia Cazacu, București, 1994; Dialoguri de sânge, București, 1995; Necropole
PREPELIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289010_a_290339]
-
Gheorghe Pârja în dialog deschis cu Adam Puslojić), București, 1998; Versuri din mers, București, 2003. Traduceri: Marin Sorescu, Zivot u tocku, Krusevac, 1969, Pesme, 1987, Povratak faraona, Titograd, 1988, Postanje, dan i druge pesme, 1994, Mladost Don Kihota, 1996, Lestve za nebo, Krusevac, 1997; Anghel Dumbrăveanu, Tristia, Krusevac, 1970, Bunari Srbije, Belgrad, 1993 (în colaborare), Dijamant tame, 1993, Ne Nikiti Staneskuu!, 1993, Seoba, 1993, Strasni sud, 1993, Ravnoteza, 1993, Himera, 1993, Rosa canina, 1993, Danijelu Turci, 1993, Unisono, 1993, Pomicanje zvezda
PUSLOJIĆ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289071_a_290400]
-
Pesme odabrane i neobjavljene, Belgrad, 1995 (în colaborare), U vazduhu ove kuce, Belgrad, 1995, Belgradul în cinci prieteni- Beograd u pet prijatelja, ed bilingvă, Timișoara, 1997, Tuzna ljubavna pesma, Krusevac, 1997, Cetiri ptice prevrnute u letu, 2003; Petre Stoica, Kutja za zmijama, Krusevac, 1971; Lucian Blaga, Nebeski dodir, Belgrad, 1975, Sveta ptica, Belgrad, 1995, Natpis na jednom izvoru, Belgrad, 1996, Sto pesama, ed. bilingvă, Belgrad, 1996; Patru poeți - Cetiri pesnika (Arghezi, Bacovia, Barbu, Blaga), ed. bilingvă, pref. Mircea Tomuș, 1978; Antologija
PUSLOJIĆ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289071_a_290400]
-
o krtici, 1989, Mlada sova na samrtnoj postelji, Belgrad, 1989, Ljubicasti tabani, 1998; Iz savremene rumunske poezije, 1986; Dumitru Radu Popescu, Anastasijan zalan bese hod, Belgrad, 1988 (în colaborare); Mircea Dinescu, Pesme, Belgrad, 1992, Pijanstvo s Marksom, Belgrad, 1998, Pismo za Vaclava Havela, 1998; Knjizevno delo Lućijana Blage. Iz kritika i eseja rumunskih autora, 1996; Po nasoj kozi. Trinaest novih rumunskih pesnika, 1997; Predrag Bogdanović Ci, Biblioteca rătăcitoare, îngr. și postfață Răzvan Voncu, Oradea, 2000 (în colaborare cu Ioan Flora și
PUSLOJIĆ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289071_a_290400]
-
pref. Liviu Papuc, Iași, 2001. Culegeri: De la noi, Suceava, 1915; ed. îngr. și pref. Petru Rezuș, București, 1983; Cimilituri, Suceava, 1930; Lu frați noștri. Libru lu Rumeri din Istrie, Susnevița-Jeiăn-Suceava, 1928; Rugaț pre Domnu ăn limba lu maia nostre. Librici za lu Rumeri din Istrie, Susnevița-Jeiăn, 1928. Traduceri: Pagini germane, I-II, Cernăuți, 1938-1939. Repere bibliografice: N. Iorga, O carte de povești, „Drum drept”, 1915, 26; Sextil Pușcariu, „De la noi”, AAR, partea administrativă, t. XLI, 1920-1921; S. M. [Simion Mehedinți], „Ce-a
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
Eminescu, Stihi, Moscova, 1950 (în colaborare), Stihi, Moscova, 1958 (în colaborare cu I. Mirimski), Luceafer, Chișinău, 1962, Poezii - Stihi, ed. bilingvă, pref. Aurel Martin, București, 1981; Rumânskie rasskazî, Moscova, 1952 (în colaborare cu E. S. Pokramovici); Nicolae Moraru, Aurel Baranga, Za sceastie naroda, Moscova, 1953; Alexandru Stănescu (Sahia), Izbrannoe, Moscova, 1953; Remus Luca, Ana Nuku, Moscova, 1956; Zaharia Stancu, Bosoi, Moscova, 1958, Prostâe stihi, Moscova, 1980; Eugen Barbu, Severnoe șosse, Moscova, 1962; Mihail Sadoveanu, Mitria Kokor, Moscova, 1964, Mesto gde nicego
KOJEVNIKOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287720_a_289049]
-
suduri, supraveghetori, surse, șanse, șanțuri, școlari, șefi, șerpi, șiruri, șuruburi, tipare, tipărituri, tipuri, tovarăși, trupe, trupuri, truse, turme, țărani, țări, țărmuri, țepe, țesături, țesuturi, ținte, unități, uniuni, urcușuri, urmași, urme, urne, uscăciuni, vaccinuri, valențe, valori, viețuitori, vocații, voci, vopsele, vorbe, zale, zâmbete, zei, zile, zodii etc. Analog, putem scrie o sumedenie de termeni cu multe sensuri pentru cuvântul diversitate. Este evident că o astfel de definiție nu ne lămurește încă asupra noțiunii discutate și, ca urmare, acceptăm ideea de a înțelege
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
acestuia coincide cu dimensiunea nominală. Acest sistem se aplică numai în cazurile în care folosirea sistemului alezaj unitar este nerațională funcțional sau tehnologic. Simbolizarea pozițiilor câmpului de toleranță al alezajului se face cu litere mari de la A la Z (inclusiv ZA, ZB si ZC) fără literele I, L, O, Q si W, iar simbolizarea câmpului de toleranță al arborelui se face cu litere mici de la a la z (inclusiv za, zb si zc) fără literele i, l, o, q si w
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]
-
alezajului se face cu litere mari de la A la Z (inclusiv ZA, ZB si ZC) fără literele I, L, O, Q si W, iar simbolizarea câmpului de toleranță al arborelui se face cu litere mici de la a la z (inclusiv za, zb si zc) fără literele i, l, o, q si w - figura 5. Notarea dimensiunilor tolerate se face prin valoarea lor nominală urmată de simbolul format din una sau două litere, care indică poziția câmpului de toleranță și o cifră
Aplicaţie în proiectarea organologică by Florin Tudose-Sandu-Ville () [Corola-publishinghouse/Science/258_a_497]