29,500 matches
-
JENI: E destul de strîns? MINISTRUL: O să vedem imediat. Deschide-le ușa. Nu uita să zîmbești. JENI: Încerc... MINISTRUL: Mai larg, mai destins. E ziua Europei. E sărbătoare! Dacă scăpăm de chestia asta trebuie să-mi faci o cafea dublă. Fără zahăr, fără frișcă, fără otravă. JENI: Au venit! Doamne-ajută! PATROANA: Ajută! Ajută! MINISTRUL: Taci! JENI (Către sală ca și cum acolo s-ar fi strîns ziariștii): Doamnelor și domnilor ziariști, ne bucurăm că sînteți alături de noi cu ocazia zilei Europei. Domnul ministru va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
-l îngropi! Sub castan. Lopata e în dreapta ușii. În curînd se face ziuă. CHARLES: Nu am putere. Cheamă pe cine vrei! Tu ai strigat, eu l-am ucis! Facă ce-or vrea! EMMA: Bine! (Stă în fotoliu și-și amestecă zahăr în ceai o vreme) CHARLES: Ce faci? EMMA: Aștept dimineața. CHARLES: Și eu? EMMA: Așteapt-o și tu. Vrei să trezești oamenii în puterea nopții, ca să le spui că ești un criminal? Ar fi spectaculos, dar eu sînt prea bine-crescută pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
face o călătorie lungă. EMMA: Unde? MEFISTO: Departe. EMMA: Nu cred MEFISTO: Dacă-ți zic! I se va tăia capul. EMMA: Cine i-l va tăia? MEFISTO: O femeie. EMMA: Și de ce ai venit aici? (Îi toarnă ceai.) MEFISTO: Fără zahăr, mulțumesc! Am zis să stau pe-aproape. El m-a chemat. Îți amintești? EMMA: Și vii totdeauna cînd te cheamă cineva? MEFISTO: Totdeauna. Chiar în mai multe părți de-odată. EMMA (bate din palme, încîntată): Extraordinar! Înseamnă că ești tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Lenin, Stalin instaurat întâi în Rusia, apoi în Europa de Est și Centrală, nu s-a putut menține și câștigă militar și economic. Războiul din Afganistan s a terminat prin retragerea armatei ruse, iar la noi au fost introduse cartele la ulei, zahăr, carne, căldura pe sponci, 2 ore TV și se programase reducerea personalului pentru a crește productivitatea. Mai era legea 18 a ilicitului și decretul 400 care interzicea furatul și beția, băutură până la ora 10. Asta spunea că corupția se generalizase
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
le aveți. E clar că din afaceri necurate Pentru că voi furați pe deșelate. Furați la șase mâini, cum are Budha Nu știe nici vecinul, și nici rudă. Ce minte rea aveți, si inventiva! Furați orice, si griul din coliva. Și zahărul din ceai, chiar si acidul Din borviz, dacă asta vrea partidul. Partidul - Paravan pentru Mafie Ce dreapta? Care stingă? Bani să fie! Partidele-s o gașcă interlopă Care-a speriat întreaga Europa. E plină fiecare pușcărie De hoți care au
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
etc.Nu lipsește rața umplută cu portocale,precum și instalațiile de prăjit carne la fiecare masă. Bețișoarele tradiționale au creat probleme la servirea mesei. Băutura preferată este asemănătoare unei țuici;cum ar fi la noi preparată din frunze de sfeclă de zahăr,cu miros puternic și cu un gust mai puțin plăcut. Invitația la toast îl obligă pe musafir să țină „pasul” cu gazdele. „A cunoaște obiceiurile popoarelor pe care le vizitezi și a desprinde de la dânsele folositoare cunoștințe este adevăratul scop
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
viitoare și am “confiscat-o” pe un sezon.(Către Alin) Ne-am închiriat apartamentele unei echipe de polo. (Nelu intră în salon cu o tavă-n mână.Le servește cafeaua.Toți sorb cu grimase) Monica:E algocalmin! Alin:Ați terminat zahărul? (Toți abandonează cafeaua) Monica:Să mergem la mine.Mi-am aranjat camera.Poate vă prepar un ness. Nelu și Costel:Venim!(Nelu și Costel dispar cu geamantanele pe scări) Monica:Sunt simpatici.Astăzi,voi merge la plajă.Vii? Alin:Da
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
parc înfipt în mijlocul orașului, încadrat solemn de două orfelinate, cu bănci pe care se descalță bătrâni cu mădulare ruinate. Băbuțele oftează cu năduf, spre seară se-aud împerecheri în stuf. Tot acolo, clanul lui Păpădie racketează vânzătorii de vată de zahăr printre statui de nimfe pe care voi să le perpetui. — Eu zic, îi spuneam... eu zic... că ce e între noi e o treabă așa și pe dincolo. A râs carnasier, cu capul dat pe spate, limba vibrând șerpește. — Am
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
crevase. Cum m-am bătut în Vama Veche Să seduci o barmaniță nu e foarte dificil. Te duci la ea și îi spui, scanând-o ostentativ: — Ai mâini frumoase. Barmanițele folosesc mâinile mai mult decât fe meile normal constituite. Freacă zahăr brun, de pildă, cu un făcăleț de lemn, sau plesnesc frunze de mentă între palme ca să ți facă un mojito. Așa că dacă le spui că au mâini frumoase se înduioșează - și alea sunt. M-am dus direct la ea la
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
avea opt sute de ani! A continuat să mănânce ostentativ cu mâinile și să-și bage cu ți tul în gură, clefăind zgomotos și uitându se pro vocator în jur. Ca s-o îmbunez, la cafea am vărsat o parte din zahăr în solnița rămasă pe masă, dar abia i-am smuls un zâmbet condescendent. La plecare am lăsat un bacșiș laș aceluia dintre chelneri care îmi remarcase manevra cu zahărul. încă un loc pe care am să-l evit de acum
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Ca s-o îmbunez, la cafea am vărsat o parte din zahăr în solnița rămasă pe masă, dar abia i-am smuls un zâmbet condescendent. La plecare am lăsat un bacșiș laș aceluia dintre chelneri care îmi remarcase manevra cu zahărul. încă un loc pe care am să-l evit de acum înainte. Alungiți în soarele ce intra prin chepengul minusculei ei mansarde, o vedeam cum se îmbufnează tot mai tare; ba chiar, semn îngrijorător, nu se mai atingea de pralinele
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
noilor principii de depoluare privind apele industriale uzate. Prin recircularea apelor și valorificarea materiilor recuperabile s-au adus într-o serie de proiecte, modificări în procesele tehnologice de fabricație (exemple : recircularea apelor de la transportul și spălarea sfeclei la fabricile de zahăr, recircularea la preparațiile de cărbune, recuperarea lanolinei din apele de spălare a lânii, fabricarea drojdiei furajere din apele de la fabricarea celulozei, recuperarea caolinului în industria materialelor de construcții, recuperarea vopselelor în industria textilă, ș.a.). Se poate afirma că în prezent
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
de canalizare publică, la rezolvarea canalizării apelor industriale se ține seama de următoarele principii : - adoptarea unei tehnologii de fabricare, prin care evacuările de ape uzate să se reducă la minimum (de exemplu, sistemul nou, cu difuzie continuă, la fabricile de zahăr, față de sistemul vechi, cu difuzie discontinuă); - recuperarea materiilor valorificabile din apele uzate (de exemplu, recuperarea caolinului in industria materialelor de construcții , recuperarea cromului și nichelului din apele de la cromarea și nichelarea metalelor ș.a.); - adoptarea în cât mai mare măsură a
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
mare măsură a sistemului de alimentare cu apă în circuit închis, prin folosirea apelor industriale convențional curate sau a apelor uzate, după o prealabilă epurare sumară prin neutralizatoare, separatoare de grăsimi, decantoare, etc. De exemplu, în industria alimentară , fabrici de zahăr , sucuri de fructe , industria materialelor de construcții ; recircularea apelor de flotație de la preparațiile de cărbune; recircularea apelor de răcire de la termocentrale, etc.; - o colectare separată a apelor industriale ce necesită epurări diferite, în cazul în care amestecarea lor ar conduce
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
cavaleri pe care îi va putea regăsi ( nu are nicio îndoială, din acest punct de vedere), după terminarea spectacolului, în cârciumile pline de fum și gălăgie din orășelul tolănit la poalele colinei. Au încetat râsetele copiilor, mirosul de vată de zahăr și de popcorn nu mai ațâță nările nimănui, dincolo de canalul împrejmuitor plin cu apă nu fumegă niciun grătar, erau și câteva pături acolo, nu mai sunt, au dispărut și cei doi bărbați care jucau table, trecuse pe lângă ei și observase
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
prea se guduraseră pe lângă el (suntem onorați să devenim partenerii dumneavoastră în afaceri imobiliare, se vede că aveți nevoie de un loc în care să vă simțiți cu adevărat acasă), prea îi oferiseră cafele și fursecuri (cafeaua avea prea mult zahăr, ceașca era ciobită, iar fursecurile-steluță aveau un gust ciudat, o combinație respingătoare de acru și iute care îi întorsese stomacul pe dos), prea îl conduseseră amabili și slinoși până în parcare, după ce semnase contractul cu stiloul aurit oferit chiar de unul
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
120 ha. SOLURILE Factorii pedoclimatici au favorizat formarea solurilor argiluviale podzolite și cernoziomuri levigate slab și moderat în locurile mai înalte, iar pe șesul Siretului soluri aluviale și lăcoviște, care conferă condiții bune pentru culturile de grâu, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, plante de nutreț și altele. Solurile de platouri și de pe pantele dealurilor permit culturi de pomi fructiferi și mai puțin viță de vie. În anii ploioși terenurile agricole din luncă sunt inundate parțial (așa cum a fost și cazul inundațiilor
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
39%). Din cele 5285 ha, fond funciar, C.A.P. Lespezi deținea 3989 ha (70%). Șeptelul de animale era de 578 de taurine, 443 porcine și 910 oi. Aria de culturi era împărțită astfel: porumb și grâu 69%, cartofi, sfelcă de zahăr, orz, ovăz, plante furajere, zarzavaturi. Se creșteau bovine, ovine, porcine, păsări, cai pentru muncă etc. Activități industriale: Baza de recepție de cereale Heci, Depozit final de lemn, Balastiera, Sectorul de mașini și transport forestier, Stațiunea de mașini agricole, peste 20
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mai puțin la construcția caselor. Solurile fertile de pe terasele Siretului au o bogată vegetație de ierburi, în parte înlocuită de culturi de cereale, plante de nutreț și mai greu de înțeles de ce nu sunt mai răspândite culturile de sfeclă de zahăr, zarzavaturi și legume, care se pretează la solurile de luncă. Pădurile ocupă suprafețe mici (178 ha) pe teritoriul comunei din cauza defrișărilor, în schimb ocupă suprafețe mai mari în comunele din jur. V.S. 3.2. AGRICULTURA Agricultura rămâne ocupația de bază
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de suprafața arabilă, iar văile și livezile ocupau suprafețe foarte reduse. Dintre plantele de cultură primul loc îl ocupă porumbul și grâul cu 70 % din terenul arabil. Cu toate că în șesul Siretului sunt condiții foarte bune pentru legume și sfeclă de zahăr, acestea ocupă suprafețe nesemnificative, din cauza slabei preocupări pentru aceste culturi care ar putea aduce venituri însemnate locuitorilor. Așa cum reiese din documentele C.A.P. din 1972 atunci culturile agricole se practicau fie pe suprafețe de 5-40 ha (cartoful, orzul), fie pe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Glorii”, 4 semănători universale tip S.P.C. 6, 2 cositori, deservind C.A.P.-urile Lespezi, Tătăruși, Vânători și Sirețel. În ceea ce privește sectorul producției vegetale, în anul 1973 producțiile la ha au fost modeste la majoritatea culturilor: grâu - 1400 kg/ha, sfeclă de zahăr - 14000 kg/ha, cartofi 10000 kg/ha. Suprafața irigată era doar de 20 ha. Sectorul zootehnic la C.A.P. Lespezi nu a avut o direcție de specializare. Se creșteau bovine, ovine și porcine. Numărul taurinelor era de 687, al porcinelor
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Apoi îl spala cu apă caldă, îl învelea și îl așeza pe pat lângă mamă. În trecut, în lipsa cadrelor medicale avizate, moașa fricționa cu untdelemn sau rachiu tot corpul mamei, o încingea cu un brâu lat și fierbea rachiu cu zahăr și secară pisată bine dându-i lehuzei să bea un păhărel, fără să mănânce nimic, ca să nu-i facă rău. Abia mai tărziu primea puțină mâncare, ceva ușor și consistent. După aceea, pentru a preveni deochiul, moașa sufla peste capul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
următoarele obiecte și spune: - busuioc „Uite, îți pun busuioc, Să ai în viață noroc, Răul să te ocolească Binele să te însoțească.” - flori (petale) „Să cii mândră floricea, Fata să-ți fie calea, Ochii ca două zambile, Zâmbetul de crizantime.” - zahăr „Ca zahărul să cii dulce, Pe unde soarta te va duce. Să cii bună, omenoasă Și la suflețel, miloasă.” - boabe de grâu „Și să ai și multe grâne Să cii bună ca o pâine, Să cii bună gospodină, Să rodești
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și spune: - busuioc „Uite, îți pun busuioc, Să ai în viață noroc, Răul să te ocolească Binele să te însoțească.” - flori (petale) „Să cii mândră floricea, Fata să-ți fie calea, Ochii ca două zambile, Zâmbetul de crizantime.” - zahăr „Ca zahărul să cii dulce, Pe unde soarta te va duce. Să cii bună, omenoasă Și la suflețel, miloasă.” - boabe de grâu „Și să ai și multe grâne Să cii bună ca o pâine, Să cii bună gospodină, Să rodești ca o
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de către nașă, după care moașa îl unge cu untdelemn, îl freacă peste tot și spune: „Cu untedelemn nașa te unge Dar să nu începi a plânge Ca să ai trup mlădios Și să ai un chip frumos.” Ia în gură apă, zahăr și busuioc și suflă pruncul peste cap, picioare, la dreapta și la stânga ca să alunge răul, apoi înfașă copilul și îi spune: „Să fii sănătos (sănătoasă), Să crești și frumos (frumoasă), Să îți meargă ghine, Să-ți cie de ghine!” Ia
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]