956 matches
-
ale cititorului. Dar numai pentru a-i chema să intre în necuprinsul ei de liniște. Atîția gînditori, din toate tradițiile, și-au construit discursul ca pe un limbaj de depășire, ca punte către misterul de dincolo de formă și limbaj. în zenitul religiilor stă aceeași realitate, prea densă pentru a putea fi prinsă într-un contur limitativ, prea atrăgătoare pentru ca omul să nu pornească la drum spre plenitudinea ei. Astăzi, ea își marchează mai mult ca niciodată, în spectacolul public, distanța față de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de meditație metafizică. El descifrează peste tot „semne”, căutând să prindă înțelesul magic al destinului: „Dar tu nu ești pe cerul meu/ zadarnic stelele colind/ Doar gheara ta cum calcă greu/ în jungla inimii o simt”, căci „eu caut în zenitul sumbru” nu altceva decât „cumpăna mare a vieții mele”. Alteori, scenariul liric implică invocația, ca în Luceafărul eminescian („Inorog cu norocu-mi coboară/ și te caut și nu te găsesc”), iar întrebarea retorică disimulează mirajul metafizic: „Cine-n doi Pești mi-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
fuma mahorcă) și cu temperamentul ei generos, P. a pășit încă din timpul vieții în legendă. Era o răsfățată a publicului ieșean, pe care îl electriza cu interpretări pline de nerv în roluri de primă ingenuă, mai întâi, iar în zenitul carierei, de femei pasionale, etalând o întreagă gamă de exaltări. Cu o intuiție suplă, căutând să pătrundă în tainițele sufletești ale personajelor, trecea ușor de la vodeviluri la melodrame și drame psihologice ori la partituri din repertoriul clasic și romantic. Aici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289058_a_290387]
-
și lumina solară nu poate străpunge marea. În locurile unde apa molcomă linge stâncile, stăruie la suprafață o peliculă de culoare. Cerul fără de nori e foarte palid înspre dunga de indigo a orizontului, punctată cu ușoare scânteieri de argint, la zenit. Albastrul se intensifică și vibrează. Dar cerul e rece, până și soarele e rece. Am scris cele de mai sus, vrând să fie paragraful de început al memoriilor mele, dar între timp s-a întâmplat ceva atât de extraordinar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
îți rupea inima, iar când Viorica lansa "Anatema cu voi!", era ca și când s-ar fi petrecut o rupere de nori. Efect zdrobitor. Publicul înnebunea! În Principesa de Bouillon, Cortez era splendidă din punct de vedere vocal. Aria "Acerba volutta" era zenitul fiecărui spectacol pe care l-am văzut. În mod ironic, me zzosoprana avea mai multă chimie cu Maurizio decât Adriana! În schimb, Giulietta ei era exact o film noir femme fatale. Catifea și senzualitate în Barcarolă, Madame Cortez se dezlănțuia
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
demnă de Începutul unui nou Milenium Într’o istorie, umană, atât de lungă - doar 10 mii de ani - aș răspunde, sfidând banalul: nașterea unui prunc. Acel prunc se numea Wöhler și era anul 1800. Ce-a făcut, odată ajuns la zenit? N’a inventat genetica, prima care ar revoluționa lumea, barem prin clonare și descifrarea genomului uman, vreau să zic prin reproducerea ca la xerox a unor semeni conform unui proiect n’are sau are importanță În ce scop, iar În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
București" data =”6 octomvrie 1964”> Dragă Căline, Duminică dimineața, cu autorapidul, trec spre Oadeci . îți aduc și un exemplar din roman . Nu poți merge nici de data asta acasă? La revedere și multe închinăciuni cui trebuie, de la Nadir pînă la Zenit. Eusebiu Camilar </citation> (21) <citation author=”Eusebiu Camilar” loc="București" data =”25. X. [1]964” desc=”[Carte poștală]”> Dragă Căline, Începînd de Vinerea asta, mă reîntorc acasă la Udești, să termin cartea și să lepăd cel puțin un ocean de
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
nou de coadă trăgându-l spre ea, până ce trupul schilodit și însângerat al câinelui s-a prăbușit în groapă, rămânând în poziție verticală, poziție în care își îngroapă morții anumite popoare. Cu ochiul stâng pe jumătate deschis privea acuzator spre zenit, în timp ce trupul său asista complet pasiv la ritualul propriei înmormântări, oficiate de bunica mea, care cumula în propria-i persoană întreita funcție de ucigaș, cioclu și Mare Arhiereu al Canidelor. Bunica s-a așezat pe prundiș, s-a lăsat pe spate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Gropii Marianelor -, umplută cu o monstruoasă ciulama oceanică, sinistra Apocalipsă universală trecea în neființă, metodic, sistematic și diabolic toată suflarea Terrei. "Soarele s-a topit și a curs pe pământ." Îngrozitor!! Munți de lavă vulcanică incandescentă, rostogolindu-se din înaltul zenitului asupra unei planete minuscule, căreia o forță malefică, având puteri discreționare, ilimitate îi semnase deja nemilos, cu sânge rege de asasin profesionist, tragicul certificat al extincției veșnice... Transformată într-o cochilie carbonizată, Planeta noastră hălăduia printre galaxiile infinite ale Universului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ne și băteam. Cine să construiască bordeiul? Cine?? La urma urmei, copilăria își cerea și își manifesta, cât de cât, niște drepturi firești, nu-i așa? Stăteam debusolați, stingheri și neputincioși, sub cupola amețitor de înaltă a bolții cerești, din zenitul căreia se repezeau, cu precizie matematică, spre creștetele noastre, valurile de săgeți pustiitoare ale astrului clocotind în erupții mânioase și înfricoșătoare. Galbenul terestru al grâului de seceriș se unifica și omogeniza cu galbenul ucigător al astrului solar, într-o magmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
dat fiilor oamenilor (Psalm 113:24) Cerul este tronul Meu și pământul așternut picioarelor Mele. (Fapte 7:49) Pe deasupra oceanului planetar, peste pădurile și munții acestui Pământ, peste întinderile nesfârșite și inospitaliere ale deșertului și sus, sus de tot, până la zenit și mai departe, mirosul de carne prăjită, arsă, transformată în cenușă, făcea cunoscut Universului întreg Apocalipsa nazistă, generată și întreținută de "creștinii catolici" în solda paranoicului Adolf Hitler. Dar Tu, Doamne, unde erai? Ce făceai? N-ai simțit mirosul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
atât, ea, cândva hărăzită mănăstirii Agafton, a trebuit să treacă la catolicism! Ce va fi fost în sufletul ei, nu se va ști niciodată. În actul de căsătorie este trecută filia Georgii Eminowicz steaua lui Eminescu încă nu ajunsese la zenitul prețuirii unanime. Aglae a murit în 1900. După o înhumare grăbită, osemintele i-au fost mutate în cavoul aristocratului soț. De unde, autoritățile ucrainene de la Cernăuți au găsit de cuviință să le scoată. Cavoul a fost revândut unui potentat local. Rămășițele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
stopată de bariere psihologice. Pentru Joyce, Dublinul în special și orașul în general ar fi de-a dreptul infernale, datorită eterogenității, nesiguranței, sofisticării, neputinței. La noi, orașul încă mai este privit ca model de dezvoltare, inclusiv spirituală, ca țel pentru zenitul oricărei cariere și locul cel mai potrivit pentru a-ți crește nepoții. Nu era buletinul de București visul visurilor generației '70? Deocamdată însă, orașul românesc este departe de condiția megalopolisurilor lumii, rămânând mai aproape de proporțiile orășelului din Peloponez care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
crearea frumosului artistic nu dorește să-și dezvăluie intențiile viitoare. Este felul lui discret de a se dărui chemării sale ancestrale. Când s-a ridica de pe scaun dând semne că intenționează să-și încheie plăcuta vizită, soarele trecuse mult de zenit. Puținii nori alburii, ca niște clăbuci învăluriți ieșiți la plimbare pe cerul siniliu, reduceau din când în când scânteierile ca de arc voltaic ale razelor solare, presărând pete de umbră pe pământul dornic de răcoarea picăturilor de apă cerească. Cu
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
universul".49 Poetica prafului la Eminescu nu trebuie văzută în prelungirea unui elan religios "din pământ ești născut, în pământ te vei întoarce", cât de un elan al identificării originilor: "oare, dacă mor eu, moare și ea, acea lume din zenit?... Prin acest gigantic labirint de lumi, unde voi găsi în acest mare vis ce se numește viață firul de aur al scopului?..." (m. 2255, Cassiodor). Sentimentul religios dispare difuz în legea ciclurilor eterne: "Dumnezeu e vremea însăși, cu tot ce
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
sub raza stelei: "Un om se naște un înger o stea pe cer aprinde Și pe pământ coboară în corpul lui de lut." (Povestea magului...) Într-un fragment din caietele sale poetul revine la această legătură, stea corpul de lut: "Zenitul meu o stea, cine știe ce lume care poartă vuietul destinelor sale deasupra capului meu; oare dacă mor eu, moare și ea, această lume din zenit (...) Sufletele oamenilor sunt ființe de îngeri înamorate de forme de lut..."3 Dar "geniul de aur
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
magului...) Într-un fragment din caietele sale poetul revine la această legătură, stea corpul de lut: "Zenitul meu o stea, cine știe ce lume care poartă vuietul destinelor sale deasupra capului meu; oare dacă mor eu, moare și ea, această lume din zenit (...) Sufletele oamenilor sunt ființe de îngeri înamorate de forme de lut..."3 Dar "geniul de aur" insuflat corpului de lut se va pierde în timp, slăbind contactul omului cu divinitatea, creînd prin aceasta o ruptură dramatică "cu cât generațiile se
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
momentdat de ospitalitatea Glasului Bucovinei și a Junimii Literare și mai ales de atenția, prea părintească, dacă nu interesată a celor pe care dl. Const. I. Popescu îi califică drept „regionaliști ai capitalei” s-au pretins a fi nadirul și zenitul spiritualității noii bucovinene și s-au prezentat tuturor ca făcând parte dintr-o grupare, bine închegată, de tineri dornici să-și spună în mod cinstit și discret numai ceea ce trebuie să fie avânt și cuvânt tineresc. Cum însă anumite veleități
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ciclu Heliade ar fi vrut să-l intituleze Album al României, mai târziu optând pentru titlul Pythonida (cf. I. Heliade-Rădulescu, Opere, vol. I, ediție critică de Vladimir Drimba, Ed. pentru Literatură, București, 1967, note, pp. 571-575). Dacă Heliade scobora, către zenit se înălța steaua lui Hasdeu. Hasdeu criticul, Hasdeu istoricul, Hasdeu filologul, Hasdeu literatorul, Hasdeu autorul dramatic era puternicul scriitor și polemist în toată plenitudinea darurilor sale creatoare atunci. Bogdan Petriceicu Hasdeu lupta pe două fronturi: lupta, pe de o parte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prin vot, de studentul Stănculescu, probabil viitorul doctor în filosofie și litere (specializarea istorie) de la Universitatea Liberă, care-și va fi încheiat studiile un an mai târziu 38. Într-o corespondență din ziarul "Cronică" de la București din ianuarie 1904, semnată Zenit pseudonim despre care noi credem că îi aparținea lui Florian Becescu (sau unui apropiat al său), știut fiind că poetul, vanitos probabil, ca orice autor, era un personaj dornic să-și facă ceva publicitate -, se prezentau câteva dintre activitățile de
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
în care am găsit aceste date, era incriminat numitul Rudăreanu, ca și tovarășul sau, studenții prezenți la ședința respectivă respingând acuzațiile și susținând expulsarea celor vinovați de a fi blamat pe președinte 41. Avem aceeași bănuiala, ca în cazul pseudonimului Zenit, ca identitatea celui care semna Fortunie era fie aceea a lui Florian Becescu, fie a unui apropiat al său, căci textul îi era net favorabil președintelui, chiar dacă, așa cum am văzut mai sus, datele oficiale, deținute de reprezentanții diplomatici ai României
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
și cu preudonime precum "Fantasio" ori "Idealist"66. Credem, de asemenea, ca și în spatele "autorilor" de cronici teatrale, politice ori de viață universitară din capitală Belgiei ce vedeau lumină tiparului în "Cronică" primei părți a anului 1904, precum "Floréal", "Prometeu", "Zenit", "Fortunie", tot Florian Becescu se ascundea 67. Din aceași perioadă datează și poeziile Pseudo-Civilizației, Vedenii, Povestea vremii. Omagiu marelui istoric A.D. Xenopol, Povestea sufletului meu, Ultimul cântec, O, ce păcat 68... Pe 19 februarie 1904, în ciclul corespondentelor din capitală
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Bruxelles, în "Cronică", IV, 936, 3 august 1904, p. 3. Lys, Mânia streinismului, în "Cronică", IV, 932, 29 iulie 1904, p. 1. Prometeu, Din Bruxelles. Théâtre Molière și bătăliile liberalo- catolice, în "Cronică", III, 765, 20 decembrie 1903, p. 2. Zenit, Din Bruxelles. De la Societatea Studenților Români, în "Cronică", IV, 780, 15 ianuarie 1904, p. 2. 2.4. Statistici, liste de studenti Institut Supérieur de Commerce d'Anvers (1857-1927), Imprimerie Labor Ș.A., 1928, pp. 137-173. Despy-Meyer, Andrée (avec la collaboration de
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Docteur. Registre E., dossier 1003, nr. crt. 957. 34 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 191, Comunicări ale Ministerului Afacerilor Străine din Belgia către Legația României de la Bruxelles, 2 martie 1928, 28 decembrie 1938, nepaginat. 35 Ibid., vol. 196. 36 Zenit, Din Bruxelles. De la Societatea Studenților Români, IV, 780, 15 ianuarie 1904, p. 2. 37 Ibid. 38 Ibid., p. 2. Despre ipoteza noastră cu privire la Stănculescu, vezi Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, p. 70. 39
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Din Bruxelles. De la Societatea Studenților Români, IV, 780, 15 ianuarie 1904, p. 2. 37 Ibid. 38 Ibid., p. 2. Despre ipoteza noastră cu privire la Stănculescu, vezi Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, p. 70. 39 Zenit, Op. cît., p. 2. 40 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 196, Ciorna a scrisorii lui Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles către Eliza Grecianu, 8 / 21 iulie 1904, nepaginat. Vezi, de asemenea, AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 196
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]