3,853 matches
-
legende, A4, 56 pagini, 17 color, ilustrații: Mirela Rusu Pete, traducere în limba engleză: Alexandra Flora Munteanu) Apreciez intenția și reușita doamnei scriitoare de a face concurență prin LEGENDA LUI DRAGOBETE Sfântului Valentin, care nu ne aparține, nu este în zestrea noastră folclorică, nu reprezintă comoara noastră străveche. Un Dragobete născut din ființa Dochiei (Daciei) și a spiritului muntelui, care s-a metamorfozat într-o plantă numită „Năvalnic”, la fel de năvalnic precum furtuna dragostei, care strecoară în sufletele tinerilor fiorul primelor iubiri
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 21 FEBRUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1424523199.html [Corola-blog/BlogPost/377840_a_379169]
-
umplea borș de casă. Într-un colț al bucătăriei, între perete și dulapul meșterit de bunicul ce murise pe front, trona o oală pântecoasă din lut, cu mânere zdravene, acoperită de un capac tot din lut. O primise bunica de zestre. Ținea mult la oala aceea. Când încingeam jocuri prin bucătărie striga la noi îngrijorată: - Ieșiți afara cu joaca, nu de alta dar n-am în ce umple borș dacă se sparge. Oala asta are o sută de ani și nu
ACRU BORȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1444912266.html [Corola-blog/BlogPost/372586_a_373915]
-
și armonie; printre multe altele, femeia care a purtat în pântecul creației rezultatul dragostei pentru cultură, pentru frumos.” - Ing. Dan SÎRBU - Poet, Timișoara, România - În “Podul indestructibil” faci următoarea afirmație: “Intenția mea nu e limitată/în a înaltă cu o zestre a limbajului poetic elevat”. - Dacă îmi aduc bine aminte titlul acelei creații era PODUL SPERANȚEI. Da, idea este să invit oamenii la o existență mai sănătoasă, nu doar să creez un sunet frumos pentru a delecta doar de dragul sunetului unui
INTERVIU CU POETA ADELA-ADRIANA MOSCU, DIN PENNSYLVANIA, SUA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_poeta_adela_adriana_moscu_din_pennsylvania_sua.html [Corola-blog/BlogPost/342550_a_343879]
-
o nouă orientare în destin. Prin intermediul ei, nu-ți părăsești destinul, doar îi dai noi coordonate. Care le includ pe cele vechi. Îmbogățind destinul cu noi conotații axiologice. DRAGOSTEA VALORIZEAZĂ DIVINUL PULVERIZAT ÎN LUME.SAU ÎN TINE ÎNSUȚI. Renunțarea, ca zestre ereditară,nu poate fi scop. Dar nici mijloc promoțional de autosihăstrie. Cauză ce se confundă cu scopul. Vieții. Sau al singurătății. Iată : stiloul, din mâna mea dreaptă, tocmai catapultează absolutul (personal : dragoste și renunțare ) în cuvinte .Acești muguri incomozi. P.S.
SCRISUL ? EVADARE PRIN ÎNFLORIRE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Scrisul_evadare_prin_inflor_costel_zagan_1365062066.html [Corola-blog/BlogPost/346056_a_347385]
-
membri ai juriului, acordându-i în unanimitate premiul I. Mihaelei Gurău nu-i lipsește nimic pentru a deveni în scurtă vreme o vedetă incontestabilă a cântecului românesc. O felicit sincer pentru interesul și efortul de a scormoni în lada de zestre a folclorului autentic moldovenesc spre a scoate la lumină noi și noi cântece pline de farmec. Întrunind toate aceste calități nu are cum să fie ocolită de succes. Așa să fie!”. Frazele acestea au fost alcătuite de către artistul din partea căruia
MIHAELA GURĂU. ŞI-A DESCOPERIT, PREŢUIT ŞI FRUCTIFICAT GLASUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1436587184.html [Corola-blog/BlogPost/377392_a_378721]
-
ochii-mi privesc dincolo de tăcere și-ncerc să plămădesc o altă vară, dar ani mulți și-au luat la revedere. Nu îmi doresc nimic, din disperare, dar anii se tot țes ca-ntr-un război, chiar dacă vârsta-i fată fără zestre, nutresc speranța și-un drum în doi. Pe tâmple se-nfășoară vise virgine, dospite-n mâneca timpului flămând, dincolo de tristețea ce pleacă-vine, pilastrul-speranța ține-al meu gând. Privesc încrezătoare din barca vieții, uneori, valurile au clătinat-o nemilos și făr
PILASTRUL SPERANŢA de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/maria_ileana_tanase_1485982817.html [Corola-blog/BlogPost/384807_a_386136]
-
prin țară pentru a primenii și pregătii sufletele românilor pentru Sărbătoarea de Craciun. ”Dascălul de colinde”, cum a fost el supranumit de către poetul George Țărnea, va concerta pe 13 decembrie, la Casa de Cultură, de la ora 20:00. ”Colindul, neprețuita zestre spirituală românească, este veșmânt de sarbătoare și lumină pentru cei care îl ascultă. Prin glasul lui Ștefan Hruscă pare că se aud cântând moșii și strămoșii care vestesc bucuria nașterii Mântuitorului. Colindele lui Hruscă refac liniștea și echilibrul sufletesc, facându-ne
Dascălul de colinde cântă la Sibiu by http://www.zilesinopti.ro/articole/4278/dascalul-de-colinde-canta-la-sibiu [Corola-blog/BlogPost/98409_a_99701]
-
să curgă, să te avânți în vâltoarea viitorului și să scrii o nouă pagină în cartea vieții. “Scriu din dragoste de oameni” - Cine este Buni? - Vă răspund cu un fragment din proza scurtă “Despre scrierile mele”: “Cine sunt eu? Cu zestrea primită de la părinți, de la oamenii din mijlocul cărora m-am înălțat, de la dascăli și cărți, cu ce am adăugat eu în dorința de a-mi contura personalitatea, am vrut să fiu un om în inima căruia să cânte viorile, să
INTERVIU CU PROZATOAREA ELENA BUICĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Atunci_cand_a_scrie_devine_un_mod_de_a_exista_interviu_cu_prozatoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/350813_a_352142]
-
sufletului acum prins în vraja primăverii! - Când ați fost ultima dată România? - Aproape în fiecare vară merg în România fiindcă este neostoit în mine cântul doinei dorului de ducă. Mă duc să-mi văd plaiurie natale și oamenii cu toată zestrea lor primită de la Cel de Sus. “M-am născut cu duhul plecărilor” - La ce lucrați în prezent și ce planuri de viitor aveți? - Scriu ca și până acum proză scurtă și impresii din călătorie pe care intenționez să le adun
INTERVIU CU PROZATOAREA ELENA BUICĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Atunci_cand_a_scrie_devine_un_mod_de_a_exista_interviu_cu_prozatoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/350813_a_352142]
-
Stau în față, nu la rând. Sunt un fel de stârpituri, Cei ce pupă-n dos corupt, Fără jenă, în continuu Se agită, dau din plisc! Toate fețele de pernă, Indivizi cu chip de lut, Papagalii și gușații Își fac zestre neîntrerupt. Znobi, hiene, injectații Prăvălesc fără rușine, Jecmănesc cu toți în haită, Țara este în ruină. Inși bezmetici, Cioflingari, ei lingăii, toată pleava Au o singură pornire, Să rămânem goi, tăcuți cu toții. Fie iarnă, fie vară, Fie joi sau fie
STÂLPII de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1495575130.html [Corola-blog/BlogPost/381073_a_382402]
-
cu suflet negru. Sfanțul Nicolae a aflat despre nenorocirea ce se petrecea, iar noaptea, pe furiș, el a aruncat o pungă plină cu galbeni în camera fetei celei mari. În curând față cea mare a reușit să se mărite cu zestrea primită de la Sfanțul Nicolae. La fel s-a întâmplat și în următorii doi ani când și celelalte surori s-au căsătorit. Istoria șosetelor pentru cadouri În alte țari se spune ca Sfanțul Nicolae a auzit povestea celor trei surori sărace
LEGENDELE LUI MOS NICOLAE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Legendele_lui_mos_nicolae.html [Corola-blog/BlogPost/357399_a_358728]
-
VII, 2, 38). Mai multe informații despre procedura căsătoriei ne parvin de la Pomponius Mela (sec. 1): „... fetele de măritat nu sunt date bărbaților de către părinți, ci în mod public sunt cumpărate spre a fi luate în căsătorie sau vândute (cu zestre). Se face într-un fel sau altul, după cât sunt de frumoase și de cinstite. Cele cinstite și frumoase au un preț bun. Pentru celelalte se caută cu bani cineva care să le ia de soție”. (Descrierea pământului, II, 21). Același
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
acelea care se disting prin frumusețe cer să fie vândute la mezat și după ce li se îngăduie să se stabilească valoarea lor, se căsătoresc nu după obiceiuri, ci după prețurile (oferite); iar cele năpăstuite din pricina urâțeniei lor își cumpără cu zestrea lor bărbații cu care se mărită” (Culegere de fapte memorabile, 10, 4). Citindu-i pe autorii antici, constatăm că existau două variante de căsătorie: aceea care se făcea „după obiceiuri” se aplica în cazul femeilor care „năpăstuite din pricina urâțeniei lor
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
fel de licitație la cererea femeii: „...acelea care se disting prin frumusețe cer să fie vândute la mezat...”. Cine organiza această licitație, adevărat concurs de frumusețe în antichitate? Cine alcătuia juriul îndreptățit să „..stabilească valoarea lor?” Dacă pentru femeile „năpăstuite” zestrea era preluată de soț, cine încasa plata pentru „frumoase”? Părintele, sau chiar femeia? Cât de mare putea fi valoarea licitată. Să fi fost un privilegiu al aristocraților? Exista o ierarhie a nevestelor în frunte cu aceea care „..are moravurile și
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
VII, 3, 3). De ce se căsătoreau traco-geto-dacii? Un motiv pe care îl credem fără dubii este obiceiul. Alt argument de luat în seamă ar putea fi că bărbatul vedea în căsătorie un mijloc onorabil de a-și spori averea prin zestrea nevestelor! Nu știm dacă erau obligați să se căsătorească pentru supraviețuirea comunității, pentru a duce neamul mai departe, mai degrabă nu, dacă luăm în considerare că la traci castitatea nu era o virtute, așadar se puteau naște copii și în afara
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
serbare»” (VII, 3, 4). Și Horațiu (sec. I, î.Hr.) scoate în evidență virtuțile soțiilor dacilor în contrast cu cele ale soțiilor romanilor: „Acolo femeia nu se face vinovată față de copiii vitregi, ci poartă de grijă celor lipsiți de mamă, iar soția cu zestre nu ajunge stăpâna bărbatului și nici nu se încrede într-un amant chipeș. Zestrea cea mai de seamă este cinstea părinților și virtutea femeii pentru care legământul căsătoriei române trainic: ea se teme de alt bărbat. Păcatul este un sacrilegiu
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
dacilor în contrast cu cele ale soțiilor romanilor: „Acolo femeia nu se face vinovată față de copiii vitregi, ci poartă de grijă celor lipsiți de mamă, iar soția cu zestre nu ajunge stăpâna bărbatului și nici nu se încrede într-un amant chipeș. Zestrea cea mai de seamă este cinstea părinților și virtutea femeii pentru care legământul căsătoriei române trainic: ea se teme de alt bărbat. Păcatul este un sacrilegiu pe care îl plătește cu moartea.” (Ode, I, 211). În mentalitatea vremii, dominată de
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
se facă "de ursită", astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărțișorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceș, iar zestrea se scoate din casă, pentru aerisire. În ziua de Florii, stupii erau impodobiți cu ramurile de salcie sfințite, ca albinele să se bucure de binecuvantarea divină. În trecut, ramura de salcie sfințită era folosită și în scopuri terapeutice. Oamenii înghițeau
FLORIILE. De ce salcia sfințită este folosită în scopuri terapeutice by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101200_a_102492]
-
despre însemnătatea fusului cu țurgălău. Moș Pupăză, s-a petrecut, însă, de curând, de printre noi, dar a lăsat amintiri faine, un strop de horincă, o poveste năstrușnică legată de o bâtă fermecată, numită "fus cu țurgălău" și o impresionantă zestre spirituală. Un alt exemplu de prețuire a tradițiilor, întâlnit de Peter Hurley în drumul său, a fost morarul Dani Micleș. La cei 63 de ani ai săi, Dani Micleș reprezintă, cu o mândrie demnă de un adevărat român, a treia
Descoperă România cu Peter Hurley - VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105975_a_107267]
-
se ocupe de aprovizionarea și organizarea magazinului alimentar din comuna C... Magazinul era patronat de Dana, ajutată de tatăl său, cât timp Gabriel a fost în armată și până la căsătorie. Se afla în casa pe care Dana o primise ca zestre de la părinții ei. Afacerea mergea ca pe roate. Aveau profit anual peste așteptări și au început să uite că nu au reușit să-și realizeze visele din adolescență. Gabriel se deplasa destul de des în capitală și alte orașe și cunoștea
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437259028.html [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
așezat un opaiț ce noaptea licărea încet datorită fitilului învechit, aruncând pe întreg interior, lumini pale violete unde abia puteam recunoaște fețele celor dragi ei. Așezați lângă icoane, puși cu multă migală în rame butucănoase date cu bronz argintiu, erau zestrea de la mama sa. Soțul Ion, soldat cu ghete parcă prea mari pentru el și haine atât de strânse pe corp adunate la mijloc de o centură groasă, era singura imagine rămasă de la el. Apoi, Harieta fica cea mare, Mihai și
DESCULŢĂ PRIN OGRADA CU FĂN de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Desculta_prin_ograda_cu_fan_constanta_abalasei_donosa_1352070372.html [Corola-blog/BlogPost/351258_a_352587]
-
din seva țăranilor în mijlocul cărora m-am născut: darul de a demonstra că omul poate transforma mediul înconjurător, spre a ține lumea în orânduiala pământului nostru, acum înghețat de multe nedreptăți sociale, din păcate... Medicul internist, Nicolae Bulumac, a primit zestrea genetică a neamului său, fiind nepotul omului politic și ineditului personaj public al anilor care au urmat lui decembrie 1989, avocatul Niculae Cerveni, un „răzvrătit” în sensul bun al cuvântului, deopotrivă la bară, în Parlament sau la televiziune, așa cum a
ÎNVINGĂTORUL ÎN LUPTA CU INERŢIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/elena_buica_1484269225.html [Corola-blog/BlogPost/364766_a_366095]
-
Pentru că teritoriul oltean fu câștigat cu proces greu în anul 1220, proces judecat de arhiepicopul din Ohrida, singurul din Balcani ce avea drept de judecată pentru cei de rang foarte înalt. Procesul fusese foarte complicat pentru că privea drepturi de posesiune, zestre și moștenire ce aveau ființă în vremea stăpânirii bizantine din sec. al XII-lea și care fuseseră întrerupte de stăpânirea vremelnică a imperiului valaho-bulgar. Litigiul privea două mari familii boierești înrudite și de viță nobilă: pe a lui Litovoi - secondat
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Eroii_boieri_si_fauritori_de_al_florin_tene_1371557448.html [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
puterea devenind și electivă, chiar și rude îndepărtate sau fii nelegitimi ai voievodului puteau deveni voievozi. Ori, Constantin și Tihomir fuseseră confirmați ca valahi de viță domnească de însăși arhiepiscopul din Ohrida . Mai mult, acesta le recunoscuse drepturile de posesiune, zestre și moștenire. Și mai mult, Constantin Tih (Tiș) dusese și el mari bătălii cu ungurii pentru Banatul Severinului. Pentru moștenirea tronului Țării basarabești cum se numea Oltenia atunci , Tihomir îndeplinea prima regulă , a doua regulă fiind să dețină un teritoriu
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Eroii_boieri_si_fauritori_de_al_florin_tene_1371557448.html [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
basarabești cum se numea Oltenia atunci , Tihomir îndeplinea prima regulă , a doua regulă fiind să dețină un teritoriu peste care să fie cneaz. Bun strateg, Tihomir se căsători cu Ana, fiica lui Bărbat , fratele lui Litovoi. Care-i dădu ca zestre ginerelui său partea sa dintre Jiu și Olt, din dreptul Strehaiei, Tihomir devenind astfel și cneaz. La începutul acestor mici formațiuni prestatale, nu mitropolitul făcea ungerea și încoronarea ca în cazul domnitorilor de țară ci alte înalte fețe bisericești împreună cu
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Eroii_boieri_si_fauritori_de_al_florin_tene_1371557448.html [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]