3,844 matches
-
de iarnă și-a găsit perechea. Băiat tânăr, frumos, cu stare. A luat doliul pus la casă, a închis ușile și poarta, nu înainte de a scoate și mașina din garaj, și... s-a mutat la el. I-a dat Dode zestre: o turmă de capre.: Acum, din primăvară până toamna târziu, Adina merge cu turma, vreo sută și ceva de capre, pe marele izlaz al Zgubii. De altfel, Zgubea e un sat mare și frumos, cu oameni harnici, buni gospodari și
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
-i doar azi o iluzie, poveste-ndepărtată. Iar dacă-am fi știut să prețuim trăireaDin dorul cel aprins, când mi-ai furat iubirea,Gustând năvalnic fraga, a buzelor dulceață,Lăsându-mi doar sărutul ce înflorea pe față.... XIX. LADA CU ZESTRE, de Paula Diana Handra, publicat în Ediția nr. 1598 din 17 mai 2015. Lada cu zestre Adeseori pe drumul vieții Conduși suntem de o dorință Cu gândul doar la bogății Uităm de suflet și credință. Așa păți și el - feciorul
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
cel aprins, când mi-ai furat iubirea,Gustând năvalnic fraga, a buzelor dulceață,Lăsându-mi doar sărutul ce înflorea pe față.... XIX. LADA CU ZESTRE, de Paula Diana Handra, publicat în Ediția nr. 1598 din 17 mai 2015. Lada cu zestre Adeseori pe drumul vieții Conduși suntem de o dorință Cu gândul doar la bogății Uităm de suflet și credință. Așa păți și el - feciorul, Băiat frumos la chip și blând În suflet îi păstra amorul Și o dorea a lui
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
PRAGUL DE LEGENDĂ Mă-ntorc din nou, tăcută, la pragul de legendă Și cioburi de imagini îmi trec prin față-n fugă În visul care poartă comoara mea ardentă Căsuța cea din munți m-așteaptă ca pe-o rugă. E zestrea mea de suflet, ce prinde să tresară Purtată-n orice clipă în murmure și șoapte, Prin limpezimi de ape, oglinzi ce mă-nfioară E casa părintească, e miere-n râu de lapte. Găsesc în ea odihnă, stropi de eternitate Și răsfoiesc
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
mult MĂ-NTORC LA PRAGUL DE LEGENDĂMĂ-ntorc din nou, tăcută, la pragul de legendăși cioburi de imagini îmi trec prin față-n fugăîn visul care poartă comoara mea ardentăCăsuța cea din munți m-așteaptă ca pe-o rugă.E zestrea mea de suflet, ce prinde să tresarăPurtată-n orice clipă în murmure și șoapte,Prin limpezimi de ape, oglinzi ce mă-nfioarăE casa părintească, e miere-n râu de lapte. Găsesc în ea odihnă, stropi de eternitateși răsfoiesc prin cartea
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
cult și pentru acest lucru era binevenită orice donație de la enoriașii săi. După ce termină cu bărbieritul, intră în camera "curată de la stradă" cum îi spuneau bătrânii, deoarece acolo nu dormea nimeni, doar își țineau lucrurile mai bune. Deschise lada de zestre a bunicii Floarea, pe care o primise la măritiș ca dotă de la părinți și își alese costumul negru din dimie. Materialul costumului era țesut de bunica la război. Lâna pentru stofă, o luau de la propriile oi. Cumpărau doar ața din
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
Pușa Lia Popan Publicat în: Ediția nr. 1606 din 25 mai 2015 Toate Articolele Autorului NEMURITORUL Agățat de-un fir de rază Din a lunei destrămare La a stelelor chemare Doar poetul mai visează. Tot ce are-n lada sorții: Zestrea lui din vremuri bune, Testament își lasă-n nume Ca un clown la circul morții. I-a fost dat ca să nu aibă, I-a fost luat ca să mai dea: Cosmusul ascuns în iarbă, Sufletul desprins din stea... Saltimbanc ce vrea
NEMURITORUL de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361029_a_362358]
-
rarisim în Valahime, aud - „în certificarea telefonică“ a fidelului prieten de-o jumătate de secol, din rutiera intersecție de la Filiași, ori din calea feroas-trifurcată a județelor Mehedinți, Gorj și Dolj, generalul Ioan Giura - că, în „lucrarea“ graiului de-argint-viu din dotarea/zestrea cetățenilor Drobetei Turnu Severin, municipiu unde poetu-și are „rezidența-i de-o viață“, Hrisant s-a metamorfozat - fără -ant, Hris- dând în Criș, putând și în Crist, dar nu fu cazul -, firește, în pelasgo->valaho-dacul Crișu Timișoara) nu-i amendez
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
o identitate proprie locală. Fiecare om în această lume s-a născut într-un anumit loc, a fost marcat de o cultură de o tradiție, de o confesiune religioasă căreia îi aparține. Oriunde merge în lume duce cu el această zestre. La fel și noi românii ne ducem în Occident sau în altă parte, suntem totuși români plecați dintr-o țară, dintr-o Biserică, dintr-o cultură, dintr-o limbă. Ori, dacă le uităm sau nu vrem să ținem cont de
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
a prinselea și de-a prinsul...! Pe malul mării nu era nimeni decât noi și necuprinsul. Apoi și umbrele noastre au învățat de la noi jocul de-a prinselea și de-a prinsul, iar de la mare cum să furi cerului din zestrea-i albastră de zare și necuprinsul. Eram ca primii oameni din Grădină și totuși uimiți că umbrele noastre nu se mai joacă de-a prinselea și de-a prinsul. În spatele nostru, după perdeaua rubină, descoperiseră jocul mai nou, ce noi
VERSURI DE IUNI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361072_a_362401]
-
două volume apărute recent face vorbire scriitorul Mihai Antonescu, înscris în ISTORIE în volumul 2. Poeta Emilia Dănescu, inclusă și ea în proiect, citește câteva poezii proprii din cele două volume publicate în Editura Singur în anii 2011 și 2012, „Zestrea toamnei” și „Recurs la memoria nopții”, aducând și câteva completări referitoare la cele două volume din ISTORIE. Se precizează că proiectul continuă, astfel că vor fi publicate un număr nelimitat de volume, atâtea câte vor fi necesare pentru toți doritorii
GRUP MEDIA SINGUR LA SERBĂRILE REVISTEI VAMA LITERARĂ de EMILIA DĂNESCU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361201_a_362530]
-
ar afla, lucru de luat în seamă și de alți dirijori de folclor. M.V.Ghioroiu: - Cum în totdeauna un succes în fața publicului este răsplătit cu aplauze, pâinea artistului care trăiește pentru artă, după o perioadă glorioasă, adunând în lada de zestre premii și diplome, Ministerul Afacerilor Interne a hotărât, și bine a făcut, să dea ce e al Cezarului, numindu-vă Directorul Ansamblului Artistic "CIOCÂRLIA", într-un moment când se simțea nevoia unui suflu nou, o revigorare, ridicarea spre înălțimi a
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361207_a_362536]
-
ar afla, lucru de luat în seamă și de alți dirijori de folclor. M.V.Ghioroiu: - Cum în totdeauna un succes în fața publicului este răsplătit cu aplauze, pâinea artistului care trăiește pentru artă, după o perioadă glorioasă, adunând în lada de zestre premii și diplome, Ministerul Afacerilor Interne a hotărât, și bine a făcut, să dea ce e al Cezarului, numindu-vă Directorul Ansamblului Artistic "CIOCÂRLIA", într-un moment când se simțea nevoia unui suflu nou, o revigorare, ridicarea spre înălțimi a
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361206_a_362535]
-
leșie, unde urcai pe trepte din lemn care, oricât ai fi vrut, scârțâiau din cauza cuielor din lemn de salcâm; sus, în stânga, câteva camere de locuit, dacă nu mă înșel patru la număr, camere bune, curate, aranjate tradițional cu lăzi de zestre, paturi cu tăblii de fier, pardosite cu pardoseală din brad de 3 cm., acoperită cu preșuri din zdrențe țesute în războaie, mese și scaune, uneori cu trei picioare confecționate de țiganii rudari, plocade, cuverturi lucrate cu vergica în război, iar
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
pe bunica prin întrebări copilărești, dar nu se plictisea a-mi răspunde, voind parcă să nu se uite istoria acestei familii de frunte a Domneștilor. - Ce s-a întâmplat cu casa de sub coastă? - Eu și Iosif am dat-o de zestre fetei noastre Elena care s-a căsătorit cu preotul Berca la Calomfirești - Alexandria. Ei au vândut-o ajungând în cele din urmă la familia brigadierului silvic Neagoe care ulterior a stricat-o. Dar, am uitat să-ți spun că din
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
exterioară, între țăran și obiecte există un mod specific de cunoaștere, un fel de participare nu numai fizică, ci și afectivă, o intimitate de nezdruncinat. În casa țărănească, printre bunurile cele mai de preț se numără, de exemplu, lada de zestre. Pentru omul satului arhaic foarte importante sunt sărbătorile, acel timp sacru ce impune o anumită stare fizică și morală, o curățare exterioară, dar și una interioară. Obiceiurile, tradițiile, datinile populare ilustrează realitatea spirituală a oamenilor, evidențiind particularitățile unui mod specific
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
filigran. în urma ei, mama Stanca, gârbovită de ani, în portul bătrânesc - cu ștergar alb, fotă, ie și peste ea, pieptar cusut cu ornamente populare, parcă coborâte din fotografia lui Luca Paul cu bătrânele satului. Veniseră să-și vadă lada de zestre, frumos gătită de un iscusit meșter popular, și mare le-a fost surprinderea și supărarea că locul care altădată era păstrătorul comorilor etnografice ale Domneștiului, muzeul făurit cu migală de Petre, „derbedeul” popii Nicolae Ionescu, astăzi este în paragină, ladă
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
la o sursă de căldură, se netezea și apoi se relua procesul de învățare a scrisului. Cu timpul panachida s-a înlocuit cu tăblița și condeiul de ardezie( ... ) “. Viața spiritual împletită cu tradițiile locului sau coagulat într-o “ladă de zestre “ a spiritualității românești “tezaur care păstrează uimitoare vestigii ale spiritualității dacice, din neolitic, până la începutul mileniului al III-lea. “ Oamenii locului sărbătoresc Crăciunul, merg cu Sorcova, Steaua, Plugușorul, dau copiii de grindă, se celebrează botezul Domnului Iisus la Bobotează, se
FILE DIN ISTORIA COMUNEI ŞUŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360919_a_362248]
-
a integrat în devenirea culturală “. În condițiile integrării țării noastre în Europa și a fenomenului de globalizare, unele elemente din istoria noastră, din tradițiile neamului și operele acestuia, se estompează sau dispar, astfel că aceste monografii rămân ca „ ladă de zestre“ prin care urmașii ne vor cunoaște și mapamondul ne va înțelege Al. Florin Țene Membru corespondent al Academiei Americană Română Președintele Ligii Scriitorilor Români Referință Bibliografică: File din istoria comunei Șușani / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
FILE DIN ISTORIA COMUNEI ŞUŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360919_a_362248]
-
Dintr-o atare perspectivă, Statul este arealul în care slujitorii Bisericii sunt chemați să mărturisească cele de folos împlinirii demersurilor de dreptate socială, de bunăstare materială și spirituală pe care orice stat modern caută să le împlinească pentru cetățenii săi. Zestrea de valori spirituale, culturale și materiale a Bisericii la care Sfântul Ștefan cel Mare are o contribuție însemnată, este absolut necesară pentru definirea corectă a locului și a rolului României ca stat membru al Uniunii Europene. Responsabilitatea Bisericii Ortodoxe Române
DESPRE STEFAN CEL MARE SI SFANT AL MOLDOVEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360936_a_362265]
-
iubire față de școală și față de binele pe care neamul îl așteaptă de la ea și ca una care va dat și în zilele grele tot ce a avut ea mai bun. Păstrați cu sfințenie și sporiți mai departe cu lumini noi zestrea spirituală și scumpă a pedagogiei creștine, pe care Biserica a dat-o școlii de la începutul existenței sale și care singură este în stare să zidească caracterele tari, pe care Regele țării și neamul întreg doresc să le aibă. Numai un
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
Nu fi, mamă, răutăcioasă. Ne-am cunoscut la un banchet, ne-am plăcut reciproc și cum eram fiecare fără un angajament, ne-am împrietenit. Atâta tot. Vom vedea ce va urma pe parcurs. - Sper că nu este o vânătoare de zestre și o situație material mai mult decât onorabilă? - Nu mamă, nu știe decât că suntem în relații destul de reci și că tata este medic, iar tu profesoară. Nu știe nimic de vilă, mașină, etc. - Știi cum sunt părinții, nu vor
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VI PE FALEZA . de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364136_a_365465]
-
onaoare al Academiei Oamenilor de Știință din România- Filiala Iași. Poetul Al.Florin Țene, în cuvântul său, a subliniat faptul că “această mare enciclopedie a spiritualități românești, în condițiile europenizării României și a fenomenului de globalizare, a devenit “lada de zestre” a spiritualității românești. Acești creatori din diferite domenii, fără să apară pe sticla televiziunilor sau pe prima pagină a ziarelor, în tăcere și cu acribie, prin creațiile și activitățile lor, pun “cărămidă peste cărămidă”, la edificarea “edificiului “ culturii și spiritualității
SUB EGIDA LIGI SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/364269_a_365598]
-
Am posibilitatea ca prin dumneavoastră, în numele colegilor mei să mă adresez fiecărui cetățean român, căruia, prin activitatea noastră aș dori să le adăugăm zilnic - și la propriu și la figurat - cel puțin o picătură de apă proaspătă în plus față de zestrea resursei de apă pe care o administrăm în prezent”. Administrația Națională „Apele Române”, instituție publică de interes național are în subordine unsprezece Administrații Bazinale, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor precum și Exploatarea Complexă Stânca Costești. „Administrația Bazinală de
APA, OPŢIUNE PENTRU DIALOGUL FILOZOFIILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363141_a_364470]
-
lămurită, cu toate eforturile meritorii ale specialiștilor. La începutul lunii octombrie, distinsul ambasador al Chinei la București afirma, în cadrul unui ceremonial, că popoarele român și chinez prezintă, printre multe altele, și o altă însușire comună: aceea că au istorie antică, zestre ce impune respect și spune mult pentru lumea de azi. Vizitând premeditat centrele nemuritoare ale vechii și bogatei spiritualități românești, distinsa poetă Elisabeta Iosif a făcut în această valoroasă carte și un exercițiu de admirație a propriilor peisaje din suflet
STATUIA UNEI IUBIRI CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368326_a_369655]