1,442 matches
-
gîtuite: staiii! nu e voie!, o luai pe altă cărare, pe alt versant, staiii! înapoi!, cei doi pîrîți faraoni își însușiseră (și) munții, staiii! nu! doar atît, să fi zărit de departe marele turn, doar atît, nu! înapoi!, helicopterul căpcăun zgîriind cerul nevinovat al Sinaiei, frig și frică, nu e voie! Peleșul dispăruse (pentru totdeauna?) și de pe ilustrate. Iată, nu pentru totdeauna. Septembrie pătează cu galben marea peluză de sub ziduri, cerul e din nou el însuși, cel din veacul trecut, statuia
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ați rezolvat bărbătește răfuielile personale cu tînărul lider ieșean printr-o polemică deschisă, pe teme de artă, fără să mai ironizați niște tineri pe care nu-i cunoașteți și în realizările cărora nu v-ați băgat "nasul berjerac"; și să zgîriați cu pixul o limuzină nouă? Gabriela ȘERBAN" (care, deși l-a cunoscut pe Mihai Ursachi, nu l-a însoțit la expoziția de pictură suedeză) 12 iulie Distinsul ceremonial pentru că a fost cîndva unul al corespondenței a dispărut de mult. O dată cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tînăr", "mascul" etc. 2. O unitate a CODULUI SEMIC (Barthes); un SEMNIFICAT conotativ; un element care conotează o anumită trăsătură de caracter (sau peisaj). Fie un personaj de parte bărbătească cu gene alungite și voce moale și care mușcă și zgîrie cînd se bate; se poate spune că lungimea genelor, moliciunea vocii și zgîriatul sau mușcatul funcționează ca seme ale feminității. ¶Barthes 1974 [1987]; Chatman 1978; Culler 1975; Greimas 1983b; Greimas, Courtés 1982; Rastier 1973. semem [sememe]. 1. Setul de SEME
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
hotărăște să-l Înfieze. În fiecare zi, jaguarul pleca la vânătoare, lăsându-și fiul adoptiv cu soția, care-i arăta o aversiune crescândă; nu-i dă să mănânce decât carne veche și uscată și frunze. Când băiatul plânge, ea Îl zgârie pe obraz și sărmanul trebuie să-și caute scăparea În pădure. (H. Banner, apud C. Lévi-Strauss, 1995, p. 94) Transferul de tehnici vânătorești (jaguarul Îl Învață cum să folosească arcul și săgețile) Îl transformă pe Botoque din victimă slabă și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sărmanul trebuie să-și caute scăparea În pădure. (H. Banner, apud C. Lévi-Strauss, 1995, p. 94) Transferul de tehnici vânătorești (jaguarul Îl Învață cum să folosească arcul și săgețile) Îl transformă pe Botoque din victimă slabă și neputincioasă (maștera Îl zgâria și alunga În pădure), În războinic sângeros: prima utilizare a armelor și a tehnicilor Învățate nu este vânătoarea, ci uciderea dușmanului - În acel moment maștera nu reprezenta lumea animalelor, ci lumea jaguarului atotștiiutor, adică lumea eroilor civilizatori. În replică, pierderea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
à mettre davantage en relief cette caractéristique. [...] veți fi ca niște flori, din care boarea-mprăștie polenul. (Frumoase mâini) (Blaga, 2010 : 29) [...] vous serez comme des fleurs dont la brise répand le pollen. (Belles mains) (Miclău, 1978 : 151) [...] mi-am zgâriat stăruitor în scoarță unui arbor numele cu slove mici, stângace și subțiri. (Cresc amintirile) (Blaga, 2010 : 39) [...] j'ai gratté soigneusement dans l'écorce d'un arbre mon nom avec de petites lettres, gauches et minces. (Leș souvenirs grandissent) (Miclău
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
am închinat o vară / la amintirea în stingere a unui bărbat / gonit cu pietre / din istoria arterelor mele, / speranța își smulge spinii din călcâi. / Neauzit se macină falangele unui poem / despre așteptare - melancolie - indiferență. / Sub o mie de măști, bufonul / zgârie la ușă” (Interior, II). Ființa i se lasă dominată de melancolice rupturi și cutremure interioare, motiv pentru care poeta își apropie din ce în ce mai mult o atmosferă casnică pe care o desfășoară liric, pe un ton blând și contemplativ. Pentru această etapă
DINULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286787_a_288116]
-
introvertit. Jean Heroard, medicul particular al lui Ludovic al XIII-lea oferă date deosebit de importante privind comportamentul său. În jurnalul zilnic, Heroard relatează scene violente, provocate de către tânărul Ludovic și care descriu un temperament coleric." Dacă este supărat, lovește, o zgârie pe guvernanță, si umplând-o cu lovituri de picior, urlă: « Am să vă ucid. Am să vă tăi gâtul cu cuțitul. Am să vă străpung mâinile. »"<footnote Simone Bertiere, Leș Reines de France au temps des Bourbons, DeFallois, Paris, 1997
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
spus Albertine, turnând din supa aceea în farfurii. „De altfel, mă întreb de ce le folosesc atât de puțin oamenii de aici...” Le-a salvat și prezența unei copile, o țigăncușă găsită într-o zi, pe jumătate înghețată, pe treptele lor. Zgâria scândurile întărite ale ușii cu degetele ei înțepenite, vinete de frig... Pentru a o hrăni, Charlotte a făcut ceea ce nu ar fi făcut niciodată pentru ea însăși. La piață, a fost văzută cerșind: o ceapă, câțiva cartofi înghețați, o bucată
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
fericiți, transparenți în gândurile noastre, strict egali... Aproape atingând vârfurile pădurii, avioanele de vânătoare au țâșnit deasupra capetelor noastre. Zburând în grup câte trei, au făcut să se prăbușească pe noi cerul explodat. Val după val, se rostogoleau spintecând văzduhul, zgâriindu-mi creierul cu decibelii lor. Mai târziu, în liniștea serii, priveam îndelung câmpia pustie cu dungile întunecate ale ierbii smulse ici și colo. Îmi spuneam că a fost odată un copil care își imagina un oraș fabulos înălțându-se deasupra
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ei profunde, gâfâite. Un nou șir de valuri a scuturat barca. Marginea șalupei redevenea verticală și, lipsit de agilitatea mea de șopârlă, alunecam spre primul hublou. Femeia în bluză albă dădea mașinal din cap, examinându-și mâinile. Am văzut-o zgâriindu-și o unghie cu alta ca să-și dea jos stratul de ojă... Pașii lor au răsunat în sens invers de data aceasta: țăcănitul tocurilor pe punte, răpăitul de pe scândurile pasarelei, plescăitul lutului moale. Fără să mă privească, Pașka a încălecat
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
bunicul meu Fiodor, arestat în noaptea de Anul Nou, și satul calcinat al tatălui meu, și brațele subțiri ale tinerei mele iubite - brațe de copil, cu vinișoare albăstrui, și crupa ridicată în toată forța ei bestială, și femeia care își zgârie lacul de pe unghii în timp ce îi este posedată partea de jos a trupului, și poșetuța de pe Pont-Neuf, și „Verdun”-ul, și tot acel talmeș-balmeș franțuzesc, care îmi otrăvește tinerețea! În gara din Saranza am rămas un moment pe peron. Din obișnuință
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Are și aceasta înțelesul său. Numai în zilele lui Carol îngăduitorul, adânc îngăduitorul, un panglicar străin, negustor de gazetă, rătăcit într-un popor din vechimea sa monarhic, poate să proclame că, dacă există monarhie, e numai pentru că o îngăduie acest zgârie - hârtie. [16 februarie 1882] ["CITIT-A VREODATĂ"] Citit-a vreodată d. C. A. Rosetti resturile sofiștilor greci, eristica filozofilor din India, scrierea lui Gerard Hamilton asupra sofismelor parlamentare, cartea lui Dumont din Geneva asupra aceleiași materii? Nu știm în adevăr
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
X..., ca Nemesis, zeitatea răzbunărei, năvălește în cameră și, nici una nici două, apucă de coade pe infidela amică. Vai! coadele erau false și-i rămân în mâini. Furioasă, vindicativa amantă o apucă de gât spre a o sugruma și-i zgârie obrazul cu unghiile-i formidabile, cu rizicul de a-i scoate ochii. În acest timp, Adonisul, profitând de învălmășeală, o șterge repede din cameră, cu capul gol și cu îmbrăcămintea în dezordine, se suie într-o birjă și dispare. Cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
treizeci de ani, tot astfel ar fi fost bine ca românii să fie pretutindenea atât de conservatori ca să păstreze în viața lor publică și-n cea privată elementele de unitate dintre ei. Din nenorocire nu s-a întîmplat astfel. Orice zgârie - hârtie care n-avea idei nouă a crezut că poate înlocui această lipsă prin vorbe nouă, de-aci în România mania generală a neologismelor. Deși rostirea normală a limbei românești e indicată fără abatere prin scrierile din veacurile trecute, totuși
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ordinar, cheltuiți în mod improductiv, d. Brătianu tinde parecă a preface și restul țării într-o armată de funcționari salariați și votatori în care să se 'nregimenteze toată suflarea omenească. Cine știe ce curat mașinală e activitatea imensei majorități a celor ce zgârie hârtie și cine ține seamă de faptul că orice lucrară mașinală și improductivă tâmpește pe oameni nu se va mira de aerul de secături pe care-l are aproape toată generația noastră guvernantă. Mintea unor asemenea nenorociți degenerează precum ar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pentru patrie. Fără nici un pericol, în timp de liniște internă și externă, legea electorală, cu toate dispozițiile ei penale, e luată în bătaie de joc de administrația unei țări întregi, de la ministrul de justiție începînd, pîn'la cel din urmă zgârie - hârtie. 293 {EminescuOpXIII 294} Dar călcarea de lege fățișă comisă de-o pătură de oameni în detrimentul țării întregi e o stare permanentă de revoluție. Putrezit-au îndestul mărul acestei țări pentru a cădea în poalele unei puteri străine? Face acest
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu știu nimic, cari fug de muncă ca diavolul de tămâie, acestea constituie cadrele și armata marei partide naționale liberale. A le asigura acestora stăpânirea deplină în România este scopul loviturii de stat. Un stat guvernat de Coate goale și Zgârie - hârtie e însă un stat pierdut. Cinic, meschin vânător de cumul și câștig, ilicit înlăuntru, slugarnic în afară, acest element al unei biurocrații inepte, ignorante și comune este nu numai rămășița, dar totodată matca în care se puiește cea mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de oboseală, lăsând inelul drept jucărie în mînile copilului, ca să nu plângă. 313 {EminescuOpXIII 314} Prin o minunată întîmplare, un corb flămânzit, privind de pe stejar cum strălucește ceva în mînile copilului se aruncă, ia inelul și-l înghite. Copilul țipă, zgâriat de ghearele corbului; muma sare în picioare, frate - său se trezește și ambii privesc cu durere pierderea inelului cu care era legată parola principelui. Dar nici însuși corbul nu se mișcă, înțepenit prin efectul unei mâncări atât de nenaturale; unchiul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
trupul gol al fetei. Sentimentul că unirea lor avea să rămână pe veci stearpă îl chinuia fiindcă, deși nu o spusese nimănui, crezuse mereu că Xentya ar putea fi mama unui înger. Mâinile fetei se mișcau din ce în ce mai îndrăzneț: ciupeau, mângâiau, zgâriau, explorau. Unghia degetului mic al Xentyei tocmai cobora apăsat pe șira spinării când Stin auzi zgomotul sirenei și sufletul său se închirci, chinuit de o presimțire grea. ― Jeremiah, șopti Stin și, strîngîndu-și în fugă puținele veșminte, se năpusti spre poarta
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
oraș cunoscuți ca atare, alături de medici (aflați la distanță, trebuie s-o spunem pe față, în ierarhia capetelor luminate), de preot, perceptor, notar și farmacist (...)." Și fiul fermierului, care a trebuit să părăsească școala la 13 ani ca să meargă să zgîrie hîrtia într-o agenție de asigurări, adaugă: "Noi trăim sub protecția sfîntului respect al poporului pentru instruire, cărți și intelectuali." În sfințenia acestui respect există binele, Belloin cu ai săi, și răul, care s-a dovedit mai tîrziu a fi
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mulțumit de sine, Încât aroganța sa exprimă o lipsă totală de griji.) Nu putem Însă trăi fără a ne raporta la semeni: „Chiar cel care ajută numai un singur om Își poate Împlini rostul vieții sale” (St. Zweig). Mâța blândă zgârie rău. (Pe moment, omul ipocrit ne poate chiar Încânta cu aparențele sale, dar atunci când Își vede interesele lezate ne face să simțim din plin răutățile egoismului său.) „Tocmai În lucrurile mici, unde omul nu are timp să se prefacă, se
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de aceea, chiar dacă ar vrea la un moment dat să simuleze o comportare bună În comunitate, nu ar ști sub ce formă să o facă.) „Ceea ce gura se deprinde să spună inima se obișnuiește să creadă.” (Ch. Baudelaire) Pisica blândă zgârie rău. (Surprizele cele mai neplăcute le avem de la cei aparent smeriți sau spășiți.) Nu știu, n-am văzut, nici p-acolo n-am trecut. (Egoistul se gândește doar la liniștea și la bunăstarea lui: „De ce să te legi la cap
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
decât prin cuvinte.) Când te duci la piață nu te lăuda că ai bani. Pentru că astfel ai toate șansele să cumperi cu mult mai scump decât ceilalți cumpărători din piață.) Când te joci prea mult cu pisica, până la urmă te zgârie pe față. Când Încurajăm toanele copilului sau chiar Îl răsfățăm, trebuie să fim pregătiți să suportăm obrăzniciile acestuia.) Nu da pâine câinilor altora, că te latră ai tăi. (Neglijând interesele membrilor familiei tale, ajungi, Într-adevăr, În situația paradoxală și
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
a substanțelor lipite se pot folosi bucățele de hârtie, ovăz sau bucăți de porțelan; acestea se așează în vas împreună cu apa cu săpun și se agită puternic câtva timp; când spălăm pahare cu pereți subțiri nu trebuie folosit nisipul, care zgârie pereții micșorând rezistența paharului; paharele cu pereți groși pot fi spălate și cu nisip; reziduurile uscate și lipite de vasele cu pereți subțiri, nu trebuie sparte; ele se vor dizolva dacă se introduc în solventul corespunzător; urmele de sulf se
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]