1,020,164 matches
-
într-o ciudată detașare de subiect, eterare a imaginilor cu un copleșitor ecou metafizic, insă trădând golul, anxietatea, totodată calmă derulare emoțională: "o carte cu imagini răsturnate/ voi aduce pe țărmul gol/ aștept să văd cât de aproape sunt două zile." Ioan Vieru are o privire de spectator, ca în fața scenografiilor angoasante ale lui De Chirico. Cu greu se poate decela realismul din metaforă, totul este filtrat subtil, filosofic, amestecând vidul gesturilor moderne, al întrebărilor noastre moderne, în textura ficțiunii poetice
Intervalele poemelor by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14766_a_16091]
-
irlandez, cănd iudaic, un Nimeni, putând fi Oricare; la nevasta, la Penelopa lui, Molly, o curva și-o stricată care se culcă cu toți bărbații din jur; mă urmărește Odiseea memoriei și imaginației lor, eternă, meschina, conjugala, durând o singură zi, 16 iunie 1904. Cred că trecusem de Orléans când, intrând în vorbă, aflasem că americanul făcea literele la Harvard, si ca teza de licență avea să și-o dea la toamnă tocmai cu Joyce... Era o ediție veche tipărită în
Reflexe pariziene VII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14773_a_16098]
-
moară cea a concurentului, să fac scăpat, eu, Justiție, pe ucigașul "caprei vecinului"); să spăl banii "crăpării caprei"; să dau afară pe ("să intre în șomaj") x, nu y și nu eu; să nu mai aibă cu ce-și ține zilele (mâncare, încălzire, medicamente) cei peste 4 milioane de pensionari; să cresc taxele la universitățile particulare ori costul "meditației", ori peșcheșul pentru diplome (ca să derive, de aici, tendința ori, poate, îndemnul către furtișag din partea părinților). Să mai înșir, aici, navală drogurilor
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
scoate "Simbolul" unde și debutează, fac din Ion Vinea un pasionat. "Mă gândesc în toate chipurile cum să fac să apară gazeta", scrie el într-un jurnal fragmentar, la 1 martie 1918, cănd "Chemarea" se gaseste suspendată pentru 30 de zile, iar "Cocea își supraveghează purtarea". Nu cred că m-aș hazarda afirmând că Ion Vinea are morbul gazetăriei, atâta vreme cât orice ban îl gândește și îl investește în editarea de noi publicații: "4 martie <1918>. Am pierdut toată dimineață. Căpătat pe
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
șase ani de la apariție, Tristan își propune o serie de mize - ca un ecou, pe de o parte, al activității sale de profesor, impuse, pe de altă parte, de buna realizare a proiectului său. Astfel, autorul constată că tinerii "din ziua de azi" trebuie să-și disciplineze și să-și adecveze dorința de a cunoaște fenomenele în esența lor la un savoir-faire pe măsură, care deocamdată le lipsește. Prin urmare, revăzându-și însemnările din timpul celor zece ani de activitate didactică
Metodele lui Frédérick Tristan by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14792_a_16117]
-
Ioana Pârvulescu M-am pomenit într-o zi întrebîndu-mă ce figură ar face al nostru tînăr", cel din poemul eminescian, progresistul secolului al XIX-lea, proaspăt întors de la Paris cu încredințarea că știe tot ce e nou în materie de mode și mondenități, dacă, printr-un capriciu temporal
Priviri semnificative by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14775_a_16100]
-
tînăr", cel din poemul eminescian, progresistul secolului al XIX-lea, proaspăt întors de la Paris cu încredințarea că știe tot ce e nou în materie de mode și mondenități, dacă, printr-un capriciu temporal, ar nimeri în centrul unei capitale din zilele noastre. Corect îmbrăcat, cu nodul cravatei bine făcut, cu mustață răsucita obraznic, cu straturi vestimentare de bună calitate itindu-se unele de sub altele pînă la sifonul alb-spumos al cămășii, cu părul numai bucle și lorgnonul la ochi, junele nostru, aterizat în
Priviri semnificative by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14775_a_16100]
-
în rolul de primă operă care i se atribuie de către istorici. Doar că de eventuala existentă a altora anterioare n-avem habar. Timpul trece, secole, decenii sau ani, și oamenii continuă să scrie aceleași lucruri pînă cînd, într-o bună zi, cineva inventează ori copiază după străini o specie, un gen, un fel de operă necunoscută contemporanilor. Alții îl urmează și literatura se transformă ireversibil, în întregul ei, de la concepție la stil. N-are rost să insist pe detaliile (abia ele
Pe înțelesul celor care citesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14786_a_16111]
-
oglindă/ viața e o dragoste regretată" - Mater Enciclopedia), în raza cărora orașul i se înfățișează precum "un miriapod de singurătăți" (Vară de fosfor), producînd o lozinca oarecum mașinala, fără suficientă acoperire energetică: "Să facem demonstrații împotriva singurătății"/ împotriva nopții din zi" (Boema sacra). În planul substanței poetice, aceasta discrepanta față de existență chemătoare însă refuzată (fără scandal) se traduce într-o oscilație între abstracțiune și concretețe, ambele soluții ale unei idealități posibil salvatoare în radicalitatea lor alternativă, ca atunci cînd, purtînd o
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
critic al autoarei iese la iveală abia atunci când scrie despre autorii vechi. Eseurile despre Slavici, Filimon, Rebreanu, Sadoveanu, Camil sunt mult mai reușite. Este o diferență enormă în felul în care îi tratează pe acești autori. Dacă Lumea în două zile este unul dintre cele artistice romane ale noastre, Cartea de la Metopolis - un roman perfect, Paul Georgescu scrie romanul total, Fănuș Neagu realizează (vai!) un roman al poeticii limbajului, Eugen Uricaru scrie despre impactul cu istoria, iar Marin Preda are o
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
devenind palide motive mitologice în colinde maramureșene: "Dumnezeu e oglinda în care/ toate faptele se petrec încă o dată" (Nici o compoziție); sau: "... o hartă topografică e viața ta pieritoare/ după care i se orientează viata veșnică" (Murmură sângele Domnului); sau "... când ziua e-un gingaș abator/ în care florile plâng în oglinzi/ cu lacrimi de sânge/ aidoma îngerilor/ din maramureșene colinzi." Este în viziunea poetică a domnului Grigurcu ceva din arta suprarealistă a unui Magritte sau Dali, unde abisalul ia forme reificate
Metafora revelatorie by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14790_a_16115]
-
ochii. Zadarnic. Atunci, cum îmi întorc ochii spre dreapta, spre fotoliul gol de alături, de lângă geam, văd pe măsuța trasă în afară ca pentru lectură o carte foarte groasă, răscoaptă, umflată, ca salvată de la o inundație în care a zăcut zile în șir. Trag mai atent cu coada ochiului, mă sucesc în fel și chip să văd ce carte e, autorul, titlul... Degeaba. Nu deslușesc nimic. Roman polițist nu poate fi. Nu așa arată o carte de citit în tren. În
Reflexe pariziene VI by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14800_a_16125]
-
frățească, erotismul este un construct aproape livresc al naratorului. Aud zgomotul înfundat al apei care mătură urina din vas și gîndul mi se comută, ca la o comandă tainică, spre petrecerile copilăriei mele și spre teribilul Brifcor care-mi îndulcea zilele sărbătorești, în ciuda gustului său de sirop de tuse. Alex iese din baie în fugă și se aruncă dintr-un salt pe cearșaful cu nuanțe gri-jeg, înainte ca eu să mai apuc să-i fac lecția de igienă. Mă apucă un
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
mai iau notițe, să nu mai scriu în caiețelul meu, ci direct pe pereți, ziduri, lifturi." Trecerea de la "caiețel" la mesajul dur, direct, la slogan, la scrierea clișeistică (înjurăturile, refrenele unor melodii, repetarea unor scene de film, ritualul de fiecare zi al dependentului în căutarea dozei), iată o mișcare literară interesantă. Personajul lui Vaculovski este un tînăr din Republica Moldova venit la studii într-o Românie care îl dezamăgește. Cuvintele "de peste Prut" fac nu de puține ori savoarea textului (cartea ar fi
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
De fapt, reciclarea ideii romantice după care viața, cu cât mai si-gura și mai confortabilă, cu atat mai insolvabil problematică. Tot felul de societăți antidepresive, răspunzând la telefoanele disperaților 24 din 24, primind în medie 250 de apeluri pe zi, nu reușesc stăvilirea întunecimii sufletești care duce la sinucidere și distrugere. Atâta restriște spirituală și psihologică a provocat și creșterea numărului de vindecări corespunzătoare: psihoterapie, ultraindoparea farmaceutică, terapiile alternative și holistice - acupunctura, aro-materapia, yoga, reflexologia etc. Chiar și mersul la
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
sufletești care duce la sinucidere și distrugere. Atâta restriște spirituală și psihologică a provocat și creșterea numărului de vindecări corespunzătoare: psihoterapie, ultraindoparea farmaceutică, terapiile alternative și holistice - acupunctura, aro-materapia, yoga, reflexologia etc. Chiar și mersul la cumpărături e numit în ziua de astăzi o "terapie a retalierii". Dacă de-ceniul 60 punea în prim plan politică, anii 70 - exhibarea sexuală, anii 80 - banii, deceniul trecut a stat sub semnul terapiei. Lodge declară că scrierea acestui român a fost hotărâtă după ce s-a
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
decenii de mizerie existențiala, poate fi o poveste interesantă. Dar pentru că această poveste să nu devină monotona, pentru a aduce o perspectivă paralelă, Lodge l-a introdus pe Kierkegaard. De fapt, ca într-un dicționar simplist, tema depresiei e în ziua de as-tazi asociată filosofului danez. Discursul paralel nu e pentru prima oara prezent în românele lui Lodge: lecția a fost in-vatata, după cum mărturisește chiar autorul, de la Joyce (modul în care a folosit Odiseea în Ulise) sau T.S. Eliot ( Graalul în
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
Dumitru Avakian Nu sunt numeroși muzicienii care, la vârsta sfertului de veac, să se fi afirmat cu asemenea vigoare în peisajul actual - românesc și internațional - al vieții artistice a zilelor noastre. O face violonistul Alexandru Tomescu. S-a aflat la el acasă, aici, alături de noi, în programul festivalului dedicat săptămânile trecute, la Sinaia, la Vila Luminiș, memoriei celui mai mare muzician român, George Enescu, de la a cărui naștere s-au
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
repertoriu, spre exemplu Concertul de Saint-Säens, să-l reiau ca și cum l-aș vedea pentru prima oară. D.Av. Ai timp să studiezi? Cât poți să aloci studiului zilnic? Al.T. În urmă cu câțiva ani consideram că am nevoie de "o zi de 25 de ore". Acum termenul a fost depășit: nu-mi ajung nici 35! D.Av. Condiția ta..., condiția creatorului, a artistului în zilele noastre? Condiția muzicianului performer? Al.T. Nu mai e ca pe vremuri, ca în secolul XVIII sau
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
să aloci studiului zilnic? Al.T. În urmă cu câțiva ani consideram că am nevoie de "o zi de 25 de ore". Acum termenul a fost depășit: nu-mi ajung nici 35! D.Av. Condiția ta..., condiția creatorului, a artistului în zilele noastre? Condiția muzicianului performer? Al.T. Nu mai e ca pe vremuri, ca în secolul XVIII sau XIX, când te suiai în caleașcă, când călătoreai zece zile până la următorul loc al concertului. D.Av. Circuli mult pe diferite continente. Care este
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
nu-mi ajung nici 35! D.Av. Condiția ta..., condiția creatorului, a artistului în zilele noastre? Condiția muzicianului performer? Al.T. Nu mai e ca pe vremuri, ca în secolul XVIII sau XIX, când te suiai în caleașcă, când călătoreai zece zile până la următorul loc al concertului. D.Av. Circuli mult pe diferite continente. Care este percepția publicului, ce cere acesta, ce cer impresarii în Orientul îndepărtat, în Japonia, în Coreea, față de Europa, față de continentul nord-american sau față de America de Sud, la Paris față de București
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
continentul nord-american sau față de America de Sud, la Paris față de București, spre exemplu? Al.T. Am cântat mult în Filipine. Este o experiență exotică, sălile de concert nu au aer condiționat, vapoarele întârzie, cec-urile se semnează cu întârziere, uneori de la o zi la cealaltă, chiar într-un răstimp de câteva ore mi se propune să învăț lucrări de-ale compozitorilor locali. Îmi place să cânt în Japonia, este o țară în care muzica este tratată cu multă seriozitate; de asemenea în Coreea
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
uriaș; cu toate acestea, numărul studenților pare a fi covârșitor. Se studiază chiar pe culoare și la 3 sau 4 metri unul de celălalt! Pasiunea, tenacitatea în muncă este specială. În mod curent se studiază 10 sau 12 ore pe zi. Nu există așa ceva în Europa. Din acest motiv, într-o competiție, când te confrunți cu un asiatic trebuie să te aștepți măcar la perfecțiune tehnică. D.Av. Dar expresia, comunicarea, conținutul acesteia? Al.T. Sunt ani buni de când au căpătat o
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
avea de îndeplinit; de la el am deprins pasiunea căutării. La Arghezi m-a frapat eleganța ordonării cuvintelor; se simte că le stăpânește așa cum un muzician stăpânește sunetele, cum stăpânește piesa muzicală. D.Av. Revenind la Bach al nostru, cel de toate zilele. Al.T. Nu pot spune că îl prefer. Este o muzică deasupra preferințelor. De-ar fi să plec pe o insulă pustie, de-ar trebui să aleg o singură partitură, aș lua cu mine sonatele și partitele pentru vioară solo
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
sorei,/ acele, perfuziile, sîngele șiroind,/ cafeaua de dimineață,/ tabieturile de după prînz// în bucătărie,/ fiul meu se ceartă cu nevasta// pactul cu demonii/ sigilat în zori cu ceară din soare,/ rupt de cornul lunii pe înnoptat// cu fruntea rezemată de trupul zilei/ un nebun mîngîind o statuie,/ alături, orbul își sună/ flașneta hodorogită// trădările, entuziasmele,/ zgrunții secundelor,/ delirul, lehamitea,/ respirația îngreunată,/ apăsarea din stînga,/ craiul de tobă e îmbrăcat, pentru repetiția/ la marea ceremonie// în bucătărie, mai multe persoane/ binevoitoare/ se ceartă
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]