616 matches
-
timp general, protestează înaintând un memoriu Ministerului de Război în care aduce argumente împotriva afirmației sergentului Grigore Ion al Lucăi. Ulterior, campania de ajutorare a sergentului Grigore Ion din anii 1911-1912 readuce în lumină mai vechea controversă. Aceasta devine și ziaristică, două cotidiene înfruntându-se în această polemică: "Universul", cu orientare de centru-dreapta, de partea lui Grigore Ion, și "Dimineața", cu orientare de centru-stânga. Alte publicații, din Regat sau din Transilvania, au relativizat însă această polemică preferând să pună în prim
Grigore Ion () [Corola-website/Science/327641_a_328970]
-
alu unirei armbeloru principate române." În publicația (în ortografia vremii) "„TRANSILVANIA. Fói’a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a română și cultur’a poporului romanu. Anulu ÎI, Nr. 3, Brasiovu 1. Februariu 1869.”", la rubrică "„Diuaristic’a română în an. 1868”" (Ziaristica română în anul 1868) unde enumeră publicațiile apărute în anul 1868, la nr. crt. 11 este înscrisă publicația "„Israelitulu Romanu," diuariu confesiunalu și politicu Bucuresci, odată pe septemana".
Israelitul român () [Corola-website/Science/327947_a_329276]
-
Mai târziu a îndeplinit funcție de ministru al problemelor de congres. După abdicarea lui Stanisław Mikołajczyk în ziua de 24 noiembrie 1944, Seyda nu a devenit membru al guvernului lui Tomasz Arciszewski. În perioada aceea din nou s-a concentrat la ziaristică. În articolele sale cerea aprobare internațională a graniței de Vest a Poloniei. A avut atitudine intrasingentă față de încercări de stabilire a relațiilor diplomatice cu USRR bazate pe un compromis. După război a rămas în exil.
Marian Seyda () [Corola-website/Science/330845_a_332174]
-
În cei peste 30 de ani de activitate publicistică a scris multe și variate articole, cărți de popularizare, a ținut conferințe în cadrul Astrei și a colaborat la mai toate revistele și ziarele ce apăreau în Transilvania. Și-a început activitatea ziaristică încă de pe băncile liceului. Trimite la revista literară Răvașul (1906) de la Cluj prima lui schiță: Jalea pădurarului și pentru a nu fi deconspirat își alege un nou nume: Melin care îl va păstra pentru tot restul vieții. Tot aici trimite
Alexandru Lupeanu Melin () [Corola-website/Science/328607_a_329936]
-
Titu Maiorescu în perioada interbelică. În perioada 1937-1938 a fost directorul Gimnaziului mixt din Ocna Mureș. A murit la mai puțin de un an de la moartea fratelui său Alexandru, fiind înmormântat la Ocna Mureș. Piese de teatru: Colaborări: Conferințe: Activitatea ziaristică și-a început-o în 1906 la revista Răvașul din Cluj, semnând cu pseudonimul A. Melin, apoi publică în Comoara satelor; Gazeta Transilvaniei (Brașov), Tribuna (Arad), Solia satelor (Cluj), Cosânzeana (Orăștie), Ramuri (Craiova), Foaia Scolastică, Cultura creștină, Unirea și Unirea
Alexandru Lupeanu Melin () [Corola-website/Science/328607_a_329936]
-
din editurile de prestigiul din spațiul limbii române. Născut pe 8 iunie 1967, în satul Cigârleni, raionul Ialoveni, Gheorghe Erizanu și-a petrecut copilăria la Pererâta, raionul Briceni, unde a absolvit școala medie. Între anii 1984 și 1991 a studiat ziaristica la Facultatea de Jurnalism a Universității de Stat din Chișinău. Din 1987 și până în 1996 activează în calitate de reporter, editor, secretar de redacție, redactor de cultură la diverse publicații din republică. În 1995, după un stagiu la Paris în calitate de ziarist, editează
Gheorghe Erizanu () [Corola-website/Science/328853_a_330182]
-
marile motive care frământă și interesează scriitorii israelieni moderni: Holocaustul,viața și interacția în Israelul frământat de războaie sau de conflictul israelo-arab, dar mai ales arta și cultura care înfloresc în țara noastră cea nouă. Se scrie masiv poezie, proză, ziaristică, se fac traduceri din ebraică în limba română și invers. Media nouă, tehnologia și netul, facilitează producerea unor publicații electronice care circulă abundent pe net actualizând contactul ASILR cu alte comunități din România sau Diaspora. ASILR participă la târguri internaționale
Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Română () [Corola-website/Science/331500_a_332829]
-
campanie neobosită pentru expropierea moșiilor și acordarea votului obștesc. Apar volumele “Majestatea morții” și “Sărbătoarea pâinii”, în care sunt cuprinse multe dintre articolele din perioada refugiului la Iași. În 1918, după eliberarea țării, revine la București și își continuă activitatea ziaristică la “Viitorul” și “România nouă”, apărând cauza României la Conferința păcii, iar ca redactor de politică internă atacând politicianismul și corupția clientelei partidelor politice. În 1918, după eliberarea țării, revine la București și își continuă activitatea ziaristică la “Viitorul” și
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
își continuă activitatea ziaristică la “Viitorul” și “România nouă”, apărând cauza României la Conferința păcii, iar ca redactor de politică internă atacând politicianismul și corupția clientelei partidelor politice. În 1918, după eliberarea țării, revine la București și își continuă activitatea ziaristică la “Viitorul” și “România nouă”, apărând cauza României la Conferința păcii, iar ca redactor de politică internă atacând politicianismul și corupția clientelei partidelor politice. În 1912 a participat la scenariul filmului “Războiul pentru independență”, alături de Petre Liciu, Constantin Nottara, Aristide
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
pe 1 octombrie 1949 în satul Cușelăuca din raionul Șoldănești (pe atunci județul Soroca), RSS Moldovenească, Uniunea Sovietică. A terminat școala generală din satul Cotiujenii Mari (raionul Florești). A studiat la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Filologie, secția ziaristică (1966-1968), apoi la Institutul Pedagogic „Alecu Russo” din Bălți, Facultatea de Pedagogie și Psihologie (1969-1973). După absolvire, timp de un an a predat psihologia copilului la aceeași instituție, un an a lucrat la Institutul de Cercetări știintifice în domeniul pedagogiei
Aurelian Silvestru () [Corola-website/Science/335221_a_336550]
-
Comenius” (Praga), Premiul „Mihai Eminescu” (Drobeta Turnu Severin), Distinguished Guest of Indian Council of Cultural Relations, Cetățean de onoare al municipiului Râmnicu-Vâlcea, Medalia revistei «Sămănătorul Tismana». Radiodifuziunea Română (1967-1969); redactor, „Colocvii” (1969-1971); inspector, Ministerul Învățământului (1971-1976); lector universitar, Facultatea de Ziaristică, București (1976-1977); lector/professor visiting, Universitatea din Delhi (1977-1984; 2002-2003); director, Biblioteca Centrală a Institutului Politehnic București (1984-1987); director general, Biblioteca Pedagogica Națională „I.C. Petrescu” (din 1988); profesor asociat, Universitatea din Oradea; conferențiar, Universitatea „Valahia” din Târgoviște, actualmente pensionar, implicat
George Anca () [Corola-website/Science/335245_a_336574]
-
să vă spun că acest lucru este extrem de puțin verosimil. Sorin Ovidiu Vîntu, cu tot grupul lui de firme media și ne-media, a atacat din 2005, cu o virulență extremă care nu avea nimic de-a face cu deontologia ziaristică. A atacat PNL, pe mine personal, a făcut campanii de presă împotriva mea și a PNL-ul și a membrilor PNL-ului, a încercat să ne facă praf și acest lucru a durat până-n 2008. Pentru cei care au memoria
Tăriceanu, virulent: Vîntu a încercat să ne facă praf by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102899_a_104191]
-
viața ei, astăzi, când își sărbătorește ziua de naștere. DC News: V-ați dorit dintotdeauna să fiți ziaristă? Oana Stănciulescu: Da. De fapt, nu. Mi-am dorit să dau la IATC, să fiu actriță, dar a doua variantă a fost ziaristica și aici am ajuns. DC News: Și iată că ați studiat la ASE. Oana Stănciulescu: Da, am făcut ASE-ul, din păcate. Știi cum era pe vremea aceea... făceai ce spuneau părinții. DC News: V-ați văzut vreodată lucrând la
Oana Stănciulescu, interviu exclusiv. Când i-a plăcut cel mai mult viața ei by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102054_a_103346]
-
autorului calitatea de mare romancier, catalogându-l în "Istoria literaturii române de la origini până în prezent" drept „un manufacturier modest, cu meritele sale într-o literatură încă restrânsă”. Romanul "Întunecare" era considerat „o cronică de război superficială, de o anume eleganță ziaristică, dar informă, lunecând pe deasupra realității umane spre a se pierde într-un studiu social, dus până după încheierea păcii”, un roman eșuat și lipsit de substanțialitate. Criticul afirma că scrierea poate fi lecturată agreabil și comod, dar este lipsită de
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
Ion Marin a fost publicist, scriitor și profesor universitar român. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității de Drept și Facultatea de Ziaristică; a avut o bursă la Fundația cotidianului „The Guardian" din Londra; este absolvent al cursului postuniversitar de științe juridice și al Colegiului Național de Apărare. Doctor în ordine publică și siguranță națională cu teza " Ordinea constituțională și siguranța națională în
Deces al unui cunoscut ziarist. Ion Marin, adjunctul lui Dumitru Tinu, a încetat din viață by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104615_a_105907]
-
și matematician român stabilit în Statele Unite, s-a născut în 1962, la Iași. Este absolvent al Colegiului Național Mihai Viteazul din București și al Facultății de Inginerie Geologică și Geofizică de la Universitatea din București (1987). La nivel postuniversitar, a studiat ziaristica, la Universitatea din Göteborg, și pedagogia generală și matematică, la Universitatea din Växjö, Suedia. În 2004 a obținut în S.U.A. titlul de Master of Science în Mathematics la Universitatea din Birmingham, Alabama. În 1990 a publicat în revista 22 și
Exit 45. Tragedie academică americană cu Radu Jorgensen, Cristian Pătrășconiu și Radu Paraschivescu - la Librăria Editura Humanitas by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105422_a_106714]