1,652 matches
-
cumsecade plecase într-o zi la fân și cum pe drum și-a dat seama că uitase acasă furcoiul, s-a întors să-l ia; când a ajuns însă, a observat că în grădina sa o vecină îi scutura de zor prunii...A stat omul nostru și a privit-o cum își umple desagii și cum golește de roade cinci dintre prunii săi și când a dat să se aplece să-și pună desagii pe umăr, tetea Vasile s-a apropiat
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
am ajuns în spatele ei, ocolind bucătăria pe din dos, mi-am oprit respirația cât am putut, lăsându-mi papucii la distanță și, în vârful picioarelor, am început să pășesc încet, încet, până când m-am apropiat de ea, care freca de zor la hainele mele. Când am considerat că era momentul potrivit, m-am aruncat în spatele ei țipând puternic. Mamaie a țipat la fel de tare ca și mine, că de data aceasta am înțepenit și eu, speriată. Când și-a dar seama cine
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
pe față aerul nemulțumit. Când m-am apropiat de prispa coșarului, mamaia i-a făcut semn lui tataie să tacă. Era deja prea târziu. Bănuisem că operația avusese loc cu puțin timp înainte să mă trezesc. Limba mă mânca de zor, dar mârîiam în mine ca un cățel. Era prea devreme să le spun că știam totul. Până la prânz, Gheorghe al Floarei, un vecin care locuia la câteva case mai spre gârlă striga peste gard: -Băi nea Gofule, mai ai bre
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
asta a băut deja tataie, nu cred că se prinde! i-am spus cu milă pe șoptite. Tataie a făcut ochii mari și speriat m-a măsurat cu privirea. -Băi, nea Gogule, ce faci bre, nu mai auzi?! striga de zor Gheorghe. Tataie nu se dezlipea din loc. Se uita mereu la mine, fără să îndrăznească să mă întrebe dacă eram la curent cu chestia vinului. Numai vocea mamaiei l-a mișcat din loc. -Gogule, te așteaptă Gheorghe! i-a strigat
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
așa de tare la fund că, indiferent în ce poziție stăteam, mă durea piciorul drept. Am adormit suspinând. Noaptea a trecut mai repede ca niciodată, iar la patru dimineața, niciun minut în plus, eram rezemată de perete și citeam de zor ”Imnul”. Până la șase dimineața știam cele patru strofe, mai bine chiar decât pe “Tatăl nostru”. Am mai avut dreptul la încă o jumătate de oră de somn, care mi s-a părut cea mai dulce din viața mea de până atunci
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
o fată care, fiind înaltă, era spre fundul clasei cu niște mâțe de coade pe care le scutură veselă și în toate direcțiile. La primul colț m-a predat unei femei de serviciu, care, în câteva minute mă frecă de zor cu aceeași pasiune cu care mă frecase și mami seara când îmi făcuse baie. M-am întors în clasă cu ghiozdanul ud, cu abecedarul umflat de câtă apă înghițise curățându-i petele și fără caiete, care acum zăcea în coșul
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
uitat mândră să văd dacă cineva mă vedea cum scuturam cu vrednicie buretele plin de praful de la cretă, dar nu mică mi-a fost mirarea când l-am văzut pe Matei, ascuns după un boschet, în dreptul clasi noastre, mâncând de zor. Mă uitam la el și nu-mi puteam crede ochilor că se înfrupta cu atâta poftă din ce le era destinat pisicilor și despre care îmi povestea în fiecare zi cât de mari au crescut și cât de fericite îl
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
în pod, pe scară nu puteai să arunci un ban. -De ce?! l-am întrebat mirată. -Păi, nu ar fi căzut, așa era de deasă gloata. Am suspinat, iar vorbisem fără să gândesc. -În curte, oamenii de la palat mestecau de zor în cazane, tăiaseră două vaci și unii ziceau că aduseseră doi saci cu orez. Eu îmi trăgeam nasul într-una și tot nu mă mai săturam de miros. Nu mai auzeam nici “Aleluia”. Mă rugam să termine popa mai repede
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
așteptam să-mi taie o felie de pâine. Tataie luase totul ca și cum nimic nu se întâmplase, spre nemulțumirea mea. Ne-am întors târziu, mamaie ne aștepta cu ciulamaua de pui pe plită și cu apa de mămăligă, care fierbea de zor. Obosită, pe scaunul de lângă ușă, mă uitam la mamaie și la tataie cu alți ochi. În seara aceea am hotărât să nu o mai supăr niciodată nici pe ea. Numai că promisiunile mele nu țineau mai mult decât apa pe
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
trebuia să fim toți fericiți. O vițea însemna o nouă vacă. Un vițel trebuia tăiat în toamnă și vândut în sat. M-am lăsat să cad pe jos. Știam că trecuse greul. Mă uitam la mamaie cum o mângâia de zor pe Buna și cum plângea. Tataie s-a ridicat și după ce și-a făcut semnul crucii, i-a spus mamaiei: -Dumnezeu să mă ierte, dar mă doare sufletul de ea ca de un copil. Eu nu pot să mai stau
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
le scria părinților și de ce Matei nu vorbea niciodată despre mama lui. Eram așa de obișnuiți cu năzdrăveniile lui, că era suficient pentru fiecare dintre noi, având ce să povestim când ne întorceam acasă. Într-o după-amiază, Matei strigă de zor la noi în poartă. Am ieșit grăbită, însoțită de Cartuș, sperând că prezența acestuia îl va descuraja și nu va avea curajul să intre în curte. -Deschide poarta, am ceva pentru tine! mi-a spus pe șoptite. -Nu pot! O să
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
tragere de inimă în poarta lui Matei, știindu-l în curtea școlii, alergând cu alți băieți după mingea plină de petice. -Matei nu este acasă, iar mă-sa-mare nu aude! ne-a strigat peste gard un moș care își săpa de zor grădina. -Când vine mama lui de la servici? l-a întrebat Cameluța, ridicându-se pe vârfuri să-l poată vedea mai bine pe vecin. -Pai voi ce vreți? ne-a întrebat moșul curios. -Ne-a trimis tovarășa învățătoare! i-am răspuns eu
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
l-a înmuiat destul de bine. Acum, sub omăt, gheața își făcea de cap. Printre geamurile deschise ale automobilelor se auzeau înjurăturile deșucheate ale șoferilor și persiflări de genul: ,, Iarna nu-i ca vara!'' O mașină de culoare roșie patina de zor, zăpada sărea în spatele roților ca o fântână arteziană. Băiatul se uită cu atenție și trăgându-și de mână mama îi spuse: - Ăsta este un Opel. Oare șoferul nu știe că trebuie să aibă și lanțuri? Ia uite la Passat-ul ce
FRÂNTURI DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357307_a_358636]
-
interior etc. Paralel cu munca din bazele de tratament, cu efectuarea procedurilor de tratament, hotelul este în plin proces de renovare. Se lucrează la renovarea camerelor de la palierul II, se repară izolatia de la planseul superior iar afară se lucreaza de zor la un pasaj cu intrare din hotel spre piscină. Această unitate hotelieră și de tratament dispune de o cantină restaurant cu o sală de mese cu 250 de locuri unde cei internati si nunumai pot servii trei mese pe zi
O FABRICĂ DE SĂNĂTATE de IONEL CADAR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357362_a_358691]
-
Toamna iar ne-a înrobit. Zbucium crud de frunză arsă Din sufletul toamnei reci, În urma ploilor varsă Rugina peste poteci. Fierbe vinul în butoaie, Fum din coșuri se ridică, Curge timpul în șiroaie, Peste noi urme aplică. Unul strănută de zor, Altul e mai răgușit, ... Citește mai mult Firavă, ca o crăiasăNe-a părăsit blânda vară,Numai în suflet și-n casăA rămas caniculară.Urlet jalnic în cascadă,Tânguiri de vânt grăbitSe strecoară lent din stradă,Toamna iar ne-a înrobit
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
din stradă,Toamna iar ne-a înrobit.Zbucium crud de frunză arsăDin sufletul toamnei reci, În urma ploilor varsăRugina peste poteci.Fierbe vinul în butoaie,Fum din coșuri se ridică,Curge timpul în șiroaie,Peste noi urme aplică.Unul strănută de zor,Altul e mai răgușit,... XXIV. ARS POETICA, de Daniela Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 288 din 15 octombrie 2011. Șchioapătă un vers în noapte Printre lacrimi conturat, Ritmul lui pierdut în șoapte Pagini multe-a inundat. De sub aripi consecvente Care
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
nici n-am avut răgazul necesar adaptării la diferență celor șapte fuse orare, că am plecat împreună cu ai casei, de-a curmezișul Americii, adăugând încă alte trei fuse orare până la Arizona. După forfota românilor, ca toți europenii aflați mereu în zorul treburilor, nu de puține ori agitați, gesticulând și vorbind tare, contactul cu calmul oamenilor de pe acest mare continent, mi s-a părut o binefacere. În timpul călătoriei, printre gene, mă vedeam în cafeneaua/cofetărie clujeana “Tineretului” (cred că era numele oficial
O LUME IVITA IN MIJLOCUL DESERTULUI de ELENA BUICĂ, TORONTO, CANADA în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357377_a_358706]
-
noaptea așezată pe umeri. Cu o libertate tainică, fără să-i întrerupă cineva șirul gândurilor cu o observație banală: ar fi timpul să te culci, mângâia coperțile vechi, îmbrăcate în piele, cu litere aurite, imprimate, ca să trăiască secole. Citea de zor în fiecare noapte cu geamul larg deschis. Atmosfera epocilor trecute cu săbii și rochii lungi, cartea îmbălsămată se amesteca cu farurile mașinilor, care în trecere îi luminau camera, ca mai apoi să ia curba prescrisă. Dacă intră cineva în camera
GÂNDĂCEII MICI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357413_a_358742]
-
Acasa > Impact > Scrieri > CARTINA Autor: Aga Lucia Selenity Publicat în: Ediția nr. 1304 din 27 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Pașii amazoanelor se auzeau puternic pe lespezile de piatră ale portului din Histria. Talestri ronțăia de zor o bucată de pesmet din tărâțe, păstrat cu grijă de Aela, în coșul prințesei. Siluetele lor atrăgeau privirile trecătorilor, unii uimiți de urâțenia amazoanelor-soldat, iar alții fascinați de frumusețea amazoanelor-fruntaș. De departe însă, deosebită rămânea Talestri, cu părul ei albăstrui-violet
CARTINA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357484_a_358813]
-
și simți o săgetare care o străfulgeră prin mușchii până-n călcâie, amorțindu-i talpa pe loc. Îi venea să țipe de durere, dar nu dorea s-o audă și logodnicul ei. Ajunsă în dreptul ușii, îi răspunse celui ce suna de zor: - Imediat Radu. Când deschise spre surprinderea sa era un tânăr necunoscut, cu un fel de sul din carton în brațe. Tot la fel ca cel dat de Giacomo, la plecarea de la casa de vacanță din Viverone. - Sărut mâna, sunteți doamna
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357762_a_359091]
-
viață deși doctorul Kurt, încă ocupat cu ultimul, i-a spus: „trăiesc, sunt în comă dar nu în pericol vital. Ocupă-te de fracturi, al doilea are ruptă coloana vertebrală.” Șoferul vinovat era practic nevătămat. Sângera puțin dar sufla de zor în epilotestul oferit de polițiști. Curios dar doctorul Kurt nu l-a întrebat cum se simte. De fapt i-a acordat o scurtă privire când cobora din mașina abia șifonată și nimic nu i-a atras atenția. Și vinovații au
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
n-a mai vrut să-și exprime bucuria revederii cu vârful cozii sale micuțe și nostime, ci începu a mă luă la rost, când urlându-mi ceva, un fel de jale a sa interioară, când lătrându-mă serios și de zor, cu glasul său cristalin, un fel de argumente. Eu, care speram că se va lua în joacă cu ceilalți căței și, astfel, va putea să-mi uite repede copiii, îmi făceam procese de conștiință, căci, pentru a reveni acum, el
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
cere jucăria Dar refuză partea lui de vină Dă-mi iubito vorbele-napoi Multe spune omul la necaz Greu în unu' dar mai greu în doi: Lampa noastră nu mai are gaz! Dă-mi iubito vorbele-napoi Când pornesc cu zorul olăcari Și-am să-ți dărui Indiile noi Și din Lipsca, niște icusari Referință Bibliografică: Dă-mi iubito vorbele îndărăt / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 545, Anul II, 28 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion
DĂ-MI IUBITO VORBELE ÎNDĂRĂT de ION UNTARU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358375_a_359704]
-
sosește VARA. E-n iunie, din nou VACANȚA VINE, Va trece fără mine, fără tine. E-n iunie și după moda veche, Nu ne punem cireșe la ureche. E-n iunie și noi ca nătăfleții, La Denis îi jupim de zor pereții . ..(de vopsea) Ca la concurs, Lucica,Maricica, Pe scenă șoșotesc cu Valerica Și pe sub ochi, mereu fac un ocol Să nu apară Ghiță în control. E-n iunie și, iată, vine Bosul Și mormăie mereu morocănosul . Trecută este ora
E-N IUNIE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358043_a_359372]
-
propune o replică a celui aflat la Cotro srl. Incult, bădăran, cinic, prost crescut, răzbunător, plin de ifose, șmecher, bișnițar, colonel... Suntem în Anul Caragiale. Orice e posibil. Ultima oră! Au început săpăturile la Ulpia Traiana Sarmisegetuza. Se caută de zor lucrarea de diplomă a lui Traian... Băsescu. Despre cea de doctorat nu se pune problema! A trecut și cea mai lungă zi din 2012! Caniculă ușoară! Sergiu GĂBUREAC Sâmbătă, 23 iunie 2012 București Referință Bibliografică: Sergiu GĂBUREAC - TABLETA DE WEEKEND
TABLETA DE WEEKEND (6): ŞOCANT ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358150_a_359479]