1,937 matches
-
plăcerea cu supunerea imediată față de pruriturile senzuale. Edificarea hedonismului implică această artă a suferinței. Pentru a evidenția avantajele ataraxiei, Lucrețiu scrie cîteva zeci de versuri - îII, 1-61) - intrate în antologia capodoperelor istoriei ideilor la rubrica Suavi mari magno. Textul, deoarece pune în scenă plăcerea de a asista de pe uscat la tribulațiile unui echipaj luptîndu-se cu o mare dezlănțuită, a fost interpretat ca un semn al egoncentismului feroce al filosofului. Ce individ e și omul ăsta care se bucură de nenorocirea altuia! Alt avatar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
de sticlă netopită ajung uneori până la scânteierea orbitoare a cristalului. Dar un cristal-arici, un cuarț cu mii de ace diferit orientate. Extraordinarul "Mofturi 1900" este, astfel, un mister medieval într-o variantă nouă. Sfinți și mari păcătoase se străduiesc să pună în scenă un gigantic spectacol al materiei vii în scopul ultim, cabalistic, de a crea un om. Comedia se sparge însă și piere în aceeași disperare isteroidă, aceeași tensiune spre uman și aceeași neputință de a fi uman, caracteristice poeziei lui Iaru
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
cu pricina - prea departe de „inima“ târgului, adică de zona în care expun și vând editurile importante. De altfel, nici moda lansărilor de dragul lansării nu am depășit-o încă. Se va vedea destul de bine și la următoarele târguri că ori pui în scenă un eveniment, ori o lași baltă. Poate că, datorită târgului agricol, oferta culinară e mai bogată anul acesta în afara spațiului expozițional. Veți spune că sunt un jurnalist superficial, mă interesează mâncarea, deși am primit diurnă ca să scriu despre carte. Ideea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
au fost trasate de-o dungă albă de sare, curgând dintr-o valiză spartă, purtată de mâna unei femei. Scrisorile de dragoste din romanul Se face tot mai târziu, al lui Antonio Tabucchi, au fost legate în spectacolul Salt - Sare, pus în scenă de Odin Theatre din Danemarca, în regia celebrului Eugenio Barba. Așa a început festivalul, într-o fostă sală de sport de la Casa Sindicatelor, devenită întâi scenă, apoi insulă. Femeia care în roman nu răspunde niciodată scrisorilor este cea care, în mijlocul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
comunității trăitoare pe coastă, cu toate că a fost condamnat la asta în 1994. Principiul despre care este vorba în cazul tuturor acestor strategii de culture jamming devine evident prin exemplul media hoaxing: media sunt făcute să relateze în prealabil despre evenimente puse în scenă ca falsuri. După cum afirmă hoaxerul Joey Skaggs, este mai puțin vorba de credibilizarea evenimentului contrafăcut, ci mult mai mult de generarea unei sensibilități în privința modurilor de producere a așa-numitului „adevăr obiectiv“ din jurnalism, care este suficient de des determinat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
un sound de modă retro, cu tăietură rafinată, foarte modernă), în balansul abil al discursului între oralitatea populară și distincția cultă, și mai ales în dramatizarea accentuată a narațiunii. Multe dintre scrierile acestei autoare sunt parcă scrise pentru a fi puse în scenă. Unele au și fost, cu un important succes de public. Oricum, de la „autoficțiunea feminității de provincie“ din Drumul egal al fiecărei zile până la ficțiunea exilului ca imposibilă întoarcere din Întâlnirea (două vârfuri care n-ar trebui, cu nici un chip, puse
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
mai bun proiect pe care l-ați făcut în viața dumneavoastră. Nu vă hazardați puțin? Ați făcut destule lucruri... Nu, nu mă hazardez deloc. Au fost multe proiecte, într-adevăr... Dacă mă gândesc numai la spectacolele în care am jucat, puse în scenă de Liviu Ciulei. Peste 330. Am jucat și în săli cu o capacitate de 500 de inși. Deci, în condițiile în care ar fi fost plină la fiecare dintre cele 330 de spectacole, înseamnă că au fost cam 180.000
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
mai înfiorător cu cât el nu părăsește niciodată sfera raționalului. În teatru, regulile sunt făcute pentru a fi încălcate Robert Wilson nu se află la prima întâlnire cu textul lui Heiner Müller. Acum exact douăzeci de ani, în 1987, el punea în scenă Quartett la Stuttgart, după ce în urmă cu un an montase cu succes la New York un alt text al aceluiași autor: Hamletmachine. Pe atunci încă în viață, Müller asistă la premiera de la Stuttgart și îl întreabă apoi pe Wilson de ce a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
la 30 de grade. În 38 de ani de teatru n-am spus nici măcar o dată unui actor cum ar trebui să înțeleagă un text, un sentiment, o emoție. E mijlocul prin care explorez, caut, comunic cu cei din jur. Dacă punem în scenă un spectacol, n-o facem pentru că am ști deja ce semnifică el, ci tocmai pentru că asta vrem să descoperim“. (Citate preluate din „Le Journal de la Comédie de Genève“, nr. 40, iunie 2007Ă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
Cei doi Pringsheim și gașca lor reprezentau tot ce ura el mai mult: artificiali, prefăcuți, afectați, formau un circ de clovni intelectuali al căror comportament ridicol nici măcar nu avea calitatea propriei sale bufonerii - căci el măcar fusese autentic. Ei nu puseseră în scenă decât o biată parodie a distracției. Râdeau ca să se audă râzând și exhibau o senzualitate care nu avea nici o legătură cu simțurile și nici măcar cu instinctele, ci era rânită de pe fundul imaginației lor sărace ca ei să poată mima plăcerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
fusese pregătit să omoare ruși. Nu-ți place povestirea? — E proastă. — Se poa’. Dar e realistă. Ce faci după școală? — Mă duc la bibliotecă sau poate mă plimb. — Eu mă duc în oraș cu Murdoch Muir și Sam Lang, babanul. Punem în scenă revolte. — Cum? — Știi West End Park? — Parcul de lîngă Galeriile de Artă? — Aha. Ei bine, nu-l închid așa cum fac cu alte parcuri și lumea se poate duce să se plimbe. Sînt cîteva lumini acolo, dar nu prea multe. Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Cap. 34, par. 5. „țiuitul, urletul animalic, bubuitul, scrîșnetul, vaietul, scîncetul“ etc. conține un Plagin din Rumoarea Iadului descris în cap. 1 din Reisebilder, în traducerea lui Leland. HIND, ARCHIE Epilog, par. 14. Disciplina măcelăritului vitelor și a contabilității sînt puse în scenă în romanul The Dear Green Place. HOBBES, THOMAS Cartea 3 și 4 sînt Plagdife ale metaforei demonice din Leviatan-ul lui Hobbes, care începe cu: „Prin artă se creează acel leviatan imens numit Commonwealth sau Stat îîn latină, Civitas), care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
manualele alternative - în care coexistă textul literar și creația plastică sau imaginea fotografică, limbajul poetic și limba standard etc. - cât și la nivelul conținuturilor unde disciplina își manifestă mai întâi niște granițe deschise spre interior, în sensul că «intertextualitatea este pusă în scenă nu numai prin coexistența unor limbaje diferite, ci și prin coprezența unor durate distincte; textele și/sau imaginile provin, nu o dată, din epoci depărtate pe axa timpului, iar apropierea/asocierea lor tematică sau tipologică are rolul de a restitui imaginea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
au evidențiat prin originalitate și calitatea deosebită a (re)prezentărilor. Elevii au lucrat pe echipe utilizând jocul de rol ca modalitate de prezentare atractivă către restul clasei a informației sintetizate și prelucrate în mod creativ. Astfel, una din echipe a pus în scenă momentul inaugurării unui muzeu al Avangardei (românești) pentru ca, după metoda practicată în astfel de instituții de cultură - informația oferită de ghid în fața exponatelor (antologii, reviste, reproduceri după tablouri ale pictorilor mișcării) și la întrebările vizitatorilor curioși - să „recicleze” inteligent informația
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
lucra cu fetele și femeile, iar învățătorul Dumitru Cojocaru conducea atelierele de împletituri, tinichigerie, un atelier de croitorie și o cantină. Ca recitatori cunoscuți erau Dumitru Bitter, dirigintele Poștei, și Ionel Caba. Pe scena căminului cultural din Lespezi s-au pus în scenă și piese de teatru. Cele mai importante concursuri și festivaluri cultural artistice intercomunale se desfășurau pe această scenă sau pe terenul sportiv în perioada de vară. După 1990, s-a construit o scenă în Obor (târg). În continuare se vor
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
contopită cu Lespezi, nu are local propriu pentru activități culturale, în acest scop folosindu-se sala de festivități a școlii tip „Spiru Haret”. În acest local, profesorul Petru Jugaru, directorul școlii, organiza serbări cu elevii și gospodarii din sat. A pus în scenă piese de teatru ca Un moldovean la București - locul I pe Moldova; Tache, Ianche și Cadâr; Păcală și Tândală la târg, în care actori erau tineri și familii căsătorite. Îi amintim pe Petru Paschevici, Pavel Gheorghică, Petru Tănase, Dinu Agănencei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mult timp. Pe scena Căminului cultural, în afară de hore, nunți, filme, ședințe și conferințe științifice, au avut loc spectacole muzicale și de teatru. Artiștii amatori din Tătăruși, care erau renumiți în zonă, au jucat piesa lui I.L. Caragiale, O noapte furtunoasă, pusă în scenă de profesorul Săndulescu. Artiștii amatori din Heci au jucat cunoscuta piesă a lui V. Alecsandri, Chirița în provincie, cu Olga Rodinciuc în rolul Chiriței, piesa bucurânduse de un mare succes. În alte roluri au mai jucat Petru Rodinciuc, Aurel Doboșeru
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
au jucat cunoscuta piesă a lui V. Alecsandri, Chirița în provincie, cu Olga Rodinciuc în rolul Chiriței, piesa bucurânduse de un mare succes. În alte roluri au mai jucat Petru Rodinciuc, Aurel Doboșeru, Aglaia Caia. Prin anii 1970 s-a pus în scenă piesa Năpasta, avându-i în rolurile principale pe profesorul Mihai Marian și pe profesoara Eugenia Ciopraga. Alături de aceste piese din repertoriul clasic s-au jucat multe alte piese scurte cu caracter educativ. Programele artistice erau presărate cu recitări care emoționau
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și noul, întruchipat de tineri comuniști. O melodramă, Sărutul în fața oglinzii, ia în dezbatere o temă socială. Nu lipsite de vioiciune, comediile recurg la șarja pe care o provoacă stâlcelile de rostire și încurcăturile de situații (farsa Nepotul din Giurgiu, pusă în scenă la Teatrul Național din București, 1946-1947), dezvăluie o intenție satirică (Domnul director general, reprezentată la Teatrul Giulești în 1954-1955, Calul troian) sau, ridicând un pic miza, amestecă hazul, atât cât este, cu un fir de dramatism (Pensiunea doamnei Stamate, Teatrul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
anumită informație a cărei importanță este nesemnificativă, dar o construiește în așa fel încăt primește o semnificație care nu coincide cătuși de puțin cu realitatea. Criteriul de selecție a acestei informații, îl constituie senzaționalul, spectaculosul, televiziunea îndemnănd la dramatizare. Aceasta pune în scenă un anumit eveniment căruia îi exagerează importanța și caracterul dramatic. Cercetătoarea Elisabeth Noelle-Neumann susține că, pe termen scurt mass-media nu are niciun efect asupra cetățeanului, dar pe termen lung, efectele sunt destul de profunde. Dacă respectivul cetățean este „expus” mult timp
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Baldovin () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2289]
-
o poloneză care cânta și recita splendid, făcea curățenie într-o școală. Pe ei doi îi pasiona budismul și opera. Toți, împreună cu soțiile lor, se adunau vineri seara, într-o echipă de teatru pe care o creaseră ei și unde puneau în scenă piese, unele obscure, altele clasice, jucate în orășelele din împrejurimi, din departamentul lor din sudul Franței. Când am părăsit Gersul, tocmai pregăteau, în semn că statul meu acolo pentru o vreme nu fusese degeaba, Cântăreața cheală. Nu știu ce diplome aveau acei
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
de un ilogism agravat de încărcătura de patologic. Spectacolul a stârnit reacții de ilaritate. Norocos s-a arătat a fi, în schimb, parteneriatul cu Radu Gyr. Povestea pentru copii Căciulița roșie (1926), în stihuri sprintene, de rostiri încântătoare, s-a pus în scenă la Teatrul Național din Craiova (1925-1926), la cel din Cernăuți (1930-1931) și, mai târziu, la Teatrul Muncă și voie bună din București (1939). O versificație fără cusur, melodioasă, străbătută de o undă elegiacă, etalează și poemul dramatic Floarea lui Sânzien
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
în 1916: sicrie de plumb, cavou, veșminte funerare, coroane de plumb, aripi de plumb, flori de plumb și, în acest decor, amorul de plumb pe care îl strigă, deznădăjduit, poetul copleșit de singurătatea lui. Totul se învârte în jurul acestei fantasme puse în scenă. Poetul romantic caută singurătatea într-un cadru cosmic, de regulă codrul sălbatic și grandios, poetul simbolist transportă singurătatea în cavouri și pune totul sub semnul unei culori unice care, în fapt, sugerează o dezolantă, apăsătoare culoare metalică (plumbul care nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
Se dedică gazetăriei și teatrului, fiind angajat redactor în anii ’20; ulterior este liber-profesionist. A colaborat la „Epoca”, „Vremea”, „Rampa, „Îndreptarea”, „Curentul”, „Spectacolul”, „Semnalul”, „La zi”, „Ordinea” ș.a. Prima piesă, Roba albă (în colaborare cu Ionel Lazaroneanu), i-a fost pusă în scenă în 1924 la Brăila, iar cea dintâi carte, Comedia zorilor, îi apare în 1930. Din zecile de piese scrise, nu toate au fost reprezentate sau publicate, iar unele au fost tipărite cu mare întârziere, uneori de decenii: Maestrul (1925, montată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
prin excelența meșteșugului și strălucirea replicilor. Reprezentată la jumătatea anilor ’50, Patriotica română e o comedie satirică de omniprezentă virulență, cu recurs la grotesc, la sarcasm și, lucru rar în creația dramaturgului, fără accente de înduioșare și „cumsecădenie duioasă”. Sunt puse în scenă conflicte legate de corupția pe scară mare în mediile ministeriale și politicianiste interbelice. Oarecum comparabilă cu Ultima oră a lui M. Sebastian, piesa rămâne o satiră forțată, impecabil construită, net superioară, de pildă, textului lui Tudor Șoimaru din Afaceriștii, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]