6,394 matches
-
neexprimentat și mediocru, este incapabil să facă față situației. Maria de Medici, scăpată de la Blois, complotează cu marii regatului și pune mîna pe arme. În aprilie 1620, la Ponts-de-Cé, în apropiere de Angers, regele împăștie trupele mamei sale și se împacă cu aceasta. Pe de altă parte, protestanții din sud-vest se revoltă și țin în șah trupele regelui. Ludovic al XIII-lea, lipsit de Luynes, mort pe neașteptate în 1621, preferă să negocieze cu ei, dovedindu-și în felul acesta slăbiciunea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în același scop, unii vînători de balene ung fundul ambarcațiunii lor. Nu încape nici o îndoială că această operațiune este cu totul nevătămătoare, ba chiar poate oferi unele avantaje, deloc de disprețuit cînd ne gîndim că apa și uleiul nu se împacă defel, că uleiul e lunecos și că țelul urmărit este de-a face ca ambarcațiunea să lunece voinicește pe apă. Queequeg credea cu strășnicie în foloasele ungerii ambarcațiunii, iar într-o dimineață, curînd după dispariția Fecioarei și-a dat mai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
considerații de rasă. Vorbind de o reprezentație a unei trupe evreiești, el o laudă; vorbind ca revizor școlar de o școală evreiască, el o laudă. E împotriva violențelor față cu evreii. Să plece 99% în America, cu restul ne-am împăca ușor. Unii evrei merită drepturi. Evreii s-ar putea asimila prin încrucișare. Îi pare rău de cei spanioli, care-s buni, că trebuie să fie puși laolaltă cu ceilalți. Într-un loc vorbește de niște italieni de confesie "israelită", care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și impresionabilitatea artistică îl stăpânesc pe autor fără voia lui și fac ca tablourile și imaginile date de el să crească peste marginile năzuințelor lui personale. Aceasta însă nu contrazice cele zise mai sus și nu înseamnă că arta poate împăca clasele. Dar despre aceasta, altă dată. care nu poate ține slugi acasă. El va admira pe acel artist care va avea ca ideal o femeie voinică, harnică, muncitoare, gospodină. Alt exemplu: Zola, ale cărui romane, în mare parte, sunt cantaridă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cu adevărat ecumenică a Bisericii. Creștinul nu este singur, nu se simte izolat, ci el trăiește în comuniune cu ceilalți creștini, fiind cu toții sfințiți de Duhul Sfânt și formând o singură Biserică. El trăiește cu Hristos „în care au fost împăcate toate câte sunt în cer și pe pământ” (Coloseni 1,20), împărtășindu-se din darurile Sfântului Duh, silindu-se să păstreze credința cea adevărată în mărturisirea căreia a fost sfințit; trăind încă de pe pământ fericirea de care se va
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
poate fi pace adevărată dacă lipsește lucrarea dragostei, iar dragostea nu poate să se manifeste deplin pe toate coordonatele ecumenicității sale dacă nu este pace. Hristos este pacea noastră, pentru că ne-a adunat pe toți cei dezbinați și ne-a împăcat cu Dumnezeu-Tatăl - spune Niceta. Această împăcare cu Dumnezeu, realizată de Iisus Hristos, trebuie trăită de către toți credincioșii. Sfântul Niceta subliniază semnul ecumenic al dragostei, care trebuie să se îndrepte către Dumnezeu, către semeni și către noi înșine. „Dacă mânia
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
credincioșii. Sfântul Niceta subliniază semnul ecumenic al dragostei, care trebuie să se îndrepte către Dumnezeu, către semeni și către noi înșine. „Dacă mânia te chinuie și neînțelegerea cu semenii te tulbură, mergi la Hristos căci El este pacea, ca să fii împăcat cu Tatăl și să iubești pe orice om după cum socotești tu că trebuie să fii iubit”. Într-adevăr, Hristos a adus pacea pe pământ, în fiecare om de bunăvoință și în toți laolaltă, după cum au cântat îngerii la Nașterea Lui
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și să-i conducă spre mântuire. De altfel, el este încredințat că, prin privegheri, „se lucrează dragostea”, care îi unește strâns pe credincioși în „dragostea lui Hristos”. Nimeni nu se poate ruga, (intrând în comuniune cu Dumnezeu), dacă nu este împăcat cu sine și cu semenii săi. Nimeni nu poate cânta imne lui Dumnezeu, dacă are sufletul învrăjbit și răvășit de ură. Prin cântarea omofonă se cimentează dragostea dintre creștinii adunați laolaltă. Dragostea și pacea stau la temelia sobornicității Bisericii. De
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
1). Cassian spune că unica ,,mânie slujitoare” la care e bine să apelăm este cea care produce îndârjire împotriva pornirilor noastre ticăloase. Tot Cassian spune că Dumnezeu nu primește rugăciunile celui mâniat pe fratele său decât după ce se va fi împăcat cu el. Dacă vrem ca rugăciunile noastre să fie primite trebuie să alungăm din minte jignirea sau supărarea pricinuită și, în același timp, să ne asigurăm că și frații noștri s-au împăcat cu noi (cap. 13 - 14). La sfârșitul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
fratele său decât după ce se va fi împăcat cu el. Dacă vrem ca rugăciunile noastre să fie primite trebuie să alungăm din minte jignirea sau supărarea pricinuită și, în același timp, să ne asigurăm că și frații noștri s-au împăcat cu noi (cap. 13 - 14). La sfârșitul cărții, Cassian rezumă că nu ne este permis a ne mânia deoarece, dacă inima noastră e stăpânită de duhul mâniei, nu mai putem fi temple ale Duhului Sfânt și nici nu ne mai
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
suferit cu trupul”, dar și din faptul că acești călugări, cu metania într-o mănăstire din propria sa eparhie, din Scythia Minor, amenințau, prin călătoria lor la Roma, bunele raporturi dintre Răsărit și Apus. Este drept că împăratul Justinian a împăcat pe călugării „sciți” cu mitropolitul lor. Pe de altă parte, în timp ce generalul Vitalianus încuraja mișcarea acestora, Paternus încerca s-o domolească. Din epistola papei Vigiliu către episcopul și mitropolitul Tomisului Valentinian, în legătură cu cele „trei capitole”, cu recunoașterea primelor patru sinoade
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
lecția va fi mai atractivă și mai eficientă. Tipologia lecțiilor nu este unică, după cum nici structurile corespunzătoare fiecărui tip de lecție nu sunt fixe și încadrate în tipare rigide. “Activitatea didactică trebuie să aibă un caracter creator; ea nu se împacă cu schematismul, cu dogmatismul, cu formalismul.”[ 33]. Practica pedagogică, adaptată în permanență la evoluția învățământului în general, propune următoarele tipuri de lecții, cu structuri flexibile și deschise, ce permit diversificări în funcție de variabilele ce definesc contextul intern și extern al instruirii
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
Devierea naționalistă" se regăsește în special în discursul din 1946, unde Pătrășcanu afirma că "Transilvania a aparținut și va aparține statului român, în întregime". Singurul câștig pe care îl poate obține populația maghiară din Transilvania este acela de a se împăca cu prezenta situație. "Interesul poporului maghiar de la noi, care va urma să trăiască laolaltă cu poporul român, este de a înțelege [...] că nici o agitație sterilă nici un fel de afirmare lipsită de înțeles, goală de înțeles, venită de peste hotare, nu poate
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
23-24 octombrie, n.m.) au creat o situație extrem de serioasă. Bandiții au penetrat fabrici și clădiri publice și au asasinat mulți civili, membri ai forțelor naționale de apărare, și luptători ai organelor de securitate a statului. Organele Guvernului nu s-au împăcat cu sângeroasele și condamnabilele atacuri și au solicitat în consecință ajutorul, în conformitate cu termenii Tratatului de la Varșovia, formațiunilor sovietice staționate în Ungaria. Formațiunile sovietice, venind în întâmpinarea cererilor guvernului, iau parte la restaurarea ordinii. Guvernul face apel la locuitorii capitalei pentru
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
subcontinentului. După independență (1947), relațiile dintre cele două state s-au aflat sub influența unor trăsături ale gândirii politice din India. Deși Pakistanul a fost creat printr-un acord între reprezentanți Hinduși și Musulmani, mulți conducători indieni nu s-au împăcat cu gândul că subcontinentul a fost divizat. În fapt, aceștia au așteptat, au dorit și au conceput, din prima zi a existenței Pakistanului, ca acesta se va prăbuși și va fi anexat de India. În acest scop au fost puse
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
este luat în considerare. Care este deci soarta „Teoriei Poruncii Divine”? Deși teoria pare s] fie greu de susținut că o teorie general] a înțelegerii, o versiune expus] corespunz]tor ar putea fi plauzibil] pentru teiștii preg]titi s] se împace cu dilemă din Euthyphros. Depinzând de intuițiile pe care le-am putea avea despre Dumnezeu și moral], am putea accepta, pe de o parte, c] alegerile lui Dumnezeu sunt constrânse de moral] sau, pe de alt] parte, c] ceea ce ne
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ieșiseră, înlănțuindu-și mijlocul, în înserarea plină de pace, și uitaseră deja gestul personajului cervantesc... Da, pictorul vorbise! Boușcă devenise spaima juriilor. Mici conclavuri călduțe artiști și culturnici în schimburi reciproce de jovialități terminate cu zaiafeturi discrete juriile trebuiau să împace talentul cu prostituarea talentului, vocația cu impostura. Lucrare grea, să recunoaștem. Dar posibilă. Boușcă întîrzia. I se rezervase panoul și era așteptat. Momentul delicat al jurizării. Apărea. O compoziție imensă, un Crist apocaliptic. Stupoare și derută. Cine avea curajul să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
zăpada aceasta murdară și tristă. La Muzeu deci! Ooo, nu. Mai întîi să dispară de pe holurile și din sălile Galeriei de artă modernă românească obraznicele cearșafuri ale pasagerului ministru al Culturii și de abia după aceea ochii-mi pot adăsta împăcați în fața ultimului mare romantic ieșean care, atunci cînd mă conducea pe Sărărie, îmi spunea: măi, Val, știi tu ce lăutari au avut Iașii, măi! De Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, ne-am ridicat în picioare, cu paharele-n mînă, prin
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de republică, constrîns de cu totul alte conjuncturi, recurge la aceleași soluții duplicitare, dar care, prin surplus de șiretenie, depășesc de departe primitivismul celorlalți doi. Nerenunțînd (cum s-ar putea!) la vizitele de lucru pe magistralele socialismului, acesta trebuie să împace cumva ținuta mediului proletar în care se implică și ștaiful globtroterului pe la cancelariile lumii. Oricum, se poate face o socoteală simplă: prezidenții de republică, trei pînă acum, s-au mișcat duplicitar, una din fețele lui Ianus, severă și proletar-emblematică spre
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vezi: afișarea serios ritoasă a făloasei autoaprecieri, sau masca histrionică a spiritualului pictor, căruia i-a plăcut atît de mult hazul gros, chiar hazul de propriile-i metehne. Probabil, ambele. Iată că frații noștri, chiar și rrromânașii verrrzi, s-au împăcat și cu barbișonul lui Emil Constantinescu. Le-au trebuit șapte ani pînă să-și dea seama că masca proletar-pomădată a emanatului nu e singura demnă de încredere, că și capul modern-civilizat al celui ce le stîrnise aversiunea bășcălios-balcanică poate genera
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
rol trudnicul tratat cu Ucraina, este pusă în balanță o dureroasă alternativă: ori blocăm tratatul și atunci ne blocăm integrarea în structurile euroatlantice, ori acceptăm concesiile (care nu sînt de ici de colo, ci ne impun renunțarea la teritorii) și împăcăm Vestul. Voci autorizate din sfera puterii oferă și argumente: să rămînem mofluzi față de o Ucraină atît de strategică sau să ținem cont de niște realități cu benefice efecte asupra populațiilor românești din Ucraina, adică: posibilitatea de a susține deschis și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
rămas fermă. Au apărut privațiunile (a se citi dispariția achizițiilor), a apărut marginalizarea. Marginalizare ce proscrisului i-a prins bine, putîndu-se concentra asupra proiectului său vital, cel care-i conferise, la început, prestigiu. Ce face acum? Lucrează și se simte împăcat cu cele bune și firești ale lumii. E, pur și simplu, fericit în lumea în care trăiește. Mai poate fi în stare de compromisuri? Frumoasa și seducătoarea femeie tînără din film, văzînd că întîmpină rezistență din partea bărbatului de a-l
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să nu-i căutăm "salvatori" în indivizii tarați genetic, dispuși s-o schimbe după mintea lor periculoasă. Bogăție și sărăcie, deșteptăciune și prostie, frumusețe și urîțenie polii între care omenirea își leagănă de milenii implacabila soartă. Resemnare? Nu. Să ne împăcăm cu gîndul că nu ne naștem egali. Că avem ce merităm. Revoluțiile puse în mișcare de indivizii tarați ai ultimului secol par să intre definitiv în amintirea neguroasă a planetei. Oricum, trăiască diferența! Ne-am închipuit că rufoșii ce năpădiseră
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Marco, palatul dogilor, campanilla: reperele auguste. Aici voi veni atunci cînd labirintul orașului, cînd șuvoiul mărșăluitorilor mă vor sufoca chiar și de cîte două, trei ori pe zi. Miezul nopții, aici, în San Marco, întins desculț pe dalele veșniciei, te împacă măreț cu tine însuți. Măcar o clipă. Pe trotuarul din fața Casei Correr, unde se află expuse Ușile mele ieșene, un flăcău, giovane, extrem de chipeș, își are instalat "atelierul" ambulant: o măsuță cu un album fotografic documentar (reclama lui), două scăunele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
impuse obișnuințe, intrăm. Minune: opt pînze de Tintoretto! În fața cărora ți se taie respirația? În fața Prezentării Fecioarei la templu? În fața Judecății de apoi? Eclerajul savant al primei îi și perpetuează acesteia, după patru sute de ani, prospețimea aproape tactilă, senzuală. Ieșim, împăcați cu noi înșine, în noaptea venețiană. Trec, în dimineața asta, peste Canal Grande, și mă aflu sub zidurile bătrînei Academii de Artă. Văd un pictor al străzii. Unul din cele cîteva sute. Mă opresc în spatele lui și-i urmăresc, stupefiat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]