8,238 matches
-
adevărații Închinători - după dumnezeiasca Evanghelie a Domnului - care adoră pe Dumnezeu În duh și adevăr (Ioan 4, 23), se aseamănă În slavă cu Dumnezeu și sunt nemuritori Împreună cu El, primind viața cea veșnică prin Cuvântul, tot așa, cei ce se Închină acestora (zeilor) se aseamănă deșertăciunii demonilor și vor pieri Împreună cu ei În gheenăă”159. Sfântul Ambrozie al Milanului ne istorisește și despre martiriul fiilor preotului Eleazar. Astfel, Împăratul prigoni‑ tor Antioh a poruncit să fie duși la cazne fiii preotului
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
poți Închi‑ pui că noi vom călca Legea lui Dumnezeu ? Iată, noi suntem gata cu toții să murim pentru apărarea credinței noastre. Mă bucur că Începi cu mine. Ce vrei să mai știi de la noi, tirane ? Îți mărturisesc că noi ne Închinăm numai lui Dumnezeu celui Atot puternic. Să iei seama la ce anume vom face cu toții. Dar dacă tu ții cu atâta Încăpățânare să afli adevărul, atunci, la rândul nostru, de ce n‑am socoti și noi că trebuie să‑l apărăm
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În locul Închisorii, raiul ; În locul osândirii cu făcătorii de rele, traiul cu Îngerii. Semănați mult În trupul meu, ca să secer de mai multe ori pe atâta !ă”161. Continuând, mucenicul adaugă : „«Cum voi tăgădui, dar, pe Dumnezeu meu, Căruia m‑am Închinat din copilăria mea ? Nu se va cutremura oare cerul de sus ? Nu se vor Întuneca oare din pricina mea stelele ? Mă va mai ține, oare, pământul ? Nu vă amăgiți ! Dumnezeu nu se lasă batjocorit ! (Galateni 6, 7). După gura noastră ne
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și care a dispărut Îndată. Cu toate că eram sigur că aceasta nu era o nălucire de la cel viclean, pentru că avea o strălucire deosebită, am Întrebat‑o cine este. — Mucenița Eufimia, mi‑a răspuns aceea. — Dacă ești Mucenița Eufimia, vino să ne Închinăm Sfintei Treimi. Tot ce fac eu să faci și tu. Dar când Încă se mai afla pe hol, a Început să facă meta‑ nii, Însă nu spre biserică, ci spre chilia mea. La Început mi s‑a părut ciudat, dar
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În numele Tatăluiă. A repetat și ea după mine, făcând o meta‑ nie. «Și al Fiuluiă. «Și al Fiuluiă, a repetat ea cu o voce subțire. — Mai tare, ca să aud și eu ! Iar ea a repetat mai tare. După ce ne‑am Închinat și a treia oară, rostind : «Și al Sfântului Duhă, i‑am spus : «Acum să mă Închin și eu la tineă. M‑am Închinat ei și i‑am sărutat picioarele și vârful Cum se raportează sfinții și părinții duhovnicești la boală
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
al Fiuluiă, a repetat ea cu o voce subțire. — Mai tare, ca să aud și eu ! Iar ea a repetat mai tare. După ce ne‑am Închinat și a treia oară, rostind : «Și al Sfântului Duhă, i‑am spus : «Acum să mă Închin și eu la tineă. M‑am Închinat ei și i‑am sărutat picioarele și vârful Cum se raportează sfinții și părinții duhovnicești la boală 167 nasului, căci a o săruta pe față am considerat că este o necuviință. După aceea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
voce subțire. — Mai tare, ca să aud și eu ! Iar ea a repetat mai tare. După ce ne‑am Închinat și a treia oară, rostind : «Și al Sfântului Duhă, i‑am spus : «Acum să mă Închin și eu la tineă. M‑am Închinat ei și i‑am sărutat picioarele și vârful Cum se raportează sfinții și părinții duhovnicești la boală 167 nasului, căci a o săruta pe față am considerat că este o necuviință. După aceea sfânta s‑a așezat pe scăunel, iar
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și credincioșii de rând, Încât aceștia din urmă au uimit chiar pe unii dintre monahi. Astfel, „unul dintre părinți 176 Suferința și creșterea spirituală povestea următoarele : Odată pe când mă aflam În Alexandria, am intrat În biserica unui martir ca să mă Închin și am văzut o femeie iubitoare de Dumnezeu ce părea văduvă după hainele pe care le purta și care era Însoțită de slujitori și slujitoare. Ținându‑se de grilajul de fier ce Împrejmuia locul unde se afla mucenicul, Îi spunea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
zilele de Paști, vasul cu aburi Corinthia a tras În portul Eghina. La bord se afla Ioannis Kriaris, un membru al echipajului, Împreună cu soția lui, Katherine. Aceștia locuiau În Atena. El făcea un pelerinaj la mănăstirea sfântului pentru a se Închina moaștelor lui. Primise o mare binefacere din partea cuviosului Nectarie și dorea să ofere În dar un vapor mic din aur realizat pentru a comemora un eveniment minunat. El a povestit următoa‑ rele : În martie 1956, vasul cu aburi ieșise din
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
au fost evocate succint de către același Sfânt Părinte : „Toți cei care vă Îndeletniciți cu medicina știți că chemarea voastră Înseamnă grija față de om. Și mi se pare că cel care pune știința aceasta Înaintea tuturor celorlalte Îndeletniciri, cărora Își poate Închina omul râvna, și‑a găsit judecata cuvenită și nu s‑a depărtat de ceea ce trebuie crezut ; În schimb e tot atât de adevărat că de lucrul cel mai prețios dintre toate, care este viața, Îți vine greu să fugi ca de ceva
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pentru a adora pe Cel ai Cărui martiri sunt”319. Cinstirea pe care creștinii o aduceau sfintelor moaște și, În general, sfinților martiri, era bine definită În comparație cu cinstirea și Închinarea pe care o aduceau Mântuitorului Hristos, „căci lui Hristos ne Închinăm pentru că este Fiul lui Dumnezeu, iar pe martiri Îi iubim, după vrednicie, ca pe ucenicii și imitatorii Domnului”. Așa fiind, socotim potrivit să punem tuturor În atenție, ca o concluzie finală, cuvintele unui mare trăitor și dascăl al Bisericii, Sfântul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
imaginație de „om planetar”, deschisă tuturor orizonturilor. Și prin viziune, și prin tehnică, Ulise se înscrie în familia unor Valery Larbaud, Blaise Cendrars sau Paul Morand. Debutul poemului anunță deja o atare perspectivă, echivalând cu o schiță de program: Îți închin un imn ție veac al mediocrității nu mai vânăm ursul sur prin munții americii brațele noastre nu mai sângeră păduri sălbatece ne operăm visele ca intestine singuri ne închidem în mucegaiul birourilor... Renunțând la ipostaza eroică tradițională, poetul își îndreaptă
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
directa implicare a autorului în actul scrierii: și iată fața de hristos a cartofului el știe secretele nopții cu burdufe de liniști rădăcinile lui pipăie rărunchii pământului albe netede ca tuburi rădăcinile înaintează în nervi sug înțelepciunea vremurilor osemnitele nopții închini un imn cartofului vreau limpezimea tăcerea ta fruct al țărânei asemeni cu țărâna din pântecul întunericului nu ne uita întărește-ne cu uleiul nopților mâna ................................................ cartof cu mâinile plugarului aspre cu răcoare de tunel de după-amiază tu ești al gliei
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de carne ca într-o planșe a îndemânării la reprezentația de gală” - Obrazul de cretă): o fugă spre alte ținuturi, geograficește identificabile, dar mai ales o ieșire în poem, în lumea cu adevărat liberă a cuvintelor. Celor dintâi li se închină noi imnuri („Un imn pentru călătoria în libertate”), reamintindu-le, oarecum, pe cele din Ulise, ca suită de variațiuni reverberând în jurul aceluiași obiect: „Și mă gândesc la plecări. Sunt plecările din casa săracă a chiriașului izgonit, pentru o altă casă
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
fie și doar în fugitive aluzii, opoziția față de asemenea stări de lucruri (și de spirit), devenite astfel motivații ale acțiunii transformatoare a verbului poetic. Unul dintre exemplele cele mai caracteristice îl oferă, în acest sens, debutul primei secvențe din Ulise, închinată „veacului mediocrității”, unde închiderea în „mucegaiul birourilor” apare situată în contrast net cu libera mișcare într-un spațiu elementar, al contactului direct cu lumea frustă a naturii, sau în opoziție cu visele, cu alții agenți eliberatori: „nu mai vânăm ursul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de exaltare caracteristică imnului sau odei: și iată fața de hristos chinuit a cartofului el știe secretele nopții cu burdufe de liniști rădăcinile lui pipăie rărunchii pământului albe netede ca tuburi rădăcinile înaintează în nervi sug înțelepciunea vremurilor osemintele nopții închini un imn cartofului pentru ca intenția anunțată să se și traducă în fapt textual, prin ordonarea muzicală a discursului „circumlocuționar”: vreau să am limpezimea tăcerea ta fruct al țărânei asemeni cu țărâna... În schimb foarte caracteristica secvență imnică a oglinzilor (Ulise
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
regulile prozodice, își organiza strofic și muzical textul altminteri mozaical la nivelul structurii imagistice foarte libere și, chiar în Ulise, cu al său discurs majoritar "reportericesc", se lăsa antrenat de tiparele catrenului relativ bine ritmat și rimat, în "imnurile" cunoscute, închinate ceaiului și cartofului. Pe de altă parte, e de remarcat că inevitabila, la majoritatea avangardiștilor, "cumințire" și "clasicizare" formală, apărută la vârsta maturității, se produce și în cazul său, încurajată de dorința de a-și găsi un loc cât de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
spori pe sine, spre a-l returna lui Dumnezeu ca ofrandă. Dumnezeu nu primește decât daruri sporite, iar cea dintâi "lecție" dată omului este primirea ofrandelor de la Abel și respingerea celor ale lui Cain, care s-a sărăcit pe sine închinând Domnului ofrande cu zgârcenie. Nu alt sens are parabola cu talanții îngropați și cu cei înmulțiți. Se arată aici din nou dinamismul energiilor divine lucrătoare în lume. Or, noi vedem azi că omul urmează individualismul lui Cain și al unui
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de consum. Credința în eternitatea artei devenise clișeu al metafizicii și al esteticii. Contemporanul lui Nietzsche, Eminescu, depășise și el acest clișeu al esteticii metafizice, căci încă în timpuriul poem Memento mori (1872) scria: "Din agheazima din lacul, ce te-nchină nemurirei, / E o picătură-n vinul poeziei ș-a gândirei, / Dar o picătură numai. Decât altele, ce mor, / Ele țin mai mult. Umane, vor pieri și ele toate. / În zădar le scrii în piatră și le crezi eternizate, / Căci eternă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
o depășire a modernismului, ci are în vedere efectele văzute și nevăzute ale acestuia, unele dintre ele benefice, altele "perverse", cum se exprimă sociologia contemporană. "Para-moderniste" sunt îndeobște efectele nedorite. După cum amintește Fred W. Riggs, într-un eseu din 1996 închinat lui Dwight Waldo, cunoscut specialist în administrația publică din Statele Unite, modernitatea s-a sprijinit pe trei piloni: industrializarea, democrația și națiunea. Ele îi apar unite treimic, ca în tridentul lui Neptun. Riggs demonstrează că modernizarea, care face gloria civilizației contemporane
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
căile cunoașterii: închinarea pe muntele Samaria sau în Ierusalim ? Iisus nu susține nici una, nici alta și în acel moment el introduce a treia cale transmodernismul, spunând femeii: " Dar vine ceasul, și acum a și venit, când închinătorii adevărați se vor închina Tatălui. Dumnezeu este Duh și cine se închină Lui trebuie să I se închine în Duh și adevăr"242. Deci Dumnezeu are propriul fel de a fi căutat și iubit. Dacă pentru samariteni și evrei era o chestiune de loc
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Ierusalim ? Iisus nu susține nici una, nici alta și în acel moment el introduce a treia cale transmodernismul, spunând femeii: " Dar vine ceasul, și acum a și venit, când închinătorii adevărați se vor închina Tatălui. Dumnezeu este Duh și cine se închină Lui trebuie să I se închine în Duh și adevăr"242. Deci Dumnezeu are propriul fel de a fi căutat și iubit. Dacă pentru samariteni și evrei era o chestiune de loc, Dumnezeu spune că asemenea căi sunt insuficiente, căci
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
alta și în acel moment el introduce a treia cale transmodernismul, spunând femeii: " Dar vine ceasul, și acum a și venit, când închinătorii adevărați se vor închina Tatălui. Dumnezeu este Duh și cine se închină Lui trebuie să I se închine în Duh și adevăr"242. Deci Dumnezeu are propriul fel de a fi căutat și iubit. Dacă pentru samariteni și evrei era o chestiune de loc, Dumnezeu spune că asemenea căi sunt insuficiente, căci trebuie cunoscut prin Spirit (Duh) și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
înainte de 1989. El s-a remarcat, atunci, printr-o anume modernitate existențialistă, având ca principală obsesie camusianul mit al lui Sisif. Poetul era prețuit (Premiul republican comsomolist "Boris Glavan", 1969, Premiul de Stat republican, 1980), iar Valeriu Senic i-a închinat nu mai puțin de două monografii (Creația lui V. Teleucă în școală, 1985 și Ecuația poetică a înaltului, 1986). Totuși, Mihai Cimpoi nu-i oferă poetului decât trei sferturi de pagină în O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
pentru a elabora criterii în vederea cuprinderii tuturor acțiunilor și deciziilor umane. Aceste teme sunt expuse în povestea coranic] a cre]rii lui Adam și a întoarcerii sale. Adam, primul om, se distinge de îngerii existenți, care sunt rugați s] se închine în fața sa, în virtutea capacit]ții sale divine de „a numi lucruri”, s] conceap] cunoașterea capabil] a fi descris] lingvistic și, deci, codificat], o aptitudine inaccesibil] îngerilor, v]zuți drept ființe unidimensionale. Aceast] capacitate creativ] implic], totuși, obligația de a nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]