8,189 matches
-
în peretele argintiu, marginea de noapte tot are de venit, calculează de lîngă vagon, trei țigani inspectează de pe culoar, orientați pe zgomotele lor, așezați, Berheci, a venit la cald, actul scriptic în reacția gestuală, am și eu mobilul, îl scot, îndoi piciorul, mîinile le ascund în buzunare, noaptea autentică de care ne dezlipim amîndoi neliniștiți, lipsa de stimuli în maximum de adevăr, Nichișeni albastrul pictogramelor nu se lovește în pereții culoarea lutului, liniile strecurătoare de vînt și cornițele roșii închipuie releul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cornițele roșii închipuie releul, Ghidigeni în petice de zăpadă, călătorii CFR sumă de subsisteme, avantaj că fiecare participă, inclusiv doi cîini ieșiți în mișcare, gara Tutova în cărămidă smălțuită, laolaltă cu trenul care se urnește din loc, țeapăn din gît, îndoit în spinare, umbra de biciclist cu geaca lucioasă, față scofîlcită, zîmbește, atîtea chinuri peste toate cu libertatea învîrtirii la picioare în cerc! Bîrlad liniile pustii, afară de vagoanele de cereale pe lîngă "Comcereal", turnul siloz, se grăbesc să intre, anomalia de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
verzi, stația Pui limbajul, cît e om, se pune pe semne vremelnice, că de pregătirea de război ducii daci ai priveliștii n-au habar, cum n-au avut știre de prelungirea lor pe timp de lovire al stației Azi, acoperișul îndoit la coamă, peretele magaziei prăbușit în sine, mai sus e lumea! Masivul Retezat aburos de nori, vîrfuri cerurile de sud-vest, stația hidroelectrică Rîul Mare, i s-a desfăcut ei loc neted, șarpele tren îl preling din stindard dacic, paznicii îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
i-a intrat pe mînecă, doarme cu haina în cap, mielul s-a scos printre toarte legate, mai departe nu evadezi, alb și slăbit, sugi la șurub sub tăblia scaunului, dramă de Protecția Animalelor, altceva n-am mai găsit! se îndoaie din genunchi și împinge cu botul, animalele mai inteligente decît oamenii, diferența în inteligența lor. Ora 5,20, în personalul Mărășești Miercurea Ciuc, în gara Adjud, mesajul vine prin codificare hipercodificare, caută cheia de zi, stea de mai mică magnitudine decît
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
îngrămădite ca și casele, Uileacul Beiușului/Uileacul de Beiuș variante, prăpăstiile de defileu dau înapoi de cîmp, dealurile goale după cheile împădurite cu foioase și benzi de conifere, Șuncuiuș sau Ioaniș și o inscripție bilingvă, Finișul sălbăticia în lăstărișuri, prunii îndoiți de rod, Beiuș turlele bățoase, Apusenii dimpotrivă în lanțuri, ce mișcare sufletească să-i prindă în plasa nici îmbrăcați nici dezbrăcați, nici antropoizi nici jivine! Ora 12,42, în autobuzul Oradea Alba Iulia, în autogara Ștei călătoriile lui Wilhelm Meister
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în stația Tîrgu Mureș, cu Nuțu cu mașîna, am știut, sigur, c-am știut! perdealăle cîn' le plătești? numa' că zîua nu-i nici o garnitură, vagonul din față astupă gara pe mijloc, condiția oricărei priveliști, pălăria la copil cu talpa îndoind-o pe dungă, degeaba i te înghesui în brațe, cine sărută pe cine? mijlocelul și părul cîrlionțat pe el, Gheorghieni Războieni personal, "Biroul de mișcare", "Brașov Secția de întreținere Tîrgu Mureș", o cîștigat la loto aseară, ce numere o ieșît
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
guvernarea lui Pavel Kiselev, influența rusă s-a afirmat prin redactarea Regulamentului organic, intrat în vigoare în 1831 în Țara Românească, respectiv în 1832 în Moldova, document care a așezat cadrul legislativ pentru cele două principate. Scopul Regulamentelor a fost îndoit: de a raționaliza și reforma instituțiile consacrate ale vieții politice românești fără să perturbe ordinea socio-politică existentă și să așeze bazele legislative pentru omogenizarea instituțională a celor două principate dunărene (Hitchins, 1998, p. 203). Inovațiile introduse de Regulamente (cum ar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a sinchisit să îl informeze pe rege că România a intrat în război de partea Germaniei naziste, alăturându-se acesteia în campania împotriva sovieticilor. Miza pentru care România s-a înscris în "Războiul Sfânt" declașat de Hitler Rusiei sovietice era îndoită: eliberarea Basarabiei și Bucovinei de nord prin lupta armată, și reîntregirea teritorială prin dobândirea Transilvaniei de nord ca o compensație din partea Germaniei față de aliatul său loial. Înfrângerea germanilor conturându-se cu tot mai multă claritate, opoziția antonesciană, formată din vechile
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ca activitate desfășurată în comunități organizate, în care există o participare politică. E un fenomen recent, pentru că e strîns legat, în adevăratul său înțeles, de schimbări semnificative în sistemele social-economice și în natura comunității politice. Nimeni nu s-ar putea îndoi, dată fiind vechimea fenomenului, că despre participare politică ar trebui să se vorbească și în cazul ora-șelor-stat grecești. În realitate, făcînd abstracție de numărul destul de limitat al celor care puteau lua parte efectiv la procesul decizional, în urma unei riguroase selecții
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
a fost sugerat, "anywhere, power seems to be elsewhere" ("în orice loc te-ai afla, puterea pare să fie în altă parte"). Nu trebuie neglijat că, cercetare după cercetare, se ajunge tocmai la această concluzie. Dar este firesc să ne îndoim că această concluzie ar fi utilă sau suficientă pentru a explica în mod convingător toate procesele de realizare a politicilor publice în democrațiile contemporane. Capitolul 9. REGIMURILE NEDEMOCRATICE 1. CÎTEVA DATE La începutul anilor '90, în pofida a ceea ce s-a
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
adesea subevaluată. Pentru a-i acorda importanța ce i se cuvine, este suficient să ne gîndim la cît de dificilă (și la sfîrșit probabil imposibilă) ajunge să fie instaurarea unui regim democratic, dacă o minoritate unită importantă și concentrată se îndoiește mereu de apartenența sa la acea comunitate politică specifică ce se dorește democratică. Exemplele africane și asiatice de minorități etnice importante au fost cele folosite mai frecvent în scopul susținerii indispensabilității acestei condiții preliminare. După dezintegrarea U.R.S.S. și a
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
actul huliganic de la 28 august. El a calomniat și a amenințat încă înainte de 28 august pe colega M. Zamă. Sunt sceptică în ceea ce privește procesul de conștiință al colegului R. Negru. El încă nu și-a cerut scuze pentru actul comis. Mă îndoiesc de probitatea și sinceritatea lui R. Negru". Dar ce a făcut? A bătut-o? D.T.: A înjurat-o și a vrut s-o bată pe Maria Zamă pentru problema cu casa, că erau în condominium. El era beat și a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
al Categoriilor este neîndoielnică; la fel, cumva, și preeminența acesteia. Dar ea deschide o altă problemă: ce semnificație are dimensionarea ontologică a unui obiect logico-lingvistic, în contextul construcției unui instrument (formal) folositor pentru depistarea erorilor logice? Căci nu ne putem îndoi că unul dintre scopurile lui Aristotel, pentru întreg Organon-ul, este acela de a respinge argumentele eronate ale sofiștilor. Provizoriu, se poate spune că nu cuvintele prin ele însele dau seamă de eroare (de incorectitudinea logică, pusă în sens pe
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și cunoașterea părelnică (doxa) constituie un veritabil element a priori al logicii organon și, de fapt, al oricărei logici (care nu poate fi decât formală). Cu toate că stabilitatea conceptuală a celor două tipuri de cunoaștere este deocamdată precară, nu ne putem îndoi de forța cu care ele susțin analitica și dialectica; dar o susțin împreună cu (mijlocit de) diferența dintre raționamentul corect și cel sofistic. Iată și un punct de vedere clar exprimat pe această temă: "În doctrina aristotelică, distincția capitală dintre știință
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aceasta din urmă nu este posibilă, în ultimă instanță, decât ca parte a unei desfășurări mai largi, care tinde către ceea ce s-ar putea numi sistem al cunoașterii. Prin ceea ce tocmai am spus nu avem un motiv pentru a ne îndoi de tăria cu care judicativul ține sub regulile sale rostirea, gândirea și făptuirea. Adevărul nu se mută astfel de la judecată la raționament. De altfel, chiar dacă s-ar muta deși o asemenea schimbare este imposibilă, pe temeiuri judicativ-constitutive -, întrucât raționamentul este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ultima etapă a construcției silogismului prin căutarea mediului. Dar nu-i este încă dovedită necesitatea, adică tocmai calitatea de adevăr, condiționantă pentru funcția sa logică. Necesitatea concluziei este determinată de reguli. Dacă acestea au fost respectate, atunci nu ne putem îndoi de necesitatea concluziei. Dar dintr-o asemenea perspectivă, este vorba despre necesitatea formală. Oricum, ea constituie proba suficientă pentru adevărul concluziei (al unei judecăți derivate), ceea ce înseamnă că aceleași reguli formale care pun ordine în orizontul judecății, îl vor pune
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
conceptele intelectului, pe care le unifică. Fiind astfel plasat, poate fi el socotit o ipostază a aparenței? Atâta vreme cât el apare ca o condiție de posibilitate a unor sinteze necesare ele însele pentru facultatea de cunoaștere, am avea motive să ne îndoim de o asemenea încadrare. Numai că el, necondiționatul, nu poate fi niciodată obiect de experiență, nu poate fi constituit fenomenal (devenit în același timp obiect de intuit și obiect de gândit), adică nu poate deveni fenomen, ceea ce înseamnă că este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Dasein-ului. În schimb, adevărul, ca (posibil) principiu fenomenologic al analiticii existențiale, poate susține o reconstituire factică (făptuitoare) a ființării căreia îi este constitutivă relația cu ființa, în întregul ei. Potrivit înseși reglementărilor judicativ-constitutive, gândirea cea mai profundă și nu mă îndoiesc că gândirea a atins adâncimi neobișnuite în proiectul heideggerian se gândește pe sine și ea intră, potrivit propriei mișcări (judicative sau non-judicative), într-un anumit orizont de constituire a "gândului", iar această intrare nu poate fi controlată de nici un "subiect
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
avut de gând să participe la vreo excursie oferită...). Episodul Tbilisi nu s-a încheiat aici, în continuare am mai profitat de un beneficiu colateral greu de crezut. Dacă n-aș fi fost un beneficiar direct al produsului, m-aș îndoi că ceea ce se povestește s-a întâmplat cu adevărat în realitate. La două zile după întâlnirea cu tovarășul Abramovici, în timp ce asistam la dezbateri, unul dintre funcționarii conferinței a venit să-mi spună că la intrare se afla cineva care vroia
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Hussein, Mitterrand se va referi la palestinieni numindu-i "popor lipsit de patrie" și "popor îndreptățit a avea o patrie", care el și numai el va hotărî "dacă vrea să-și creeze un stat". A mai spus că nu se îndoiește că "până la urmă, se va produce recunoașterea reciprocă între Israel și OEP". Această recunoaștere s-a și produs, dar numai în septembrie 1993, în Declarația de Principii semnată la Oslo. Care a fost contribuția lui Mitterrand la această recunoaștere? Să
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
lui un taxi sau nu a oprit unul pe stradă când se grăbea să ajungă mai repede sau în condiții mai comode la destinație? Oare gestul ca atare poate etala o parte nostimă care ar merita o atenție deosebită? Mă îndoiesc, fiindcă gestul acesta nu reflectă altceva decât o acțiune obișnuită ce se practică din când în când în viața de toate zilele. În rândurile ce urmează doresc să relatez două întâmplări cu două taximetre în două orașe din două țări
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
era în centrul Templului lui Apollo. Grecii erau convinși că acolo era cu adevărat buricul pămîntului. Rămîn contrariat. Or fi grecii atît de ignoranți încît să nu știe că Florin Vitan, prefectul, este buricul pămîntului? Încep și eu să mă îndoiesc de unele adevăruri obținute fără demonstrații. În răcoarea muzeului îmi revin și visez că întreb și eu Oracolul din Delphi: Cu România cum rămîne? Doresc să știu puțin din viitorul nostru, al românilor și-s necăjit că nu mai funcționează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Dar sînt slăbit. Señorul doarme puțin și abia apoi va pleca. Nu, nu, plec imediat, spun ridicîndu-mă. Eu am spus că señorul nu pleacă acum, spune gazda ferm. O mînă de oțel îmi strînge mîna ca un clește. Mi-o îndoaie și mă întind pe bancă. Dormiți mai întîi, adaugă el. Dorm și după un timp mă scoală. Era ora 4 dimineața. Acum señor poate pleca, spune el încet. Dar ce-a fost aseară, de ce te-ai purtat brutal? Aseară señor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
s-a dărâmat „peste noapte” ,cum se spune. Ea, cu vădite semne de șubrezire, a fost contemporană cu Galata din Deal o bună bucată de timp. Câtă vreme? Nu știm, pentru că în 1659 - parcă pentru a ne face să ne îndoim de tot ce am crezut - vine Evlia Celebi, care spune că: „Pe malul lacului din orașul Iași este mănăstirea Galata. Si această mănăstire a rătăciților este cât o cetate de mare.” Dacă ar fi fost vorba de Galata din Deal
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
spui asta? Nu cumva cazi în greșeala...nodului în papură? - Nu știu, nu-mi prea dau seama. Dar cârcotaș cum cred că sunt... Mai curând mă simt un neliniștit, în căutările mele. De aceea tot pun întrebări și mă tot îndoiesc. Dumnezeu înțelege și poate mă va ierta. Dar, mai bine să reluăm câteva vorbe din inscripția despre care am pomenit: „S-a ridicat din temeliile pământului...acesta templu.” Ceea ce înseamnă că Vasile Lupu nu a făcut doar turlă bisericii și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]