7,435 matches
-
ceasului istoric și am înmulțit Legiunea Cerească cu noi martiri, mucenici și mucenice, am înălțat imn măreț vieții pământești și putem ridica brațul din inimă către cer, salutând pe Căpitan și pe toți morții sfinți, senini ca și Dacii nemuritori, înfruntând moartea. Cei de dincolo de noi, „flecarii”, ne acuză pe noi, legionarii, de cultul morții. Dar moartea este o realitate și ea trăiește în fiecare om, de la primul om. Dacă am cântat moartea în cântecele noastre, ne-am axat pe linia
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
lumină vocația gândirii înalte, biruind tentațiile amăgirilor tulburătoare și amarul multor tristeți, împodobindu-și pașii cu fapte mari care îi înalță fruntea și se cuminecă prin ele. Prin jurământ, în sufletul legionarului se înscăunează legi și porunci cu care va înfrunta mișelii, spadă și scut în veșnicele sale bătălii, sub stindardul Legiunii Arhanghelului Mihail. Legământul primilor legionari, punctul 83, cărticica șefului de cuib: „În dimineața zilei de 8 noiembrie 1927 ne-am dus la sediul nostru din Iași, și câțiva care
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
vieții, nouăzeci spre nouăzeci și unu de ani, nădăjduind și mulțumind lui Dumnezeu pentru toate binefacerile Sale. Datorită modestiei sale, el nu a devenit un nume prea cunoscut, dar faptele lui rămân înscrise în calendarul legionar. Pregătit sufletește pentru a înfrunta povara anilor, cu aceeași credință statornică și pururea vie în Hristos și dreapta cauză pentru care el a pătimit, mulțumește Cerului pentru tot ce i-a dăruit, ani mulți de viață și virtuți în zbuciumul atâtor oprimări și silnicii. Dar
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
oriunde, legionarii apără ființa neamului păstrându-i credința până la strigătul din urmă și ceasul de apoi, neîngenunchiați, cu fruntea la cer, ocrotiți de Mihail, Ahanghelul Dreptății. Despre osânda și pătimirea noastră vor vorbi și pietrele! Vuind, cumplita urgie se va înfrunta veșnic cu neînvinsa IUBIRE, până când tulnicele heruvimilor vor suna chemarea din urmă. Atunci, nici o putere din negrul infern nu va putea acoperi sudoarea frunții noastre, faptele noastre și însângeratele noastre patimi. „Astăzi și în zilele care vor urma, nu este
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
care știe a lucra cu măiestrie. Să ne întoarcem la Hristos și vom birui. Azi suntem amenințați mai mult ca oricând. Trăim zile amare! Să nu ne lăsăm copleșiți. Cu tunete de foc și dangăt de clopot, chemare divină, să înfruntăm dușmanii, otravă murdară, și să privim încrezători albastrul zorilor și zilelor de mâine. Căința postumă înseamnă abur și pieire. SUNTEM DEZRĂDĂCINAȚI „Spune legenda că a fost o țară, Cu holde de-aur și cer fermecat, Cu freamăt de codru și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și nu putem da altă replică decât lupta și moartea noastră pe care noi nu le-am ocolit niciodată și nu vom putea tăcea nicicând. Noi le-am întinerit sufletul celor obosiți. Țara întreagă trebuie să se înalțe și să înfrunte pe cei care îi pregătesc moartea. „Priviți drept în ochi pe toți tiranii voștri! Îndurați cu resemnare orice lovitură, suportați orice chin, căci jertfa voastră, a tuturora, va fi temelia de fier, de trupuri frânte și de suflete chinuite, a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
care o iubea cum refuză principiile elementare ale vieții europene. De la sosirea în Köln a avut sentimentul răvășitor că istoria se îndrepta către ce e mai rău. Totuși, în Germania a găsit instrumentele teoretice care aveau să-i permită să înfrunte din punct de vedere intelectual evenimentele care se precipitau. Max Weber a fost eroul acestei prime maturități a lui Aron. El oferea lui Aron curiozitatea sa neobosită, capacitatea sa de a penetra universurile spirituale cele mai diferite, grija lui pentru
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
care îți fac plăcere ori îți aduc un avantaj personal. Realizează, fără rețineri, câte ceva în domenii simple. Spune cu satisfacție: „Acesta este mica mea operă”. 5. Îndrăznește! nu te speria de noutate, nici de necunoscut, nici de risc, încearcă să înfrunți, să te lansezi, să experimentezi ceea ce nu ai îndrăznit niciodată să faci. 6. Fii realist! privește lucrurile și oamenii așa cum sunt, nu idealiza ceea ce este sordid, nici nu considera sordid ceea ce este normal, să nu crezi în mijloace magice și
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
unui lucru, cu sau fără motiv (de obicei susținută de o minunată colecție de scuze). 3. Lipsa dorinței de a căpăta informații precise. 4. Nehotărârea, însoțită de obiceiul de a pasa mingea în alt teren, în loc ca problemele să fie înfruntate în mod ferm. 5. Obiceiul de a vă baza pe scuze, în locul formulării unor planuri adecvate rezolvării problemelor. 6. Mulțumirea de sine. 7. Indiferența, reflectată de obicei în ușurința de a face compromisuri, în loc de a înfrunta problemele. 8. Dorințe slabe
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ca problemele să fie înfruntate în mod ferm. 5. Obiceiul de a vă baza pe scuze, în locul formulării unor planuri adecvate rezolvării problemelor. 6. Mulțumirea de sine. 7. Indiferența, reflectată de obicei în ușurința de a face compromisuri, în loc de a înfrunta problemele. 8. Dorințe slabe, datorate unei motivații neadecvate pentru activitate. 9. Obiceiul de a fi învinuite alte persoane pentru eșecurile personale. 10. Dorința de a renunța după prima înfrângere. 11. Lipsa unor planuri scrise și a discutării lor cu cei
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
planific activitatea cu mult înainte. 25. Azi sunt capabil să muncesc la fel ca în trecut. 26. Sunt ușor dezorientat în fața unor sarcini noi sau a perspectivei unei schimbări. 27. Îmi place să risc; găsesc o plăcere deosebită în a înfrunta pericolul. 28. Când eram copil, îmi ascultam întotdeauna părinții. 29. Când mă hotărăsc să fac un lucru, iau întotdeauna în considerare beneficiul pe care pot să-l am de pe urma acelui lucru. 30. Sunt întotdeauna curios să învăț ceea ce este nou
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
romantică” a banditului Terente. Însemnările ar rămâne simple „dări de seamă” dacă pornirea de a admira, foarte activă la neobositul drumeț, nu ar însufleți o pagină sau alta. „Uluit”, în Deltă sau prin munți, de atâta splendoare, el are de înfruntat, ca întotdeauna, insurmontabilul handicap. „Panorama” e mirifică, nici vorbă, dar pana e „neputincioasă s-o descrie”. Pana nu doar a autorului, ci a orișicui: „Dar cine este atât de trufaș și să spună că poate reda în cuvinte?..”. „Trufia” aceasta
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
se așează la picioarele arborelui, unde se află un tron și un altar, hotărât să nu se ridice înainte de a fi reușit să cunoască cauza și remediul răului care-l constituie suferința. În meditație, la picioarele arborelui de pīpal, Gautama înfruntă ultima dintre încercările inițiatice. Măra, Ispititorul, Zeul Patimilor, care domnește peste simțuri și peste dorințe, revine, și prin viziunile sale caută să l distragă de la concentrarea spirituală, pentru a-l împiedica să ajungă la cunoașterea ultimă. Acest zeu a înțeles
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
una, alta, că alții o murit, o dat În tuberculoză și imediat i-o terminat... Iarna aceea pe bac și frigul foarte mare a făcut ravagii... Din cauza frigului, foarte mulți, pur și simplu, au murit... Eu am avut noroc că Înfruntam frigul fără probleme. Prima iarnă când am fost la liceu În Brad am făcut-o În pulovăr și fără căciulă și era -15 grade. Și colegii mei tremurau. Zicea: „Nu mai fă tu pe deșteptul că nu ți-i frig
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
117). Peste puțin sosește trenul. Gara este pustie. Pe vremea aceea lipsea acel public al manifestațiilor de stradă care astăzi iese, nu știi de unde, de prin toate găurile și-ți dă un spectacol impunător: la 1875 șapte oameni hotărâți a înfrunta urgia polițienească nu era lucru puțin. Macedonski scoboară din vagon, având la spate un polițist, și noi îl înconjurăm. Poetul, care era destul de vanitos, se aștepta la mai mult, se aștepta la o manifestație impunătoare, ceva care să semene cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tac mîlc. *Cît de inconsistent e cuvîntul civilizație. Ascult la BBC, în cadrul emisiunii „Realități britanice”, un documentar despre migrația turiștilor englezi în Spania, Franța, Italia și Grecia. Ce-i atrage în aceste locuri? Soarele, marea caldă, băutura ieftină. Pentru ele înfruntă nu puține riscuri: sînt jefuiți de bani sau de cărțile de credit, de lucruri etc. La rîndul lor, mulți dintre ei se comportă ca niște barbari: se bat, profanează vestigii culturale, se exhibă cu prostituate și cu drogați. Paradoxul e
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ipocritul, mai ales acesta. Sentimentul că dreptatea-i de partea mea mi-a dat, de fiecare dată, forță. Am privit cu demnitate și uneori cu insolență pe oficiali, cei mai mulți dintre ei părîndu-mi-se cleioși, grosolani, îmbuibați. Student fiind, nu l-am înfruntat pe Zolineak, secretarul UTC pe Universitate? Asistent la Institut, nu i-am replicat lui Ichim, primarul de atunci? Nu l-am ironizat în scris pe Calimandric (dîndu-i porecla de Aușel)? Am avut cîțiva ani „funcții”, dar nu m-am integrat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
e cel care mi-o spune) pe G. În momentul unei ieșiri violente a acestuia din urmă: „Ce zbieri ca la stînă?” „Individul a rămas cu gura căscată”. Cearta lor a pornit de la o chestiune pentru care eu m-am înfruntat de numeroase ori cu G.: cea a colaboratorilor „nume importante”, „bune pentru imagine”, teorie incorectă moral, căci prin ea erau împroprietăriți cu rubrici unii care mai aveau două-trei, la revistele și ziarele din Capitală, și erau deposedați de posibilitatea de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
avangardist, caracter independent, a învins demonul. În consecință, Ernst Neizvestny a ajuns hamal în gara Riga și tăietor de piatră pentru alți sculptori. Povestea sa m-a făcut să mă întreb dacă există un artist român care să-l fi înfruntat în termeni similari pe Gheorghiu-Dej sau, în anii noștri, pe Ceaușescu, care-și dă mereu cu părerea despre ce-i deasupra sandalelor? Din cîte știu, nu! *Scriitorul din Zăpezile din Kilimanjaro de Hemingway merge în Africa pentru a trăi mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
intitulată „Fișă de programare”. Primarul a dat celor de la aprozare următoarea dispoziție: „Tot ce nu trece prin inelul meu trebuie pus în vînzare!” La o viitoare ședință am să-i privesc mai atent mîinile. *„înseamnă că și dumneata furi”, a înfruntat o cu obrăznicie o brigadieră de la Letea Veche pe directoarea școlii Nr. 20. Aceasta le luase apărarea elevilor care încercaseră să plece de pe cîmp cu cîte doi-trei cartofi în sacoșe. „Mai mare pagubă fac, iată, porcii, care scurmă și prin
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de partid, ezitase pînă în ultima clipă să ia cuvîntul. După aceea cred că s-a speriat de „piatra” pe care a aruncat-o. Și, cum are obiceiul să-și facă fantome din vorbele și gesturile celor cu care se înfruntă, a depus un zel neobișnuit să mi ți-l „lucreze” pe G. în diverse medii: i-a reactivat pe cei nemulțumiți de acesta, l-a cultivat ceva mai insistent pe Gheorghe Baltă, și l-a apropiat pe Bălțătescu, a îndesit
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
rămâne altceva de făcut decât să te resemnezi, În măsura În care și această resemnare poate fi o soluție. Resemnarea nu o Înțeleg Însă a fi sinonimă cu renunțarea, ci 520 mai degrabă o clipă de reculegere pentru a prinde noi puteri ca să Înfrunți viața. Nu e cazul acum să fac poezie, dar Îmi vin În minte câteva versuri dintr-o poezie a Doinei Bucur: „Ridică-te mai sus și peste toate, Nu te opri la calea jumătateă Să-ți faci din suflet piedestal
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
elevul Mircea V. Pienescu, deși Îi era nepot, pentru care motiv elevul a plecat la alt liceu. 591 Nimicirea noastră, a celor de la „Galerie”, Începuse a fi bine organizată de „colegii” Muzeului, care-l cooptaseră și pe Vasile Toporan. Era Înfruntat și venerabilul institutor Dumitru Balan, președintele Comitetului orășenesc de cultură și educație socialistă. Acesta ne apăra, din motive obiective. Confruntări aproape zilnice, cu perspectiva de a fi arbitrați la nivel superior, de alte foruri. Le stricam atmosfera de dolce far
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
V. Tempeanu 630 Nu puteam scrie profesorului Întregul adevăr: omul la care se referea, nu „lucra” din păcate, singur. Se ajunsese la subtilizarea de documente din „Galerie” și asta era de acum grav! 631 Cei care au ajuns să-l Înfrunte cu insolență până și pe președintele Comitetului de Cultură și Educație Socialistă, se dezlănțuiseră pe calea calomniei și minciunei, a mizeriilor cazone și timorărilor, apucați parcă de amok. Din păcate, unii factori de conducere ai orașului, care cunoșteau bine situația
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
președinte, vă rog să țineți cont de o situație nou-creată în toate țările comuniste, de fenomenul disidență, fenomen necunoscut până acum câțiva ani. Acest fenomen este ireversibil. Acești disidenți nu sunt trădători de patrie, nici renegați. O parte din ei înfruntă persecuțiile cele mai atroce, își ruinează familiile și pe ei înșiși pentru adevăr, pentru dreptate, nu mai pot suporta minciuna și poliția. Acești oameni sunt adevărații reprezentanți ai popoarelor, cele spuse de ei corespund aspirațiilor popoarelor și se bucură de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]