6,555 matches
-
rătăcește în drumul său spre rai 351. La Fundu Moldovei din județul Suceava, în trecut, se punea câte un brăduț împodobit cu lână albă, la cele patru colțuri ale carului în care era pus sicriul 352. La câtva timp după înmormântare, se plantează, la capul celui petrecut din lumea aceasta, un pom roditor, pentru a-i ușura "traiul" pe lumea cealaltă 353. Trecerea într-o altă dimensiune existențială, a temporalului scăpat de traumele profanului, se realizează printr-un pact organic dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pentru diferitele boli (durere de cap, ochi etc.).374 În Duminica Floriile, mai precis, în seara de dinainte, în ajun, pe la miezul nopții, este obiceiul ca să se fiarbă apă cu busuioc și cu fire de la canafurile de la prapuri, furate de la înmormântarea unei fete, și să se spele cu această apă pe cap, pentru a avea păr frumos care "să strălucească ca firele de la prapuri și să fie plăcute ca și cum se bat flăcăii după busuioc. După spălarea părului, această apă se toarnă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
crească legumele / Și toate ierburile. / Caloiene, Iene, / Caloiene, Iene, / Du-te-n cer la Dumnezeu, / Ca să plouă tot mereu, / Zilele și nopțile, / Să dea drumul roadelor, / Roadelor, noroadelor, / Ca să fie îmbelșugată, / Țara toată, lumea toată."386 La trei zile după înmormântarea "păpușii de lut", fetele și femeile îl dezgroapă și îl aruncă pe apă, "ca să turbure norii și apele, cum se întâmplă înainte de ploaie."387 Un astfel de ritual exista la romani când, la sărbătoarea numită Caianus, vestalele aruncau păpuși ("Aragaei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
transpusă, ritualic, în trupul materiei din care era plămădit traiul de zi cu zi și care s-a lăsat transfigurat de pecetea umanului. Soarta unui om, îngăduită de istoria universului, fie că este vorba de naștere, de nuntă sau de înmormântare, s-a clădit pe temelia unui cosmos care s-a supus, luând înfățișare umană, participând la momentele esențiale ale vieții. Semnificația primordială a universaliilor ontologice presupune ieșirea la viață a haosului, în-suflețirea lumii pre-creaturale. Zămislirea universului din apă, din foc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Lună, lună, ești nebună / Ce lumini noaptea pe brumă? / Eu cu mândra în zăvoi / Și tu lumini după noi, / Eu cu mândra intr-un casă / Și tu lumini la fereastră."84 Elementele primordiale își recapătă viața proprie în cadrul ceremonialului de înmormântare, "petrecerea" din astă lume se face în deplină armonie cu destinul cosmic. Elementele cosmice întrețin legătura dintre lumea de aici și lumea de dincolo: Iar dacă mi-i vedea / Că-i neagră cămașa / Să-i spui mămuții așa: / Să-mi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pune în sicriu, pentru a-l dezlega de lumea de aici și pentru a-i îndruma pașii în lumea de dincolo, iar "toiagul" se așează pe o cană cu apă curată, împreună cu un colac, și se arde trei nopți după înmormântare, pentru a-l curăța de păcatele lumești.195 Această formă în spirală, ca labirint al destinului, a fost descoperită pe multe vase de lut ars, datând din epoca neolitică (Vădastra-Hunedoara, Cucuteni-Iași).196 Labirintul (dezvoltat din spirală) a fost asociat ideii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
primordiale, regenerează fața Lumii, prin punerea în comuniune cu forțele creației. 89 "Îngroparea" ritualică a Crăciunului este, de fapt, sacrificiul simbolic pentru a se putea împărtăși din binecuvântările Apelor primordiale. Scenariul mitic al "îngropării" constă într-un adevărat ceremonial al înmormântării: un flăcău, sau un buștean, învelit ca un mort, e prohodit de un "preot" din ceată, în timp ce este bocit de ceilalți colindători; după ce este însoțit pe ultimul drum, "mortul" este aruncat în apă, de pe un pod, în "produc" (copca făcută
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Sfânta lună-așa zicea: / Să taci, soare, nu jura, / Tu răsai de dimineață / Și apui când însărează. / Eu răsar la miez de noapte / Când văd dragostele toate."170 Pentru a păstra echilibrul cosmic și rânduiala lumii, Soarele oficiază ritualul de înmormântare, pentru cei care nu au parte de ultimul ceremonial înspre "Marea Trecere": " Ciobănaș, de la miori, / Un` ți-a fost soarta să mori? / În vârfuțu muntelui, / La tulpina bradului! / Luminiță cin` ți-o fi? / Soarele de-a răsări! / Cruciuliță cin` ți-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
m-or și-astupa! / Și de bocit, / Cin ` te-a boci? / Oile când or veni, / Oile, mioarele, / Și câmpul cu florile, / Munții cu izvoarele."171 În alte variante, soarele este ajutat de lună și de stele pentru a înfăptui ceremonialul înmormântării: " Ciobănaș de la miori, / Un` ți-a fost moartea să mori? / Pe vârful muntelui, / La răcoarea vântului. / N-ai să mori moarte curată, / Ai să mori când a trăsni / Ș-aș atunci mort îi fi, / Da nu știu cine te-a scălda? / Ploița
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și mireasa o găină, dar mai adeseori duc amândoi găini. Paserile se caută ca să fie sănătoase și frumoase, pentru ca viața lor să fie frumoasă. Tot o găină este dator să ducă și tatăl copilului la botez."256 În riturile de înmormântare, găina este un animal psihopomp, călăuzind sufletul mortului pe lumea cealaltă: "Găina sau cucoșul se dau peste groapă, pentru că fac drum sufletului, scurmă prin stele, prin spini și sufletul în urmă tot merge"; Găina ce se dă, pe cealaltă lume
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Editura "Grai și Suflet Cultura Națională", București, 1995. MARIAN, Simion Florea, Nunta la români, Studiu istorico-etnografic-comparativ, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teha, Editura "Grai și suflet-Cultura Națională", București, 1995. MARIAN, Simion Florea, Înmormântarea la români, Studiu etnografic, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și Suflet Cultură Națională", București, 1995. MACOVEI, Nicolae, Cavalerii Cosânzenei, mss. MOROȘAN, Gavril, La fântâna dorului, Culegere de folclor muzical-litera-coregrafic
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
87-88. 95 Ibidem, p. 88. 96 Ibidem, p. 89. 97 Sadova. Satul cu oameni frumoși. Însemnări monografice, coordonator Gheorghe Rusu, Editura Biblioteca Miorița, Câmpulung-Bucovina,1999, v. Cap. Poezia populară, Grațian Jucan, pp.53-75, Iertăciunea, pp.65-69. 98 S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Studiu etnografic, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și Suflet Cultură Națională", București, 1995, p. 7. 99 Ibidem, p. 159. 100 Ibidem, p. 156. 101 Ibidem, p. 155
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
români, Studiu istorico-etnografic comparativ, Ed. cit., p. 299. 219 Ibidem, pp. 308-309. 220 Ibidem, p. 318. 221 Ibidem, p. 443. 222 Ibidem, pp. 487-489. 223 Ibidem, pp. 490-516. 224 Ibidem, p. 505. 225 Ibidem, p. 545. 226 S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Studiu etnografic, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și suflet Cultura națională", București, 1995, p. 8. 227 Ibidem, p. 33. 228 Ibidem, p. 42. 229 Ibidem, p. 55
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și suflet Cultura națională", București, 1995, p. 8. 227 Ibidem, p. 33. 228 Ibidem, p. 42. 229 Ibidem, p. 55. 230 Ibidem, p. 57. 231 Nicolae Cojocaru, Op. cit., p. 274. 232 S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Studiu etnografic, Ed. cit., p. 78. 233 Ibidem, p. 105. 234 Ibidem p. 175. 235 Ibidem, p. 180. 236 Ibidem, p. 189. 237 Ibidem, p. 103. 238 Ibidem, p. 195. 239 Ibidem, p. 218. 240 Ibidem, p. 237
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
238 Ibidem, p. 195. 239 Ibidem, p. 218. 240 Ibidem, p. 237. 241 Ibidem, p. 254. 242 Ibidem, p. 257. 243 Ibidem, p. 266. 244 Ibidem, p. 292. 245 Ibidem, p. 302. 246 Nicolae Macovei, mss. 247 S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Studiu etnografic, Ed. cit., p. 41. 248 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. II, De la Guattama Buddha până la triumful creștinismului, traducere de Cezar Baltag, Editura Științifică, București, 1991, p. 18. 249 Petru Caraman, Pământ și apă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
S. Fl. Marian, Nunta la români, Ed. cit., p. 131. 259 Ibidem, p. 335. 260 Ibidem, p. 501. 261 Ibidem, p. 536. 262 Nicolae Macovei, Cavalerii Cosânzenei, mss. 263 Filon Lucău-Dănilă, Dumitru Rusan, Op. cit., p. 371. 264 S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Ed. cit., p. 24. 265 Ibidem, p. 28. 266 Ibidem, p. 29. 267 Ibidem, p. 32. 268 Ibidem, p. 38. 269 Ibidem, p. 39. 270 Ibidem, p. 157. 271 Ibidem, p. 161. 272 Ibidem, p. 241. 273 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
454. 299 Nicolae Cojocaru, Op. cit, p. 284. 300 Ibidem, p. 273. 301 Nicolae Macovei, Cavalerii Cosânzenei, mss. 302 Nicolae Cojocaru, Op. cit., p. 96. 303 Ibidem, p. 33. 304 Ibidem, p. 92. 305 Ibidem, p. 18. 306 S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Ed. cit., p. 24. 307 Ibidem, p. 27. 308 Ibidem, p. 50. 309 Ibidem, pp. 58-59. 310 Ibidem, p. 103. 311 Ibidem, pp. 156-157. 312 Ibidem, p. 226. 313 Ibidem, p. 247. 314 Ibidem, p. 273. 315 Jean
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
S. Fl. Marian, Nunta la români, Ed. cit., p. 376. 336 Ibidem, pp. 376-377. 337 Ibidem, p. 384. 338 Ibidem, p. 386. 339 Ibidem, p. 523. 340 Ibidem, pp. 191-193. 341 Nicolae Macovei, Cavalerii Cosânzenei, mss. 342 S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Ed. cit., p. 63. 343 Nicolae Macovei, mss. 344 Nicolae Cojocaru, Op. cit., p. 555. 345 Ibidem, p. 556. 346 S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Ed. cit., p. 64. 347 Ibidem, p. 68. 348 Ibidem, p. 75. 349
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
523. 340 Ibidem, pp. 191-193. 341 Nicolae Macovei, Cavalerii Cosânzenei, mss. 342 S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Ed. cit., p. 63. 343 Nicolae Macovei, mss. 344 Nicolae Cojocaru, Op. cit., p. 555. 345 Ibidem, p. 556. 346 S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Ed. cit., p. 64. 347 Ibidem, p. 68. 348 Ibidem, p. 75. 349 Ibidem, p. 76. 350 Ibidem, p. 112. 351 Ibidem, p. 121. 352 Filon Lucău-Dănilă, Dumitru Rusan, Fundu Moldovei, O așezare din ținutul Câmpulungului bucovinean, Ed.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ibidem, pp. 553.554. 140 S. Fl. Marian, Nunta la români, Ed. cit., p. 87. 141 Dornă, Dornă, vad cu dor, Ed. cit., p. 285. 142 S. Fl. Marian, Nunta la români, Ed. cit., pp. 279-280. 143 S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Ed. cit., pp. 212-213. 144 Ibidem, p. 369. 145 Ibidem, p. 370. 146 I. G. Sbiera, Povești și poezii populare românești, Ed. cit., v. Moartea ca cumătră, pp. 254-257. 147 Ibidem, v. Tei-Legănat, Sfarmă-Piatră, Strâmbă-Lemne și Șchiopul-cu-barbă-cât-cot, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
București, 1998, vol. II, p. 327. 191 Inf. Țaran Viorica, sat. Colacu, Com. Fundu Moldovei, Jud. Suceava, 2008, 70 de ani. 192 S. Fl. Marian, Nașterea la români, Ed. cit., p. 99. 193 Ibidem, p. 101. 194 S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Ed. cit., p. 102. 195 Ibidem, p. 105. 196 Marian Nicolau-Golfin, Istoria artei, vol. I, II, EDP, București, 1972, v. vol. I, p. 14. 197 * * *, Lumi fascinante, locuri uimitoare, O călătorie prin cele mai interesante locuri de pe pământ
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a lui Skinner i-a produs mari remușcări. Era conștient că nu s-a purtat bine cu el în ultimii ani, că nu a răspuns cum se cuvine iubirii și fidelității sale.102 Fania Pascal își aducea aminte că, la înmormântare, membrii familiei lui Skinner, care îl socoteau vinovat pentru distrugerea carierei academice a acestuia și chiar pentru moartea lui, nu i-au adresat lui Wittgenstein nici un cuvânt. Cu ceilalți, care erau de față, s-a purtat ca „un animal sălbatic
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
a crea structuri intelective și afective surprinzătoare prin frumusețea și eficiența lor, atunci putem spune că nu ne trăim doar destinul, ci ni-l și creăm. * „Singura ofensă pe care n-o poți pedepsi, e discursul funebru.” (N. Iorga) Momentul Înmormîntării este, cu adevărat, cel mai generos din viața omului, deoarece este singurul care dă voie ca despre noi să se vorbească nu numai laudativ, ci chiar mai laudativ decît ar trebui... desigur, cu atît mai laudativ cu cît defunctul a
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a eșuat o balenă pe plaja din Dover, o stea căzătoare a trecut peste Whitehall, iar un bărbat, care a afirmat că regele a meritat să moară, a fost atacat de corbi și și-a pierdut vederea. În timpul ceremoniei de înmormântare, de pe data de 6 februarie, deși era o zi frumoasă, vremea s-a stricat brusc, începând să ningă. Catifeaua neagră care îmbrăca sicriul regelui a fost acoperită de un strat gros de nea albă, regaliștii susținând că era un mesaj
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
sau a unei direcții, datul din umeri, Încruntatul) sau diferite acțiuni ceremoniale <ref id=”72”>Ibid., pp. 74-76 referință </ref>. Prin acțiuni ceremoniale nu trebuie să Înțelegem doar ceea ce În mod obișnuit Înseamnă ceremonie, cum ar fi ceremonia botezului, a Înmormântării, a cununiei, a Învestirii etc. Orice situație socială instituționalizată, În care pozițiile și acțiunile participanților trebuie să se conformeze unei anumite rânduieli, definită prin norme, reguli, obiceiuri, cutume, tradiții etc., intră În această categorie. Enunțurile au forțe și, mai ales
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]