6,446 matches
-
specialist în nefrologie la Spitalul “Carol Davilla” din București. - Mihai Iosif - al doilea copil al soților Pârnuță, a absolvit Facultatea ASE - Secția Comerț Exterior. Urmează cursurile de sociologie de la Soroca, sub îndrumarea prof. Dimitrie Gusti, inițiate pentru profesori de școli țărănești și directori de cămine culturale. În martie este concentrat cu gradul de sublocotenent de rezervă, la Regimentul 30 Dorobanți din Câmpulung, repartizat comandant de pluton la compania a III-a, sub comanda locotenentului Angelescu. Comandant de batalion era maiorul Ocrain
Gheorghe Pârnuță () [Corola-website/Science/326829_a_328158]
-
Forță Moldovei” (USLFM), constituită la 22 septembrie 2001 prin unificarea Partidului Liberal, format în 1993, cu Mișcarea social-politică “Pentru Ordine și Dreptate” (POD), apărută în 2000; 2) Partidul Renașterii și Concilierii din Moldova (PRCM), constituit în 1995; 3) Partidul Național Țărănesc Creștin-Democrat (PNȚCD), constituit în 1993. Această fuziune s-a produs ca urmare a unor evoluții adeseori contradictorii ale formațiunilor politice de centru-dreapta și, în special, a victoriei detașate a Partidul Comuniștilor din Republică Moldova (PCRM) în scrutinul parlamentar din februarie
Partidul Național Liberal (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/325627_a_326956]
-
în Parlament din partea Partidului Național-Țărănesc. Repede deziluzionat de demagogia și minciuna care dominau viața politică, demisionează din acest partid. A fost interesat de problema agriculturii și de situația socială a țărănimii. Ca student a participat, împreună cu alti colegi, la răscoalele țărănești din 1907, fiind arestat la Hârlău și judecat la Iași. Ulterior, ca deputat, a intervenit în Parlament și a publicat articole pe această temă. Mai aproape de activitatea sa profesională, în perioada 1930- 1936 a ținut conferințe legate de problemele familiei
Ioan I. Mironescu () [Corola-website/Science/325656_a_326985]
-
filmat la Liceul Moise Nicoară, Ghiba Birta, Bd. Revoluției, malul Mureșului, Aradul Nou, Pod Traian, Vechiul Viaduct Grădiște, Primărie, Centru și - chiar - la 3 Insule. Sunt prezentate anumite fapte reale petrecute în Arad, cum ar fi devastarea sediului Partidului Național Țărănesc din Arad de către bandele lui Iosif Nedici (1945). Regizori secunzi au fost Gică Gheorghe și Nicolae Corjos. La producția filmului au mai contribuit Șt. Zamfirescu, Gheorghe Pîrîu și Georgeta Săvescu (șefi producție). Filmul a fost realizat cu sprijinul oamenilor muncii
Străinul (film din 1964) () [Corola-website/Science/325852_a_327181]
-
Scoruș și mutată în 1911 pe locul actual), Biserica din satul Valea Grădiștei ( ctitorită în anul 1816 ), biserica din satul Grădiștea ( zidită în anul 1840 ) și Casa Voichița ( acest monument este într-o avansată stare de distrugere datorită intemperiilor ). Casa țărănească - muzeu de la Grădiștea, înființat la 15 august 2011, conține piese de mobilier țărănesc, obiecte de uz casnic și gospodăresc și costume populare. VII. VIAȚA RELIGIOASĂ Grădiștea are 5 biserici ortodoxe. Biserica Grădiștea, biserică parohială cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
ctitorită în anul 1816 ), biserica din satul Grădiștea ( zidită în anul 1840 ) și Casa Voichița ( acest monument este într-o avansată stare de distrugere datorită intemperiilor ). Casa țărănească - muzeu de la Grădiștea, înființat la 15 august 2011, conține piese de mobilier țărănesc, obiecte de uz casnic și gospodăresc și costume populare. VII. VIAȚA RELIGIOASĂ Grădiștea are 5 biserici ortodoxe. Biserica Grădiștea, biserică parohială cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena„ - monument istoric - zidită în anul 1840 cu contribuția lui Constantin Pîrîianu, Matei
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
politice (N. Iorga, Vasile Goldiș, I. G. Duca, Polizu - Micșunești, C. Dissescu, I. Teodorescu ș.a.) având drept temă importanța mișcării feministe în consolidarea României întregite. La apelurile repetate ale Asociației, unele din partidele politice ca partidul socialist, partidul muncii, partidul țărănesc, partidul progresist, au înscris în programele lor acordarea drepturilor depline politice, economice și culturale pentru femei; alte partide însă, ca partidul poporului sau partidul liberal s-au pronunțat doar pentru accesul femeilor în consiliile comunale și județene. Protagonistele Asociației au
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
pe care a profesat-o la Sankt Petersburg, Nicolae s-a stabilit în satul său natal, Stodolna. Nicolae Cekerul Cuș a fost deputat în Sfatul Țării, mandat validat de la 25 martie 1918 până la 27 noiembrie 1918. A aderat la fracțiunea țărănească, dar, din motive necunoscute, la votarea din 27 martie 1918 n-a participat. După Marea Unire, a fost membru la Partidul Național-Țărănesc, senator de Orhei (1932-1933). La 28 iunie 1940 se refugiază în România, dar peste un an revine în
Nicolae Cekerul Cuș () [Corola-website/Science/324564_a_325893]
-
ș.a. Părăsind avocatura care a profesat-o la Sankt Petersburg, Nicolae s-a stabilit în satul său natal, Stodolna. El a fost deputat în Sfatul Țării, mandat validat de la 25 martie 1918 până la 27 noiembrie 1918. A aderat la fracțiunea țărănească, dar, din motive necunoscute, la votarea din 27 martie 1918 n-a participat. După Unire, a fost membru la Partidul Național-Țărănesc, senator de Orhei (1932-1933). La 28 iunie 1940 se refugiază în România, dar peste un an revine în Basarabia
Mihail Cekerul-Cuș () [Corola-website/Science/324565_a_325894]
-
cânte, mai întâi, în taraful tatălui său ca vioară a doua, la nunți bucureștene dar și în cârciumile din centrul vechi (Lipscani și Blănari). În 1890 își formează propriul taraf. Din același an cântă la diferite restaurante de cartier, nunți țărănești de la marginea Bucureștiului, din 1892 începând să fie solicitat de către localurile centrale, mai pretențioase. În 1894 pleacă în primul său turneu în străinătate, în Belgia, revistele muzicale din România începând să scrie apreciativ despre taraful său. Întors în București, în
Cristache Ciolac () [Corola-website/Science/324592_a_325921]
-
(n. 10 iunie 1915, Ciudeiu, Bucovina de Nord; d. 6 decembrie 1990, Iași) a fost geograf, profesor universitar și cel mai reprezentativ geomorfolog și întemeietor de școală în acest domeniu la Universitatea ieșeană. A crescut într-o familie țărănească modestă unde a învățat ce înseamnă respectul față de muncă, de normele morale sănătoase și față de obiceiurile românești străbune. Și-a afișat constant mândria de român bucovinean ca un omagiu pentru locurile natale, pământ românesc străvechi aflat și astăzi sub ocupație
Constantin Martiniuc () [Corola-website/Science/324619_a_325948]
-
a devenit, în ciuda studiilor sale modeste, un prosper om de afaceri (în agricultură, viticultură, creșterea animalelor, instalații și exploatări forestiere, carbonifere, petrolifere etc.), temei social pe care, desigur, s-a consolidat și îndelungatul său prestigiu politic, ca exponent al clasei țărănești în parlamentul Regatului România, unde își purta cu mândrie, ca o pecete distinctă, costumul popular gorjenesc, căruia acest ”"superb bărbat și splendid Oltean"”, cum zice Arghezi, îi dăduse o anume specificitate și strălucire. Deloc idilică, istoria imensei averi a lui
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
un inițiator al organizării politice a țărănimii române, susținând în Parlament legea învoielilor agricole, legea maximului, organizarea învățământului și legea minelor, proiecte de reformă electorală, proiecte de investiții în construcția de drumuri și căi ferate etc. Venit din interiorul clasei țărănești, deci cunoscând foarte bine realitățile din lumea satului, Schileru va avea o atitudine moderată și lucidă, oarecum rezervată față de răsculații din 1907, știind din capul locului care este situația reală și ce se poate face pentru ameliorarea vieții țărănești. Este
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
clasei țărănești, deci cunoscând foarte bine realitățile din lumea satului, Schileru va avea o atitudine moderată și lucidă, oarecum rezervată față de răsculații din 1907, știind din capul locului care este situația reală și ce se poate face pentru ameliorarea vieții țărănești. Este calitatea de bază a spiritului său calculat, raționalist, care îi va asigura o longevitate parlamentară, îngăduindu-și permanent o marjă de independență și acțiune, dincolo de o anume abilitate socială în relațiile sale cu lumea țărănească. Spirit haretian prin excelență
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
face pentru ameliorarea vieții țărănești. Este calitatea de bază a spiritului său calculat, raționalist, care îi va asigura o longevitate parlamentară, îngăduindu-și permanent o marjă de independență și acțiune, dincolo de o anume abilitate socială în relațiile sale cu lumea țărănească. Spirit haretian prin excelență, Dincă Schileru va lăsa posterității școala de la Bâlteni ce-i poartă numele, alături de care pune și fundația noii biserici, organizând în județ conferințe și serbări școlare, făcând donații pecuniare substanțiale unor școli și publicații, unor biserici
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
cu cei de rea credință sau incapabili să înțeleagă adevăratele realități ale satului românesc, riscând de multe ori a fi luat în derâdere și numit «Nădrăgilă» de cei ce vedeau în el un carierist politic și un intrepid speculând ignoranța țărănească și credulitatea comilitonilor... Monografia are meritul de a nu idiliza, de a nu face portretistică encomiastică, ci de a se menține în cadrele unei documentaristici obiective și de nuanță, înaintând de la faptul și aspectul istoriografic particular, local, regional, la imaginea
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
Valea Măcrișului este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Ialomița, Muntenia, România. În urma răscoalelor țărănești din 1888, s-a format satul Valea Măcrișului prin împroprietărirea cu teren a țăranilor. Astfel se explică forma regulată a loturilor de casă și traseul rectiliniu al străzilor din satul Valea Măcrișului. Terenurile pe care se află acum satul au
Valea Măcrișului, Ialomița () [Corola-website/Science/324781_a_326110]
-
ori tarle unde locuiau numai vara în sezonul de lucru al câmpului, majoritatea retrăgându-se toamna târziu în satele natale cu recoltele obținute peste an. Prin legea rurală din 1864 au fost împroprietăriți foarte mulți clăcași. Peste 48000 de familii țărănești (însurăței, țărani de pe moșiile “strâmte”) cărora legea le dădea pământ din domeniile statului n-au primit loturile la care aveau dreptul. Categoriile de săteni cunoscute sub numele de spornici (însurăței) au așteptat 15 ani până au fost împroprietăriți. Între 1864
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
mare parte din caracterul regional, care poate fi găsit în provinciile franceze rămânând în afara codului său. Dezvoltarea turismului culinar și influența Ghidului Michelin au contribuit la orientarea consumatorilor și către mâncărurile regionale fie ele din mediu burghez, fie din mediul țărănesc de pe tot teritoriul țării. În unele zone tradițiile regionale sunt foarte puternice, precum în sud-vest unde bucătăria gasconă este predominantă. Aceiași situație este și în restul Franței unde diferite stiluri de gătit sunt practicate și există multe tradiții regionale, ceea ce
Bucătăria franceză () [Corola-website/Science/326101_a_327430]
-
de forme antropomorfe, pești ciudați, colonii de corali), „elemente artificiale” (produse ale naturii prelucrate artistic) și elemente de manufactură. Între 1590 și 1595, Francisc Ernest, arhiducele Țărilor de Jos, colecțioanează tablouri flamande. Printre acestea se numără "Anotimpurile anului" și "Nuntă țărănească", pictate de Pieter Bruegel, artist îndrăgit și susținut de arhiduce. În anul 1605, Carol, fiul și moștenitorul lui Ferdinand al II-lea, vinde colecția din Ambras împăratului Rudolf al II-lea. Acesta transferă cîteva lucrări la curtea la Curtea din
Muzeul de Istorie a Artei din Viena () [Corola-website/Science/322576_a_323905]
-
Muzeul Satului Vâlcean de la Bujoreni, printre care și o scenă în care actorii se dădeau într-un scrânciob. Alte scene au fost filmate la Conacul Bălceștilor din satul Valea Bălcească (comuna Nicolae Bălcescu). Scenograful Gabriel Nechita a construit patru case țărănești pe un teren situat lângă București, deoarece nu s-a găsit nimic potrivit în toată țara. Vama româno-maghiară a fost amenajată la Iepurești (județul Giurgiu). Casa bătrânului Păcală a fost construită între niște crăci groase ale unui stejar, într-o
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
cercetându-se partea superioară a zăcământului. La 200 m de la intrarea în galerie, s-a executat o cameră transversala de exploatare, denumită "mină Elisabeta (Erzsébet"). Între anii 1947-1949 s-a deschis "mină Gh. Doja (Dózsa György"), denumită după conducătorul răscoalei țărănești din 1514. După crivacul cu cai, transportul sării din mină la suprafață s-a făcut prin puțul Gh. Doja și pe calea ferată îngustă, iar după anii 70 ai secolului al XX-lea, cu autobasculante de 16 tone. În anul
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
s-a întrunit la Turda Adunarea Generală a nobilimii din Ardeal care a aprobat documentul ”Unio Trium Nationum”. Prin aceasta a fost ratificată uniunea încheiată în septembrie 1437 la Căpâlna, prin care s-au luat măsuri de reprimare a răscoalei țărănești de la Bobâlna. “Dealul Spânzuraților” din cartierul Turda Nouă amintește locul unde au fost spânzurați 9 dintre participanții la Răscoala de la Bobâlna, originari din zona Turda. În anul 1542 a avut loc la Turda Dieta care a pus bazele noii organizări
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
un bărbat. Îmbrăcat într-un șorț, servitoarea deschide larg ușa camerei de zi, permițându-i bărbatului să intre și așteaptă în ușă să vadă reacția de surpriză pe fața celor din cameră. Bărbatul este îmbrăcat într-o haină uzată, veche țărănească și cizme rupte, ținând o pălărie în mână. În prim-plan se află o femeie în vârstă, mama exilatului, îmbrăcate în haine negre de doliu, care la vederea fiului se ridică de pe scaun și îl privește șocată, cu ochii holbați
Vizitator neașteptat () [Corola-website/Science/329548_a_330877]
-
preistorice și monumentele medievale din Caraș-Severin. Cercetarea istorică s-a axat pe studiul elitelor, a istoriei bisericii și instituțiilor bănățene în Evul Mediu și epoca modernă. Etnologia/etnografia a avut drept țintă păstoritul tradițional, industriile populare ilustrate de instalațiile hidraulice țărănești (mori, pive, fierăstraie) și portul popular din Banat. Cercetările istorice s-au concretizat în peste 60 de studii și volume, grupate în trei serii tematice: teze de doctorat, cataloage și monografii. De asemenea, muzeul a fost implicat în manifestări științifice
Muzeul Banatului Montan () [Corola-website/Science/329642_a_330971]