12,690 matches
-
supraviețuirii. Spre mirarea mea, destinul Mariei nu trecea nici prin saloanele nu știu cărui baștan din Bucureștii Noi, nici pe bancheta din spate a unui 735, nici încolăcit în jurul barei nichelate din vreo discotecă de lux. Hotărârile se luau departe, la intersecția ținuturilor East Lansing și Farmington, într-o prăvălie în care își făceau aprovizionarea toate sufletele pe-o rază de cincizeci de mile. Acolo se-afla turnul de control al lenjeriei „Victoria’s Secret“, dulciurilor „Hershey’s“ și inelelor cu cristale Swarowski
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
consolideze legăturile de prietenie față de Iugoslavia și Polonia”177. În continuarea articolului se accentua asupra faptului că “Basarabia reia locul preponderent în cadrul considerațiunilor de politică externă ale României ...Basarabia nu poate fi apărată din punct de vedere militar de către români. Ținutul dintre Nistru și Prut oferă puține posibilități de defensivă. Linia naturală de apărare este Prutul, așa că Basarabia rămâne descoperită dușmanului. România are interesul de a exclude din capul locului orice posibilitate de pătrundere a armatelor rusești în Basarabia. Lucrul acesta
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
și 1848 au funcționat 39 de școli naționale începătoare, 20 dintre ele fiind localizate în Țara Românească (câte una în fiecare reședință de județ, la care se adaugă trei unități școlare în București), iar 19 în Moldova (15 în fiecare ținut, iar 4 școli la Iași). Iată cum a evoluat populația școlară în primele decenii după instituționalizarea învățământului în principatele danubiene. Tabel 5. Situația școlilor urbane din Țara Românească și Moldova Anul școlar Nr. de elevi Țara Românească Nr. de elevi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în această a doua generație de manuale de istorie vizează ideea de unitate. După Unirea din 1859, istoriile separate ale celor trei principate sunt supuse unui proces de unificare, din confluența lor emergând istoria României. Trecuturile particulare ale celor trei ținuturi (Țara Românească, Moldova, respectiv Transilvania) sunt radical reinterpretate într-o cheie comună. Procesul poate fi numit "unificare retroactivă", cele trei principate fiind acum considerate a fi făcut parte dintotdeauna din aceeași matrice românească. Vom urmări acest proces de naționalizare a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
recunosc implicit decalajul atunci când afirmă că "Istoria noastră nu s-a dezvoltat la fel cu istoria popoarelor apusene, care a fixat epocele istoriei universale. Deși este alcătuită din aceleași elemente caracteristice celor patru epoce ale Apusului, desfășurarea evenimentelor istorice în ținutul ocupat de neamul nostru s-a petrecut într-un ritm cu totul deosebit" (p. 4). Ritmul "cu totul deosebit" este formula eufemistică pe care autorii o găsesc pentru a descrie întârzierea cronică a societății românești față de occident. Totuși, chiar dacă este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
victimizarea poporului român înspre binele Europei creștine oferea o explicație mult mai confortantă. Iar istoriografia românească a găsit raționalizarea justificativă: statele române și-au epuizat energiile creative în stăvilirea înaintării Islamului. Astfel, chiar dacă "n-a avut niciun plan, iar cucerirea ținuturilor românești [...] a fost determinată de o necesitate" (Petrescu, Ilie și Totoiu, 1935, p. 217), "Mihai a luptat ca un erou pentru binele Europei creștine" (Constantinescu, 1928, p. 175). Starea obiectivă de înapoiere a societății românești a fost compensată simbolic prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai bine. Nimeni nu se va opune, precum nimeni nu s-a opus la o asemenea suplantare. [13 ianuarie 1881] ["AM SEMNALAT ÎN ZILELE TRECUTE... "] Am semnalat în zilele trecute intențiunile ce le-ar avea partidul iredentiștilor italiani asupra unor ținuturi austriace locuite în mare parte de italieni. Aceste veleități, cari se agită iar astăzi, sunt de natură a alarma iarăși pe austriaci și de aceea foile lor {EminescuOpXII 27} nu scapă din vedere mișcările din Italia. Oficiosul "Pest [h ]er
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Austria a luat acum un an măsuri de precauțiune. Ce e drept, spune numita foaie, nu s-au pus în mișcare numaidecât brigade întregi, ba nici chiar regimente; dar și cele câteva batalioane de vânători cari s-au trimis în ținuturile amenințate vor fi de ajuns spre a se răfui cu o mână de garibaldieni. În privința aceasta nu încape nici o grijă. Mai mare bătaie de cap are guvernul italian, care în propriul său interes va trebui să facă tot posibilul spre
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
al Imperiului, comitele Bylandt-rheydt, și capul statului major, mareșalul Schoenfeld, văd lucrurile mai serioase decât cercurile guvernamentale din Roma, cari vor a da acestei mișcări un caracter inocent. De mai mulți ani statul major dezvoltă o activitate însemnată tocmai în ținutul Isonzo, unde fortificațiunile făcute și dislocările de trupe probează că Austria nu voiește a fi surprinsă. Este adevărat că guvernul s-a încercat să nege că ar fi trimis trupe spre sudul Tirolului, dar fără succes. Cată să mai menționez
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
demagogia maghiară, orice nume și-ar fi dând, sub pretextul de-a înăbuși pretinsele agitațiuni ale naționalităților, au monopolizat puterea publică și stinge lumea prin arbitrariu și malonestitate. Mai lunile trecute ziarele aduseseră o descriere a stării de lucruri din ținutul Carașului și acela al Severinului. Întreagă administrația, averile orfanilor și ale școlilor, fondurile caselor de economii se împrumutau la patrioți insolvabili, pentru a le cumpăra votul. Oameni cari sustrăgeau bani publici erau aleși în funcțiuni, iar guvernul central răspundea la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
am relevat scabroasele afaceri. Mai mult. Prin in[i]chități fățișe se provocau până și rebeliuni în sate, pentru a-și crea un pretext mai mult de despoiare. Din întîmplare s-a numit și un om cinstit prefect în acele ținuturi și atunci au încetat pretextarea marilor principii patriotice, pretextarea combaterii agitațiunilor naționale, și s-a descoperit că fondul lucrului era hoție goală. Iată dar unde e izvorul răului, în incultura, în lipsa de aptitudini economice și politice a elementelor dominante, cărora
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
decât să punem pe micul Giani alături c-un mocan de la Săcele, de la Vatra Dornei, de la Breaza ori de la Câmpulung pentru ca orice om cu minte să râză ținîndu-se cu mînile de inimă de colosala deosebire de rasă. Un mocan din ținutul Sucevei ori a Câmpulungului are de patru ori mai mulți creieri, deci și mai multă minte decât mica escelență a lui musiu Tache, care, comparat cu ceea ce numim noi rasă română e, între noi vorbind, o speță de caricatură. Dar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
românesc preexistentă formațiunii statelor noastre. În adevăr, pe când găsim în Țara Românească Argeșul, găsim tocmai în nordul Daciei un pârâu numit Argestrul care se varsă din stânga în Bistrița, râu ce izvorăște din Maramureș. Pe când în Țara Românească aflăm Câmpulungul ca ținut și descălecătoare, aflăm în Bucovina, în creierul munților, un Câmpulung tot ca ținut și descălecătoare. Înainte sau abia după formarea statelor române vedem românii de sub Coroana Ungariei pretinzând să se judece între ei după dreptul lor propriu, jus Olachale sau
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
găsim tocmai în nordul Daciei un pârâu numit Argestrul care se varsă din stânga în Bistrița, râu ce izvorăște din Maramureș. Pe când în Țara Românească aflăm Câmpulungul ca ținut și descălecătoare, aflăm în Bucovina, în creierul munților, un Câmpulung tot ca ținut și descălecătoare. Înainte sau abia după formarea statelor române vedem românii de sub Coroana Ungariei pretinzând să se judece între ei după dreptul lor propriu, jus Olachale sau Olachorum; o cerere analogă fac moldovenii ce pribegise în Polonia, să se judece
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
așezată mai la nord de acest râu pe o fâșie de pământ ce cuprinde poalele de sud ale Pindului și ajunge pîn'la Castoria, îngrămădită între greci, bulgari și albaneji. Oaze românești mai mari se află în șesul Musakia, în ținuturile Berat, Pekin, Elbassan și Cavaia, colonii însă se află aproape în toate orașele tesalo - albanezo - macedonice; elita negustorilor acestor orașe e de naționalitate română. În Tracia românii sunt în mici oaze lângă Rodope, la Perchtera, Talar-bazargic ș. a. m. d., în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
legi străine neadaptate nici intereselor, nici naturii ei. Aceste elemente sunt cu mult mai numeroase în Țara Românească decât în Moldova, dar și aci ele se află mai cu seamă în centrele șesului, nu prin orașele de la munte, nici prin ținuturile de acolo. Pe aceste producte de baltă moldovenii 'i confundă apoi cu populația istorică a Țării Românești, precum se află în sate în genere și îndeosebi la Câmpulung, la Târgoviște, la Tîrgu-jiului ș. a. m. d. Acestor producte de baltă moldovenii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o ocaziune spre a releva opozițiunea intereselor economice și industriale ale celor două țări vecine. În timpul mai recent, dispozițiunea ostilă în contra Austro-Ungariei începe a se pronunța și în privința politică. O hartă în care Banatul până la Tisa, Transilvania, Bucovina, ba chiar ținuturile de la Arad și Grosvardein figurează ca teritorie române, formează prin școale fundamentul instrucției geografice al tineretului român și deputații români, cari vizitează mai bucuros vara aceasta băile din sud - ostul Ungariei și din Transilvania, nu se sfiesc a juca rolul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
români au fost biruitori; că i-au alungat numaidecât, aceasta n-o află se 'nțelege nimeni și astfel țăranul află că d-nii misterioși cari i-au promis atâtea lucruri frumoase totuși n-au vorbit așa de fără temei. Incursiunea în ținutul celor Trei scaune se ține de această minare a agitatorilor români ca ilustrația de text. Pe lângă asta ne mai vine în minte că în București, pre cât știm, poartă coroana nouă un prinț din casa Hohenzollern. întrebăm acum daca e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acestea se pare că nu există dovezi că cei doi s-au Întâlnit, conlucrat, sau și-ar fi exprimat acordul sau dezacordul principiilor pe care le profesau și care erau atât de apropiate ca esență. Fiu de mici răzeși din ținuturile vasluiene, părinții Maria și Toader Popa, Gr. T. Popa vede lumina zilei la 1 mai 1892 În satul Șurănești, comuna Dănești. Deși orfan de mamă de la vârstă mică, familia urmează Îndemnurile ei de a fi dat la Învățătură sacrificând fâșia
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Între numele ilustre care au fondat, creat și făcut școală În domeniul pediatriei românești, personalitatea profesorului Emil Hurmuzache ocupă un loc aparte, prin realizările sale de-a lungul celor peste 60 de ani de carieră medicală și universitară. Originar din ținuturile vasluiene, vede lumina zilei pe 18 iulie 1893 În orașul Huși, ca descendent al unei familii de cărturari moldoveni care și-au Înscris numele În istoria culturii românești. Cursurile primare și gimnaziale le parcurge În orașul său natal, după care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pot găsi remediile necesare. Coincidența cu viziunea eminesciană, afirmată public la vremea sa este izbitoare, atât sub aspectul cauzelor cu urmările lor, cât și sub aspectul remediilor posibile. Pe primul plan sunt situate cauzele istorice, care au făcut ca diferitele ținuturi românești să fie supuse deznaționalizării de către puterile care vremelnic le stăpâneau. Acest deziderat se realiza Îndeosebi prin pârghii economico-sociale tutelate și susținute de statul cu pricina, constând În acordarea de privilegii etnicilor În cauză; scutire de dări și impozite, facilități
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care va rămâne oricum Înscris În memoria fiecărui tânăr participant, sărbătorirea are și rostul investirii absolvenților de liceu cu statutul de intelectual, iar prin plecarea lor la universitate sau În alte zone hărăzite de destin, ei devin automat și ambasadorii ținuturilor de unde pleacă, ducând cu ei câte ceva din emulația intelectuală și spiritualitatea acelui colț de țară În care au văzut lumina zilei. La acest moment de răscruce din viața fiecărui tânăr absolvent de liceu, resimțit În egală măsură de o Întreagă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
însă așa de puternic, încât încadrează povestea supraviețuirii lui Tayo, a felului cum încearcă să facă față traumelor prin care a trecut în război, împletind-o cu povești tradiționale din moștenirea mitică ("hama ha"), protagonistul căutând, în peregrinările sale în ținutul natal Laguna Pueblo și în discuțiile cu șamanul Betonie, să-și înțeleagă rostul și locul. Poveștile și ținutul natal au o putere terapeutică, pe care Tayo ajunge să o recunoască. Fascinația narațiunii ca element esențial al identității de grup și
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
prin care a trecut în război, împletind-o cu povești tradiționale din moștenirea mitică ("hama ha"), protagonistul căutând, în peregrinările sale în ținutul natal Laguna Pueblo și în discuțiile cu șamanul Betonie, să-și înțeleagă rostul și locul. Poveștile și ținutul natal au o putere terapeutică, pe care Tayo ajunge să o recunoască. Fascinația narațiunii ca element esențial al identității de grup și individuale a moștenit-o, dar de un real folos i-au fost cursurile de scriere creativă de la Universitatea
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
nic al lui Hristos ?” Însă acel nebun (Iulian) a oprit măcelul pentru că era plin de invidie și nu putea suporta slava acestor atleți ai credinței. Nu a Îngăduit totuși ca aceștia să locuiască În orașe, ci i‑a trimis În ținuturile cele mai Îndepărtate ale stăpânirii romanilor 169. Demn de menționat este și martiriul fraților Macabei, amintit În Vechiul Testament, Însă pomenit și de scriitorul bisericesc Origen. Astfel, despre al treilea Macabeu, Origen relatează că, acesta negândindu‑se deloc la suferințe și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]