33,202 matches
-
de cercetare, inovare, tehnologizare/ retehnologizare - crearea de soiuri și hibrizi rezistenți la secetă, boli și dăunători, realizarea unor sisteme performante de mașini și utilaje agricole destinate recoltării, sortării, depozitării și ambalării, care au drept scop diminuarea pierderilor de producție; ... e) adaptarea producției la condițiile de piață - cerere-ofertă, asigurarea trasabilității - plan de cultură, în funcție de piața de desfacere; ... f) măsuri de educare și informare referitoare la prevenirea risipei de produse agroalimentare, cuantificarea risipei de alimente; ... g) măsuri de redistribuire a surplusului
HOTĂRÂRE nr. 955 din 8 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287387]
-
utilizarea eficientă a resurselor, precum și stabilirea planului de diminuare a risipei de alimente; ... b) măsuri de cercetare-dezvoltare-inovare; ... c) măsuri de tehnologizare/retehnologizare, automatizare/ digitalizare a procesului de producție/prelucrare/procesare în vederea minimizării pierderilor; ... d) metode inovative de tratare a alimentelor; ... e) adaptarea producției la condițiile de piață, cerere-ofertă; ... f) măsuri privind transferul cu titlu gratuit al alimentelor către operatorii receptori și consumatorii finali; ... g) măsuri pentru direcționarea produselor agroalimentare devenite improprii consumului uman sau animal în vederea valorificării lor prin transformare în
HOTĂRÂRE nr. 955 din 8 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287387]
-
legea este aplicată uniform și în mod echitabil. În concluzie, revizuirea Constituției României este un proces care necesită o analiză judicioasă și o participare activă din partea întregului spectru social și politic. Modificările propuse reflectă o evoluție naturală și o adaptare la schimbările din societatea contemporană, cu scopul de a asigura un cadru legal solid pentru generațiile viitoare. Prin aceste revizuiri, România își poate consolida democrația, poate proteja mai bine drepturile și libertățile cetățenilor și poate asigura o justiție independentă și
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
drept constituțional, cât și în sfera publică, privind direcția în care societatea românească dorește să evolueze. Din acest motiv proiectul de revizuire a adus la lumină o serie de schimbări care vizează întărirea statului de drept, consolidarea principiilor democratice și adaptarea legislației la realitățile și provocările secolului XXI. În total, au fost propuse modificări pentru nu mai puțin de 51 de articole, mai exact 1 alineat abrogat, 67 alineate modificate și 30 nou-introduse, ceea ce subliniază amploarea și complexitatea demersului legislativ
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
român în aceste procese. În concluzie, proiectul de revizuire a Constituției României propune modificări substanțiale care pot influența în mod semnificativ structura politică și socială a țării. Aceste schimbări reflectă o încercare de a echilibra între nevoia de modernizare și adaptare la contextul actual și cea de păstrare a unor valori tradiționale. Prezenta revizuire îmbină unele articole care creează o deschidere către principii moderne de guvernare și protecție a drepturilor omului cu alte amendamente care consolidează aspecte conservatoare ale societății. Fiecare
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
României reprezintă un pas important în procesul continuu de perfecționare a cadrului legal în care funcționează societatea românească. Prin aceste modificări sunt vizate nu doar consolidarea structurii statului de drept și asigurarea unei mai bune protecții a cetățenilor, dar și adaptarea la schimbările complexe ale lumii contemporane. În cele ce urmează facem o prezentare a modificărilor și completărilor normelor constituționale și a motivelor care au stat la adoptarea acestora în succesiunea apariției acestora în legea de revizuire a Constituției și în
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
asigura nu doar funcționarea armonioasă a statului, ci și protecția valorilor democratice și statului de drept în România. Revizuirea articolului 1 reprezintă, în esență, o reafirmare a angajamentului față de principiile fundamentale ale democrației constituționale. Aceasta nu este doar o adaptare la realitățile sociale și politice contemporane, ci și o măsură preventivă împotriva interpretărilor abuzive sau a uzurpărilor de putere, care ar putea submina echilibrul instituțional stabilit prin legea fundamentală a țării. Reinserarea și detalierea acestor principii în textul Constituției nu
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
de justiție și va asigura că practicile medicale și științifice se vor desfășura cu respectarea demnității și drepturilor fundamentale ale fiecărui individ. În concluzie, revizuirea articolului 22 pentru a explica interdicția tratamentelor experimentale reprezintă un pas important în actualizarea și adaptarea Constituției României la valorile și principiile care guvernează societatea modernă. Aceasta va servi nu doar ca o garanție a respectării drepturilor individuale, ci și ca o platformă pentru dezvoltarea unui cadru legal mai robust în domeniul medical și științific, asigurându
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
mișcare a acțiunii penale“, toate acestea impunând noi standarde de aplicare a drepturilor cetățeanului atât legiuitorului, cât și judecătorului național. Este esențial să menționăm că aceste modificări constituționale nu sunt izolate, ci se încadrează într-un context mai larg de adaptare la prevederile și principiile enunțate în alte documente fundamentale, precum Convenția europeană a drepturilor omului și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. În acest sens, revizuirea articolului 23 trebuie privită și prin prisma alinierii la standardele de protecție a drepturilor
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
enunțat în Convenția de la Oviedo (la care România este parte), conform căruia „Interesul și binele ființei umane trebuie să primeze asupra interesului unic al societății sau al științei. “ De aceea, în contextul actual se impun o analiză minuțioasă și adaptarea prevederilor constituționale la realitățile securității naționale și la dinamica amenințărilor transnaționale. Revizuirea articolului 23 protejează atât securitatea cetățenilor, cât și libertățile și drepturile lor inalienabile, impunând ca nicio reală sau presupusă amenințare a securității naționale să nu aibă ca efect
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
provocări ale securității cibernetice și protecției datelor. Un astfel de pas ar putea, de asemenea, să sporească încrederea partenerilor internaționali în angajamentul României de a respecta și de a promova standardele europene și internaționale în domeniul drepturilor fundamentale. Redefinirea și adaptarea Constituției la realitățile secolului XXI sunt un demers care cere responsabilitate și viziune. În acest proces trebuie să avem în vedere nu doar contextul actual, ci și posibilele evoluții viitoare, pentru a asigura că drepturile cetățenilor vor fi protejate în
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
informațiile circulă la nivel global cu o viteză fără precedent este esențial să avem un cadru legal care să protejeze eficient drepturile fundamentale. Modificările propuse la articolul 28 sunt un răspuns la aceste provocări și reprezintă un pas necesar pentru adaptarea legislației la realitățile actuale și viitoare. Ele sunt menite să garanteze că orice formă de supraveghere este justificată, proporțională și limitată de garanțiile judiciare, asigurând astfel că respectul pentru viața privată rămâne un pilon al societății românești. Aceste prevederi vor
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
pilon esențial pentru o societate sănătoasă și pentru garantarea dreptului la sănătate pentru toți cetățenii. În plus, alineatul propune o sursă duală de finanțare, combinând bugetul de stat cu cel al autorităților publice locale. Aceasta ar permite o mai bună adaptare la nevoile specifice ale fiecărei comunități și ar asigura o distribuție mai echitabilă a resurselor. De asemenea, posibilitatea ca unitățile și instituțiile de sănătate să obțină și să utilizeze autonom venituri proprii deschide calea spre o mai mare flexibilitate și
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
mai pronunțat, posibilitatea de a vedea reprezentat în Parlament un spectru mai larg de opțiuni poate servi drept catalizator pentru participarea electorală. De asemenea, permiterea strângerii de semnături online pentru susținerea candidaturilor este un pas spre modernizarea procesului electoral și adaptarea acestuia la era digitală. Digitalizarea a devenit o componentă inevitabilă a vieții noastre zilnice, iar politicile și sistemele noastre electorale trebuie să țină pasul cu aceste schimbări. Semnăturile digitale sunt recunoscute în multe domenii ale administrației publice și private, deci
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
ar putea consolida democrația participativă și ar putea crește gradul de implicare civică. Mai mult, această propunere se aliniază cu tendințele actuale de digitalizare și accesibilitate crescută a proceselor democratice. Posibilitatea strângerii de semnături online pentru convocarea unui referendum reflectă adaptarea la realitățile societății moderne, unde tehnologia joacă un rol tot mai important în facilitarea participării civice. În România, unde utilizarea tehnologiei și a internetului este în continuă creștere, implementarea unei astfel de opțiuni ar putea stimula implicarea cetățenilor în procesul
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
argument important este acela al eficienței. Cu un prag mai redus, colectarea semnăturilor necesare devine o sarcină mai accesibilă, permițând astfel ca propunerile de legi să ajungă mai rapid pe agenda parlamentară. Acest lucru poate conduce la o mai bună adaptare a legislației la realitățile sociale și economice în schimbare, asigurând că legile răspund în mod adecvat nevoilor cetățenilor. În plus, scăderea pragului pentru inițiativa legislativă poate stimula interesul cetățenilor față de procesul democratic. Oamenii ar putea fi mai înclinați să
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
la o mai mare receptivitate a clasei politice la solicitările cetățenești și la o reprezentare mai fidelă a voinței poporului. De asemenea, permiterea strângerii de semnături online pentru susținerea inițiativelor legislative cetățenești este un pas spre democratizarea procesului legislativ și adaptarea acestuia la era digitală. Digitalizarea a devenit o componentă inevitabilă a vieții noastre zilnice, iar politicile și sistemele noastre electorale trebuie să țină pasul cu aceste schimbări. Semnăturile digitale sunt recunoscute în multe domenii ale administrației publice și private, deci
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
propus în România, ar putea facilita implicarea cetățenilor în procesul legislativ, dar ar putea pune în pericol seriozitatea inițiativelor legislative prin posibilitatea apariției unui număr mare de propuneri cu suport limitat sau insuficient analizate. În acest peisaj divers, analiza și adaptarea pragului de inițiativă legislativă trebuie să țină cont de echilibrul delicat dintre accesibilitate și eficiență. Propunerea de modificare a Constituției României pare să încerce să găsească acest echilibru, reducând barierele pentru cetățeni, fără a sacrifica integritatea procesului legislativ. Argumentele în
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
mandatului prezidențial poate fi văzută ca o oportunitate de a moderniza și de a adapta sistemul politic românesc la dinamica schimbărilor sociale și politice contemporane. Într-o lume în care rapiditatea schimbărilor este tot mai accentuată, flexibilitatea și capacitatea de adaptare a instituțiilor statului la noile realități devin imperative. Reducerea duratei mandatului prezidențial la 4 ani, în aliniere cu alegerile parlamentare, reflectă o înțelegere a nevoii de a răspunde mai prompt și mai eficient la așteptările cetățenilor. Pentru toate aceste motive
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
faptului că, într-o democrație sănătoasă, puterea ultimă trebuie să rămână în mâinile poporului și că liderii politici trebuie să rămână în serviciul acestuia. Acest amendament constituțional propune nu doar o simplificare tehnică, ci o evoluție a sistemului politic, o adaptare necesară la contextul actual în care dialogul civic și participarea cetățenească sunt mai importante ca niciodată. Din toate cele de mai sus se poate deduce că modificarea alineatului (2) al articolului 97 este nu doar necesară, ci și benefică pentru
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
soluție la această problemă. Prin introducerea unui mandat de maximum 4 ani, reînnoibil o singură dată, se urmărește creșterea responsabilității și a performanței funcționarilor publici prin perspectiva unui orizont temporal bine definit. Această schimbare ar putea asigura o mai bună adaptare a administrației la schimbările rapide din societate și economie. Această limitare a numărului de mandate este în concordanță cu practicile democratice din multe alte țări, unde funcțiile de natură executivă sau administrativă sunt periodic supuse unui proces de reîmprospătare. Aceasta
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
stau la baza oricărui stat de drept, în acest context, revizuirea textului articolului 118 din Constituția României, referitoare la organizarea serviciilor de informații și statutul trupelor străine pe teritoriul național, devine nu doar o necesitate, ci și o manifestare a adaptării legislației la realitățile securitare contemporane. Alineatele (4) și (5) ale articolului 118 se propun a fi modificate pentru a reflecta cu mai mare claritate principiile unui stat civil, precum și pentru a asigura un control parlamentar consolidat asupra prezenței forțelor
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
Magistraturii este de 4 ani. (6) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret sau deschis, potrivit legii. Propunerea de revizuire a articolului 133 din Constituția României vine să răspundă nevoii de consolidare a independenței justiției și de adaptare a cadrului legislativ la realitățile și provocările actuale. Prin urmare, este important să analizăm motivele care stau la baza acestei inițiative, comparând propunerile de modificare cu textul actual și anticipând impactul pe care acestea le-ar putea avea asupra sistemului
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
control social asupra modului în care este administrată. Această măsură poate întări încrederea publicului în independența și imparțialitatea sistemului judiciar. Analiza comparativă dintre textul actual și cel propus pentru revizuirea articolului 133 din Constituția României arată că schimbările vizează o adaptare la contextul actual, o eficientizare a funcționării CSM și o consolidare a independenței justiției. Este o recunoaștere a faptului că dinamica societății românești și normele europene impun o reevaluare continuă a mecanismelor de garantare a statului de drept. Aspectele de
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
cadrul CSM. Prin analiza propunerii de revizuire putem observa că există un efort de a alinia sistemul judiciar românesc la standardele europene. În concluzie, propunerea de revizuire a articolului 133 din Constituția României reflectă o tendință pozitivă de modernizare și adaptare a sistemului judiciar la standardele de independență și imparțialitate. Unul dintre principalele argumente pentru revizuirea articolului 133 este acela de a asigura o mai bună reprezentativitate a judecătorilor de la toate nivelurile instanțelor de judecată, începând de la judecătorii și
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]