6,737 matches
-
sigur la lumina veiozei și‑și face temele pentru școală. Ce n‑ar da Hans să facă și el același lucru, dar n‑are nici școală și nici vreo temă ca lumea. Deci nu vii cu noi, spun băieții cu afișele și se ridică să plece. Du‑te, îl sfătuiește mama. Pe vremea asta nenorocită?! Nu, mersi, dar nici pe vreme bună nu m‑aș duce, pentru că atunci ar fi momentul potrivit să joc tenis. Dar munca pe care o faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
munca pe care o faci cu mâna de metoda de a‑ți ușura această muncă cu ajutorul uneltelor. Fără munca intelectuală n‑ar fi existat cultura, care e lucrul cel mai important. Mama spune că‑și pierde mințile, iar lipitorii de afișe spun același lucru. Credem că deocamdată nu‑i nimic de făcut cu el, doamnă Sepp. Deci, la revedere. Ne îndepărtăm acum de acest coleg pe care l‑au instigat alții. Poate că până la urmă o să priceapă, deși ne cam îndoim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
aici când aveți timp. Îl convingem noi, o să vedeți. Da, băieți, acum trebuie să plecați. Acestea fiind zise, vântul puternic de afară își deschide brațele și‑i înghite pe cei doi cu tot cu găleată. Să sperăm că n‑o să înghită și afișele care sunt din hârtie și, ca atare, vulnerabile la umezeală. O folie de plastic le protejează, dar nu suficient. Oricum, s‑a mai domolit furtuna; pereții caselor s‑au udat și ies în evidență, iar asfaltul strălucește din nou ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
fi apoi și Adelin, cel care ne-a deschis ușa spre lumea politică și interlopă. Și, desigur, copiii străzii care, rămași anonimi, au făcut vizibil Celebrul animal, lipind În tramvaie, pe străzi, În vitrine și pe mașinile taximetriștilor autocolantele și afișele noastre. Această carte e povestea lor. Așa cum am Început s-o depăn Într-o duminică de august, privind cerul printre ramurile efervescente ale copacilor. Apoi, cu ochii Închiși, mahmur, odihnindu-mă. PARTEA ÎNTÎI: DOUĂ SAU TREI BLONDE CAPITOLUL III. ÎN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
ofer eu birtul, Leac - garsoniera) o imprimantă (Florin are una, dar muribundă) - cel puțin 3 milioane coli autocolante - cel puțin 1 milion pe săptămână hârtie de scris - suportabil taloane Vând și cumpăr - cel puțin 1 milion pe săptămână tipar digital afișe, fluturași - 3-4 milioane lunar TOTAL LUNAR: vreo 10-12 milioane Mult. Mult de tot. Greu de suportat. Cașiș scoate pe masă 100 de euro. De la iubita lui din Austria. Ăsta ar fi Începutul. Dar mai departe ce era de făcut? De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
primele din iunie, de candidații la primărie. Și lor le-am trimis denunțuri. Unul către candidatul PSD suna cam așa: Nenea Popa, să știți că un băiat cu părul lung și adidași galbeni de penelist v-a desenat mustăți pe afișul În care zâmbiți așa frumos și arătați cu degetul. Dar n-am insistat În direcția asta prea mult. Deși am păstrat puerilismul, măcar În ceea ce privește o acțiune, organizată la exact o lună după Întâiul mai al convertirii noastre civice, de 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
a Studios, de care mă folosisem umblând cu Sorin. Însă, de vreme ce ne-am amestecat cu jucătorii, am zis că n-ar fi rău să și jucăm, fiindcă tot fantazasem cu un milion de dolari cu câteva zile În urmă, iar afișul de la agenție spunea că premiul cel mare de săptămâna aceea era de cinci milioane de euro. Adică, hai, să schimbăm suma și valuta, poate ne ies fanteziile mai acătării. Nu mai știu cine a avut ideea, poate Andreea, oricum ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
de albine din județul Arad, despre pericolul creșterii numărului de dioptrii pe cap de locuitor și despre necesitatea folosirii zilnice a deodorantului intim cu aromă de stânjenel. Amestecam de multe ori mesajul electoral cu cel publicitar, pe panouri și În afișe Mile Spătaru fiind pus adesea să recomande produse inexistente (de pildă biscuiții cu cremă hidratantă), eventual alături de iubita lui Doamnă Leopard, concubina oficială. Alteori, mai aplicat politic, cuplul poza În izmene murdare, făcea reclamă la noua colecție vestimentară Mărăști-Mărășești-Oituz. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
banii? E pe făraș sau nu, Boc? Va dobândi Monica sau Iri custodia copilului? Botezatu e gay sau supergay? A murit sau nu Osama? Pe cine mai are de gând să omoare Obama? Dincolo de chestiile astea, care țin capul de afiș ale ziarelor, eu ca un om cu capul pe umeri, consider că oamenii au alte probleme, cu mult mai grave. Ca de exemplu, unde să țină în siguranță banii, atunci când nu-i duc urgent la bancă. Desigur, o să spuneți că
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
X. O Însemnare ce poate trece neluată În seamă, dar de mare importanță În stabilirea unui aer de seriozitate al afacerii care se Încheie prin plata celor o mie de lei și adjudecarea desenului care-i cam de mărimea unui afiș de cinematograf. Îi spuse ei că nu știe În ce fel „bătrânul“ intrase În posesia acestui document și nici dacă Într-adevăr afișul ăsta ciudat Îi aparținuse cândva. Cine i-l dăduse (vom reveni desigur cu amănuntele necesare) pretindea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Încheie prin plata celor o mie de lei și adjudecarea desenului care-i cam de mărimea unui afiș de cinematograf. Îi spuse ei că nu știe În ce fel „bătrânul“ intrase În posesia acestui document și nici dacă Într-adevăr afișul ăsta ciudat Îi aparținuse cândva. Cine i-l dăduse (vom reveni desigur cu amănuntele necesare) pretindea că da și că Într-un anume moment Îl strecurase În scutecul copilului său de un an Înainte de a se despărți de el fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
rămas până pe la trei ani și jumătate. Când te-au dezbrăcat femeile de serviciu eram de față și am găsit sub pieptărașul tău acest document pe care l-am păstrat. Se aplecase și scoase din sertarul de jos al biroului afișul la care Grințu avea să privească Îndelung, atunci și după aceea, de obicei singur, și numai acum, pentru prima oară, Împreună cu Ana care se uita la hârtia Învechită și plângea. În biroul inspectorului liniștea se prelungise până când Grințu se hotărâse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
o oarecare iuțeală. Stropii reci Îi Înviorează lui Grințu fața și spiritul. — Să bem o afinată! - zice bătrânul după ce l-a asistat În timp ce se spăla. — Nu acum, zice Grințu, mă duc Întâi până la mănăstire. „AIDEZ L’ESPAGNE - 1 FRANC“ (Textul afișului executat de Joan Miró În 1973 - anul În care Picasso pictează Guernica - În folosul Spaniei republicane) Desigur că asemănările Între afișul lui Miró de 1 franc și cel de 1000 lei desenat de un anonim (poate călugăr) În folosul mânăstirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
asistat În timp ce se spăla. — Nu acum, zice Grințu, mă duc Întâi până la mănăstire. „AIDEZ L’ESPAGNE - 1 FRANC“ (Textul afișului executat de Joan Miró În 1973 - anul În care Picasso pictează Guernica - În folosul Spaniei republicane) Desigur că asemănările Între afișul lui Miró de 1 franc și cel de 1000 lei desenat de un anonim (poate călugăr) În folosul mânăstirii X nu sunt ușor de găsit. Ajunge În fața porții principale a mânăstirii și Încearcă s-o deschidă lăsându-și toată greutatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
trimite o telegramă, cum se folosește un aparat de radio sau cum e să mergi cu un taxi. Pe bulevard, mă opream uneori în fața cinematografelor să mă uit la poze. Dar nu văzusem, încă, vreun film. Urmăream cu atenție doar afișele care anunțau conferințe publice deoarece acolo intrarea era liberă. Mă revăd în locul unde se găsea clădirea "Cărții Romînești", dispărută, ulterior, sub o bombă. În vitrină, o fotografie mare; un bărbat frumos, îmbrăcat într-o cămașă rusească. Alături, ultimul său roman
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
pierdut în marea masă de sărbătoriți, iar noi ne-am văzut de treburi. Se făcuse liniște în Capitală, numai megafoanele pe străzi urlau discursul prefabricat... toți îl urmăreau pasionați pe președintele peltic care de obicei ținea ore întregi capul de afiș la TV. Tramvaiele și troleele golite de călători se fâțâiau disperate în căutarea blatiștilor și numai câte un provincial se mai urca în ele. Noi repetenții eram oameni cumpătați, nici nu aveam de ce să ne amestecăm cu ceilalți, așa că o
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
au aruncat o privire titlului și au plecat mai departe, deși eu zăboveam acolo atras de parfumul exotic al plăcerilor interzise sugerate de titlu și intrigat de un anunț pe care directorul sălii îl plasase într-un loc vizibil sub afișul filmului: NIMENI, ABSOLUT NUMENI NU ARE ACCES ÎN SALĂ ÎN ULTIMELE TREISPREZECE MINUTE ALE ACESTUI FILM. VEȚI FI AVERTIZAȚI DE LUMINA ROȘIE INTERMITENTĂ. Bunicul mă apucă brutal de mână și mă trase de acolo. — De ăsta ce ziceți? spuse tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
lui era absorbită de o frumoasă actriță blondă pe nume Shirley Eaton, care era cea de a-treia vedetă a filmului. — Interzis minorilor, sublinie tata. În clipa aceea am strigat: — Mami! Mami! Privirea ei urmări direcția degetului meu. Descoperisem un afiș care anunța că se difuza și un film documentar despre programul spațial rusesc intitulat Cu Gagarin spre stele. Mai mult, se menționa că era „color“, deși eu n-aveam nevoie de această atracție suplimentară. M-am lansat într-o avalanșă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ultima noastră întâlnire, iar noul sediu era în același ton. Biroul era minuscul, în nuanțe impersonale de bej, cu o fereastră cu geam fumuriu cu vedere parțială spre o parcare și un zid de cărămidă. Mă așteptasem să găsesc acolo afișe cu cele mai recente cărți publicate, dar pereții erau aproape goi, exceptând un calendar mare pe hârtie lucioasă oferit de o firmă concurentă, agățat chiar în mijlocul peretelui din spatele lui Patrick. Fața lui fusese întotdeauna lungă și sinistră, dar ochii nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
a fost finalizat și începe să se lucreze la un al doilea și un al treilea raport. Următoarele reforme vor fi mult mai radicale. În sfârșit, pătrundem în esența lucrurilor. Ca să amintesc tuturor care sunt prioritățile noastre, am pus un afiș mare pe perete pe care scrie LIBERTATE COMPETIȚIE ALTERNATIVE Am decis de asemenea să adopt o atitudine fermă față de cuvântul „spital“. Acest cuvânt nu mai e permis la discuții: de acum înainte, le spunem spitalelor „unități furnizoare“. Pentru că unicul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
care urma un curs de regie de film, și o studentă de la arte foarte timidă și necomunicativă, pe nume Phoebe. A devenit curând clar că nu erau ușor de evitat: Joan guverna o gospodărie militarizată și în bucătărie era un afiș mare pe care erau scrise cu trei culori diferite de cerneală rândul fiecăruia la cumpărături, spălat vase și pregătirea mesei de seară. Se părea că eu urma să fiu oaspetele unui fel de unități familiale - și, mai rău de-atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
revent. Sufrageria era mică și ar fi putut fi chiar plăcută dacă s-ar fi făcut puțin efort în acest sens: așa cum era, am mâncat la lumina orbitoare a unui bec atârnat de tavan și sub privirile mustrătoare ale câtorva afișe - toate aparținând lui Graham, după cum aveam să descopăr - care promovau cauze politice și filme străine (dintre care Tout va bien al lui Godard a fost singurul pe care l-am recunoscut). Un timp am fost mai mult sau mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
toți trei am făcut tot posibilul să-i ocolim privirea. Graham recurse din nou la pretextul că trebuia să strângă farfuriile, Phoebe se concentră să soarbă încet vinul rămas în pahar, iar eu m-am arătat brusc absorbit de traducerea afișului Sindicatului Polonez, care mă privise drept în ochi în ultimele trei seri. Dar după câteva secunde, am simțit că ceilalți doi se bizuiau pe mine să-i salvez, așa că am spus: — Sincer să fiu, aș vrea să petrec o oră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
că nu are pix. Până și Joan a chicotit la gluma asta, iar Phoebe și-a îngăduit un zâmbet în chip de scuze, care, contaminat de râsetele celorlalți, s-a transformat în hohote. Mi-am adus un creion colorat de sub afișul din bucătărie, m-am așezat și am așteptat, demn, să se potolească isteria. A durat ceva și între timp am luat în tăcere o hotărâre fermă: începând din acea zi, nu voi mai scrie cronici literare pentru ziare. Am jucat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
părăsise cu totul niciodată după vizita de ziua mea de naștere la cinematogaful din Weston-super-Mare) că eram predestinat să joc rolul unui omuleț timid, stângaci și vulnerabil, prins în plasa unor evenimente de coșmar pe care nu le putea controla. Afișele de pe pereți au început să se transforme în vechi portrete de familie, în spatele cărora o pereche de ochi iscoditori putea să apară în orice moment, și căsuța lui Joan începu să semene să semene cu imensul și sinistrul Blackshaw Towers
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]