6,278 matches
-
este că ne dă iluzia fericirii și această iluzie poetizează viața și întreține buna noastră dispoziție. Ea (iluzia) ne smulge din situația în care ne găsim; ne pune în mișcare, ne satisface una din nevoile noastre cele mai apăsătoare. Despre amorul interesat, scrie: În amor, femeile nu se hotărăsc decât după ce au făcut o combinație exactă a avantajelor și a dezavantajelor ce le-ar avea, dacă ar alege pe cutare bărbat sau pe cutare alt bărbat... În galanterie, cele două sexe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
iluzia fericirii și această iluzie poetizează viața și întreține buna noastră dispoziție. Ea (iluzia) ne smulge din situația în care ne găsim; ne pune în mișcare, ne satisface una din nevoile noastre cele mai apăsătoare. Despre amorul interesat, scrie: În amor, femeile nu se hotărăsc decât după ce au făcut o combinație exactă a avantajelor și a dezavantajelor ce le-ar avea, dacă ar alege pe cutare bărbat sau pe cutare alt bărbat... În galanterie, cele două sexe au totdeauna un cont
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
familia unui negustor și a unei concubine a acestuia. Mama ei, acuzată de infidelitate față de soț, a fost alungată iar copila a fost crescută de bunic. Precoce sexual, tânăra, cu numele schimbat, Yun He / Lebăda din Țara Norilor, a cunoscut amorul cu fiul moșierului la care mama sa era menajeră, apoi s-a lansat în relații cu un director de școală dramatică, un muzician, un actor, ofițeri, ziariști, regizori, sportivi, militari. S-a căsătorit de trei ori, cu un tânăr amator
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în anul 8 d.H, unde și-a plâns suferințele, a scris Triste și Pontice și a așteptat zadarnic iertarea împăratului. Aici, printre geți, a și murit. Frumoasa, senzuala și răsfățata Corina este soția unui demnitar vârstnic care, din nevoia amorurilor multiple cu bărbați de condiții diferite și din capriciu, îl menține pe amantul său poetul îndrăgostit (autorul elegiilor) în continuă tensiune. Temperamentala Corina trăiește în lux, prețuiește cadourile costisitoare, frizează prin acceptarea relațiilor de intimitate, primejduite de cenzurile cutumiare și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
elegiilor) în continuă tensiune. Temperamentala Corina trăiește în lux, prețuiește cadourile costisitoare, frizează prin acceptarea relațiilor de intimitate, primejduite de cenzurile cutumiare și legice sau prin respingerea lor, stârnește suferințe și se face dorită. Poetul mărturisește că este prada lui Amor / Cupidon și își dorește îngăduința de a iubi. Torturat de pasiunea iubirii, poetul inventează un cod secret de gesturi prin care să comunice cu iubita în sala banchetului, unde capricioasa Corina se află în compania soțului ei: să-și atingă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dispuși, înfloritoare de sănătate când au chef să luăm masa cu ei... Nu ne este îngăduit să avem suflet, fiindcă riscăm să fim gonite și insultate... Noi nu ne aparținem. Nu mai suntem ființe, suntem lucruri. Suntem cele dintâi în amorul lor propriu, cele de pe urmă în stima lor... Din iubire pentru Armand, Marguerite a vrut să rupă cu viața de desfrâu, cu viața de întreținută, să vândă tot și să se dăruiască lui Armand dar, nu putea renunța la bătrânul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ani, și mama ei, provenită dintr-o familie cu tatăl turc și mama româncă, măritată împotriva voinței ei cu un bărbat violent și fără suflet căruia i s-a supus un timp, au început o viață scandaloasă de petreceri și amoruri interzise. Martorul petrecerilor era fratele Chirei, Dragomir care o privea cu încântare pe sora lui frumoasă, prin ea descoperea frumusețea feminină, senzualitatea, iubirea. El veghea petrecerile și semnaliza când tatăl și fiul se apropiau pentru a le snopi în bătaie
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
nu bine plătită, măcar una interesantă sau populată cu bărbați chipeși și buni de însurătoare. Autoarea relatează că, un timp a studiat ofertele de serviciu, a trimis scrisori de autoprezentare, fără să fie chemată la interviuri. Așa încât a luat calea amorului liber, satisfăcând altora fanteziile sexuale, surprinzându-și clienții cu propriile-i fantezii. Prostituția, spune autoarea, înseamnă o muncă permanentă, dar nu solicitantă. Cunosc o mulțime de oameni, cei mai mulți bărbați, pe cei mai mulți n-o să-i revăd niciodată... Dar e mai bine
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
București, 2009. Cuppy Will, Biografii necezurate ale unor oameni celebri, traducere de Alexandru Macovei, Editura Litera Internațional, București, 2007. Dalby Liza, Gheișele, traducere de Daniela Georgiana Arșinel și Marius Chitoșcă, Editura Curtea Veche, București, 2010. Danielou Alain, Kama Sutra. Breviarul Amorului de Vatsyayana, traducere de Nicolae Constantinescu, Pro Editură și Tipografie, București, 2003. Dixon Simon, Ecateria cea Mare, traducere de Alina Cârâc și Mihai Stoica, Editura Artemis, București, 2004. Erickson Carolly, Josephine prima împărăteasă a Franței, traducere de Irina Negrea, Editura
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
simplu și familiar, lectura va face ca naivitățile mele să fie luate drept lucruri neînsemnate." Are și convingerea că lectura unei piese de teatru nu este lucru ușor. Este și punctul de vedere al lui Molière, în Avertisment cititorului la Amorul medic (L'Amour médecin), care merge chiar până la a sfătui lecturarea pieselor de teatru. "Se știe că piesele comice nu sunt făcute decât pentru a fi jucate; și eu nu sfătuiesc lecturarea acestora decât de către persoanele care au ochi pentru
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
persoane de o condiție cu totul mediocră, dar ea nu mai are totală justețe într-a noastră, când chiar și regii pot intra în ea, când acțiunile lor nu o depășesc. Când se pune în scenă o simplă intrigă de amor între niște regi, și când pe ei nu-i pândește vreun pericol nici asupra vieții lor nici de stat, nu cred că, deși personajele sunt ilustre, acțiunea este și ea îndeajuns pentru a se ridica până la înălțimea tragediei. Demnitatea ei
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
zugrăvi altele la fel de vinovate, și care nu sunt deloc mai puțin molipsitoare. Toate piesele lor nu sunt decât vii reprezentări ale patimii orgoliului, ambiției, geloziei, răzbunării, și în special ale acestei calități romane, care nu este altceva decât un violent amor propriu. Cu cât mai mult colorează ei aceste vicii într-o imagine de grandoare și de generozitate, cu atât le fac mai periculoase și mai capabile să pătrundă în sufletele de cea mai nobilă obârșie, iar imitarea acestor pasiuni nu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
prezintă caracteristicile tuturor genurilor dramatice anterioare. " (...) drama, după opinia secolului al XIX-lea, cum scrie Hugo în Prefața la Marie Tudor, nu este tragicomedia înălțătoare, lipsită de măsură, spaniolă și sublimă a lui Corneille; nu este tragedia abstractă, plină de amor, ideală și divin de elegiacă a lui Racine; nu este comedia profundă, plină de înțelepciune, de profunzime, dar prea nemilos de ironică a lui Molière; nu este tragedia cu intenție filosofică a lui Voltaire; nu este comedia cu acțiune revoluționară
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cu orice preț, insul, vulgar, incult, dar ținând să treacă drept sensibil și citit, practică poltroneria sentimentală și o demagogie ridicolă. Este un cabotin de ilară ingeniozitate, anticipând uneori stilistica unor personaje din teatrul lui I. L. Caragiale. Bunăoară, declarația de amor a slujnicarului rezonează deplin în grotesca mărturisire cu temei similar rostită de Rică Venturiano. Dar F. nu-și poate lăsa eroii să se contureze singuri și îi „susține” cu discursul lui agresiv, pătimaș ori persiflant, întotdeauna polemic. Considera că asanarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
contrar. Tinerii spectatori europeni filtrau conținutul propagandistic al filmelor americane obișnuite - invidiind „traiul bun” prezentat pe ecran În mai mare măsură decât o făcuseră părinții lor cu douăzeci de ani Înainte, dar râzând În hohote de patosul exagerat și naivitatea amorului american și a rutinei domestice. În același timp Însă, acordau o atenție sporită stilului actoricesc adesea subversiv. Muzica din filmele americane a reapărut În Europa la radio, În cafenele, baruri și discoteci. Limbajul corporal al tinerilor rebeli americani - așa cum se
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
numai pe cei câțiva cititori ai eseurilor lui Marcuse, ci și mulți alții care prindeau limbajul și orientarea generală a argumentului pe măsură ce acesta câștiga În popularitate. Accentul pe Împlinirea sexuală ca obiectiv revoluționar jignea o generație mai vârstnică de stângiști. Amorul liber Într-o societate liberă nu era o idee nouă (o Îmbrățișaseră unele secte socialiste de la Începutul secolului al XIX-lea, iar primii ani ai Uniunii Sovietice au fost de o destindere morală remarcabilă), dar tradiția clasică a radicalismului european
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
un amestec extrem de complicat de sex și politică. Adepte ale lui Marcuse, Erich Fromm, Wilhelm Reich și alți teoreticieni germani care au scris despre reprimare politică și sexuală, mediile radicale din Germania (și Austria sau, cel puțin, Viena) exaltau nuditatea, amorul liber și educația antiautoritaristă. Faimoasele nevroze sexuale ale lui Hitler erau cauza directă a nazismului. Încă o dată, unele cercuri vehiculau o analogie stupefiantă Între victimele de origine evreiască ale lui Hitler și tineretul anilor ’60, martirizat de regimul sexual represiv
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
trac și frigian, cu zeii Liber Pater și Bachus latini, precum și cu Noe din Biblie. Moștenirea vedică apare, de asemeni, odată cu ceea ce Georges Dumézil numea ideologia tripartită a indo-europenilor. Ideologia tripartită se întâlnește la Roma cuvânt care, citit invers, e amor în latină (adică vêna în sanscrită) în mitul fondator al fraților gemeni Remus și Romulus. Acesta din urmă ar reprezenta zeul vedic Varuna, iar regele Numa, succesor al lui Romulus, ar fi o imagine nouă a lui Mithra. Cele trei
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de viață contemporană. Criticul sesizează la Maurin și Vallotton încercarea de a depăși faza "transcripției" naturaliste prin excesul de observație al unui "realism extrem" așa cum la de Feure înregistrează abaterea prin excedent al unei ornamentici vegetale, cât și prin tematica amorului safic și a descrierii unei "usure de la chair". Toate cele trei trăsături deschid pictura lui Georges de Feure nu spre simbolism, ci spre decadentism cu o Psychopathia sexualis estetizată, cu decorativismul pletoric înscris în însăși substanța personajelor care evoluează în cadrul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de laudanum, eveniment care l-a marcat puternic pe pictor. În 1863 pictează unul din tablourile celebre, Beata Beatrix, unde operează o identificare simbolică a defunctei soții cu iubita lui Dante. O comparație cu tabloul din 1859 rămas neterminat, Dantis Amor, este elocventă. Tabloul îl înfățișează pe Dante ca o apariție angelică, purtând aripi, într-un veșmânt lung cu aspect sacerdotal, la care contribuie și postúra acestuia, o figură prinsă între prezența emblematică, solară, în medalion a lui Crist și cea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
coif roșu are pecetea lui, dar este mai degrabă un studiu decât un tablou. Tristia, această femeie în costum antic sprijinită de un perete, este o figură expresivă. În ce privește compoziția à la Böcklin pe care domnul Loghi a intitulat-o Amor, ea trebuia tratată de o manieră mai puțin vagă și mai naturalistă în anumite părți 421. Și criticul remarcă "colorismul" asociat decorativismului și ceea ce-l apropie semnificativ de kitsch, "sentimentalismul". Loghi este perceput ca aparținând secesionismului münchenez în nota unui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
majoritatea pictorilor români, se va muta la Paris, la Academia Julian. Așa cum se poate înțelege chiar din pictura sa, Cecilia Cuțescu-Storck va fi atașată de arta Renașterii, mărturisindu-se venerația pe care o avea pentru Tițian din a cărui pictură, Amor sacru, amor profan, se va inspira (pentru fresca interioară cu care-și decorează atelierul). Promenada de-a lungul cheiului "Dei Schiavoni", la Veneția unde vede hangarele în care se reparau ambarcațiunile, îi provoacă o reverie cu trimitere la tablourile lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
români, se va muta la Paris, la Academia Julian. Așa cum se poate înțelege chiar din pictura sa, Cecilia Cuțescu-Storck va fi atașată de arta Renașterii, mărturisindu-se venerația pe care o avea pentru Tițian din a cărui pictură, Amor sacru, amor profan, se va inspira (pentru fresca interioară cu care-și decorează atelierul). Promenada de-a lungul cheiului "Dei Schiavoni", la Veneția unde vede hangarele în care se reparau ambarcațiunile, îi provoacă o reverie cu trimitere la tablourile lui Brangwein. Hangarele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aici, se întâmplă exact pe dos, mireasa este complet îmbrăcată. Distincția dintre erosul spiritual și cel profan funcționează astfel la nivelul acestei distincții dintre nuditate și vestimentație codificate cultural. Cecilia Cuțescu-Storck nu utilizează denudarea corporalității ca simbol negativ al carnalității amorului, ci dimpotrivă, într-un registru înalt, alegoric, al inocenței. Este evidentă transpunerea simbolică a unui topos precum Amor sacru- Amor profan (Dragostea spirituală-Dragostea profană) care apare codificată alegoric în secolul XVI în iconologia lui Ripa ca binom antitetic Fericirea Scurtă-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
astfel la nivelul acestei distincții dintre nuditate și vestimentație codificate cultural. Cecilia Cuțescu-Storck nu utilizează denudarea corporalității ca simbol negativ al carnalității amorului, ci dimpotrivă, într-un registru înalt, alegoric, al inocenței. Este evidentă transpunerea simbolică a unui topos precum Amor sacru- Amor profan (Dragostea spirituală-Dragostea profană) care apare codificată alegoric în secolul XVI în iconologia lui Ripa ca binom antitetic Fericirea Scurtă- Fericirea Veșnică. Un singur element păstrează din acest topos Cecilia Cuțescu- Storck, raportul simbolic inversat prin care nuditatea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]