14,847 matches
-
din ținut <ref id="108">108 Idem, nr. 17, 4 mai 1914. </ref>. Era tratată pe larg și „lupta cu separatismul” În cadrul bisericii basarabene, „promovată de arhiepiscopul Serafim” <ref id="109"> 109 Idem, nr. 37, 5 ianuarie 1914. </ref>. O amplă reflectare Își găseau În coloanele ziarului problemele de ordin social-economic. Era criticată legea agrară despre majorat, care-i „punea pe drumuri pe moldoveni, prefăcându-i În hoți și calici” <ref id="110"> 110 Idem, nr. 18, 11 mai 1913; vezi
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
dintre cunoștințele anterioare și cele recente ale elevilor, devenind mai durabile. Se poate aplica la disciplinele limba română, științe, istorie, geografie. PROIECTUL Este o metodă care poate folosi la evaluarea elevilor. Presupune lucrul independent, individual sau în grup, pe teme ample, în care elevii sunt introduși pe baza unui plan de întrebări, având la dispoziție un timp prestabilit și o multitudine de surse de informare. Am realizat la clasa a doua, proiectul Pădurea, având ca motto : Pădurea e plămânul planetei noastre
TEHNICI DE UTILIZARE A METODELOR ACTIVE, ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Valentina Mănăilă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_892]
-
III. Asistența socială a copiilor victime ale infracțiunilor, Cap.IV. Legi privind protecția victimelor la nivel național și internațional, Cap.V. Metodologia de cercetare. Este necesar să subliniem că, fiecare capitol, cuprinde subprobleme principale, care oferă cititorului o viziune mai amplă și semnificativă asupra subiectului lucrării. Apreciem din punct de vedere științific și metodologic faptul că lucrarea începe cu o descriere și o prezentare elovenă în spațiul denumit Argument. La aceasta se adaugă concluziile asupra asamblului lucrării și după cum era și
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
metodologic faptul că lucrarea începe cu o descriere și o prezentare elovenă în spațiul denumit Argument. La aceasta se adaugă concluziile asupra asamblului lucrării și după cum era și firesc, în spiritul exigențelor publicistice actuale, lucrarea se încheie cu o bibliografie amplă cuprinzând literatura de specialitate semnificativă apărută în țară și în străinătate. circuitul publicistic cu o nouă lucrare intitulată ” Asistența copiilor victime a infracțiunilor”, structurată în cinci capitole judicios formulate, care reușesc să ne de-a o imagine edificatoare asupra problematicii
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
scenelor onirice, încărcate de un simbolism fantastic, adesea incomprehensibil și bizar. Cele mai importante forme de limbaj delirant le întâlnim în cazul paranoicilor, la schizofrenici și parafrenici. Limbajul paranoicilor este un limbaj extrem de elaborat și el exprimă, într-o manieră amplă și cu accente voit convingătoare, tematica ideilor delirante ale bolnavului. Acesta având un caracter tematic precis, bine delimitat, limbajul va avea coerență și conservă din punct de vedere formal aparența logică a judecăților silogistice. Este un limbaj prețios, căutat, argumentat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a pulsiunilor agresive ale persoanei orientate către ea însăși. Ca etape, orice act suicidal implică trei momente: - suicidația, respectiv pregătirea actului de suicid, - suicidacția, sau trecerea la act și alegerea metodelor, - traumatizația, reprezentând actul auto-distructiv suicidal. Într-un studiu deosebit de amplu consacrat suicidului, W.Poldinger delimitează din punct de vedere clinico-psihiatric trei etape principale în organizarea, desfășurarea și finalizarea conduitei suicidale. Acestea sunt următoarele: 1) Sindromul presuicidar, în care sunt cuprinse totalitatea transformărilor psihopatologice care preced „criza suicidară”, reprezentate prin următoarele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
esențial. Cercetările s-au dezvoltat considerabil începând din secolul al XIX-lea, când a început să se pună problema unui determinism cultural în geneza bolilor psihice (Obersteiner, 1889; Kraepelin, 1904). Obersteiner denumește aceste situații „psihiatrie exotică”, iar Kraepelin face o amplă expunere a lor într-o lucrare intitulată Psihiatrie comparată. Putem afirma că din acest moment este inaugurat domeniul studiilor de psihiatrie transculturală. Meritul acestor prime studii constă în faptul de a fi semnalat existența unor diferențe în ceea ce privește formele clinice de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Le Pèlerin du coeur (1984; varianta românească iese în volum în 1998), care cuprinde texte istratiene inedite sau păstrate în publicațiile epocii, prea puțin sau deloc cunoscute până la acea dată. De asemenea, istoricul literar a îmbogățit exegeza domeniului cu o amplă reconstituire a primei perioade din viața și opera lui Panait Istrati, beneficiind și de mărturiile scriitorului - Cum am devenit scriitor (I-II, 1998). Astfel, cum remarca Z. Ornea, T. „se dovedește a fi un editor excelent al unei opere pe
TALEX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290039_a_291368]
-
spre lumină prin prețul îndoliat al binelui. Pe coperta a patra Mircea Sântimbreanu salută noua prezență literară, așezată și aici în vecinătatea stilului lui Fănuș Neagu. Alt roman, Iarnă căzută-n genunchi (1979; Premiul revistei „Astra”), reprezintă un mod mai amplu de reflectare a realității, păstrându-se totuși ecourile și dozajele lirismului. Proza lui T. polarizează extremele, în special realismul și romantismul, stilul crud, dur, amestecat cu obsesii ale fanteziei. Scriitorul cultivă amintirea și evocă fragmente de viață trăite inițial frenetic
TANASESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
primul rând în lucrările Virtus Română Rediviva (I-VII, 1973- 1993; Premiul „George Barițiu” al Academiei Române) și în Dicționar literar (1639-1997) al județului Bistrița-Năsăud (1998). Unică în felul ei, reconstituire a valorilor bistrițene și năsăudene, în fapt o veritabilă enciclopedie, amplă monografie, ieșită de sub tipar în două decenii, este structurată pozitivist, propunându-și să reconstituie toate componentele culturii locale, de la personalități la modești dascăli și țărani fruntași, de la instituții, școli grănicerești, tipografii la reuniuni învățătorești și muzee, de la scriitori la condeieri
TANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
De asemenea, găsim detalii revelatoare la Guilhiermoz, op. cit., p. 428. La J. Calmette („Le comitatus germanique et la vassalité”, Nouvelle Revue historique de Droit français et étranger, 1904) și la F. Lot (Les invasions germaniques, Payot, Paris, 1945) există comentarii ample cu privire la constituirea corpului de antrustioni din bărbați nobili supuși regilor germanici; Carol cel Mare este cel care a „deschis porțile” școlii palatine pentru toate straturile sociale. 17. Riché, op. cit., p. 149. 18. Eruditio palatina merovingiană este astfel descrisă de autorul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
realiza aceleași finalități și obiective. 12.5.2. Factorii dominanțitc "12.5.2. Factorii dominanți" 12.5.2.1. Dezvoltarea cunoașteriitc "12.5.2.1. Dezvoltarea cunoașterii" „Explozia științifică” din ultima jumătate de veac este primul factor care a determinat ample reforme școlare și optimizări curriculare în majoritatea țărilor lumii. Dar „explozia” continuă, iar expansiunea cunoașterii își amplifică ritmul. Presiunile acestora se exercită cu precădere asupra conținutului învățământului, obligând la modificări radicale ale planurilor de învățământ și programelor școlare. Ele se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să promoveze valori noi pentru progresul societății. Indubitabil, aceste două extreme nu pot fi evitate decât printr-un just echilibru axiologic la nivelul orientării curriculumului. Numeroși autori moderni consideră că acest lucru nu se poate realiza decât analizând cât mai amplu și mai profund toate categoriile de criterii care pot orienta curriculumul și fundamentând, pe această bază, o metodă rațională de analiză și soluționare a sofisticatelor probleme de orientare curriculară 16. Această opțiune modernistă a fost contestată, începând din anii ’90
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculare. Sunt omise etape esențiale și obligatorii ale dezvoltării curriculare, în sensul larg de reformă curriculară, precum: analiza-diagnostic, experimentarea curriculumului „în proiect”, evaluarea, corectarea, validarea, implementarea, recorectareaetc. Am specificat anterior că, în sens larg, optimizarea curriculară modernă indică un demers amplu și riguros, care poate fi modelat trifazic (proiectare-experimentare-validare), tetrafazic (proiectare-experimentare-corectare-validare) sau chiar pentafazic (proiectare-experimentare-optimizare-reexperimentare-validare). Teoreticienii acestor modele de reformă curriculară modernă insistă asupra obligativității unor etape inițiale, de parcurs și finale, precum: a) obligativitatea analizei-diagnostic printr-o cercetare curriculară înaintea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de învățare pe care le vor avea elevii în clasă. De la obiectivele pe termen lung se trece la obiective imediate, „operaționale”. Proiectul pedagogic al lecției sau sistemului de lecții este instrumentul prin care educatorul însuși se „inserează” riguros în procesul amplu de optimizare și implementare curriculară. El este un produs curricular modern realizat de însuși educatorul care aderă la misiunea, planul de învățământ ce se desfășoară pe baza lor. Designul curricular le cuprinde pe toate. Sub aspect procesual, se poate spune
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
postmodernismul (care a zguduit temeliile curriculumului modern prin multiplicarea dimensiunilor și aprofundarea sensurilor formării umane). Dar criticile antimoderniste, care în anii ’60 păreau subiective și nesemnificative, necesită astăzi o altă apreciere. Nu erau izolate, făceau parte din uvertura unei simfonii ample și profunde. Pinar, Reynolds, Slattery și Taubman (2001) s-au înșelat când au numit această mișcare contradictorie a cacophony of voices. Era vorba despre incipitul unei esențiale capodopere polifonice. De aceea merită o atenție aparte. Nu doar pentru o reconstituire
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
modernă într-o orchestră neomodernistă, capabilă să interpreteze muzica extrem de complexă și multivariată a destinului omenesc în integralitatea lui. Aceasta este poziția de pe care sunt prezentate, în continuare, realizările gândirii postmoderniste în domeniul curriculumului. Dar cum s-a produs această amplă trezire din „somnul dogmatic”? Merită să analizăm aici contribuția decisivă a reconceptualismului. Este vorba despre un curent care nu s-a bazat exclusiv pe vehemența contestatară a antimoderniștilor, ci pe sugestii constructive în direcția reîntemeierii curriculumului și a regândirii sale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai departe de tulburările din Grant Park. Dar ele și-au pus amprenta și asupra acesteia. Nu s-a mai abordat o „problemă clasică” de dezvoltare a curriculumului modern. Președintele ASCD, Alexander Frazier, a propus ca scop declanșarea unei mișcări ample în educația americană care să se numească „Lumea de mâine” (Tomorrow’s World). Dar întreaga conferință și-a centrat atenția asupra problemei rămase fără răspuns în primăvara anului 1969: cum poate curriculumul să răspundă mai bine schimbărilor profunde și diverse
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
G. Ceaușescu, Univers, București, 1987, p. 292). În continuare, trimiterile la cartea lui Buffière sunt date după ediția românească. Aici autorul indică drept sursă un apendice paludean (p. 154, n. 126) a cărui identitate exactă ne scapă. 3. Un studiu amplu despre șiretenia lui Ulise a realizat G. Patroni: Appunti di filosofia e di diritto omerici, 1947; Patroni susține că șiretenia lui Ulise este înțelepciune practică, e competență universală, polymechanie - căci Ulise se pricepea la toate: dulgherit, zidărit, navigat etc., adică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
inerții și de conceptele „înțepenite”, îndreptându-i atenția spre adevărata natură - fragmentată și multiplă - a realității sociale. Mai mult chiar, partizanilor microistoriei ea le apare și ca un semn îmbucurător al aprofundării obiectelor de studiu, al unei noi viziuni, mai ample, asupra faptului social, care depășește și, deopotrivă, rupe cu superstiția determinismului economic. S-a afirmat chiar 9, că între macroistoria tradițională și aceea actuală distincția ar fi doar aparentă, în condițiile în care ambele demersuri nu numai că au aceeași
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de referință (anchetele de acest tip juxtapunând, de obicei, secțiuni cronologice de mărime egală, pentru a face, apoi, inventarul asemănărilor și al deosebirilor dintre ele și a deduce o anumită procesualitate), în sfera de preocupări a istoriei cotidianului mărunt fresca amplă a duratei nu mai are, practic, nici o relevanță. Exhaustivitatea reconstituirii și liniaritatea narațiunii nu mai fac parte dintre ambițiile ei. Nu continuumul temporal, ci înlănțuirea punctelor de vedere analitice și a modalităților succesive de observație reprezintă osatura acestei istorii (Lepetit
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
reticulare pot modifica acest sistem, adăugându-i sau extrăgându-i mai multe elemente, la scara întregii societăți balanța rămâne, întotdeauna, în echilibru. În acest mod, constatările formulate pe temeiul unor situații particulare au șansa de a dobândi o semnificație mai amplă. Acum - pentru a veni, în sfârșit, la pretextul rândurilor de față -, dacă am aplica aceste principii și metode de anchetă la reconstituirea cotidianului comunist, care ar fi rezultatele? Ce imagine de ansamblu ar rezulta și cât de diferită ar fi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
paralele. Apariția lui coincide cu perioada de privațiuni din ultimul deceniu de existență a fostului regim. Lipsa din ce în ce mai acută a bunurilor de folosință medie și îndelungată (a căror achiziție masivă fusese, în anii ’60 și ’70, un indiciu al bunăstării, amplu exploatat din punct de vedere politic) și rarefierea accelerată a produselor alimentare de primă necesitate au dat naștere unui sistem de relații sociale tipic pentru orice epocă de penurie, ale cărui principii de funcționare (scurtcircuitarea căilor obișnuite de acces la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
caracterizări ale șefilor profesionali; F. aprecieri ale șefilor serviciului de personal. În cele ce urmează, voi analiza doar primele trei tipuri de „piese” din dosar, urmând să continuu analiza dosarului de personal ca document social într-un studiu viitor mai amplu. Se pune dintru început întrebarea: toate dosarele de personal din perioada 1950-1965 cuprindeau aceste „piese”? Răspunsul este mai degrabă negativ. Nu toți „oamenii muncii” au fost denunțați la serviciul de personal. Nu toate dosarele sunt atât de încărcate cu autobiografii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
formula astfel de întrebări, descopeream că nu sunt doar ale unora, mai răzvrătiți, ci ei aveau doar meritul că le rosteau, iar ceilalți făceau zid de apărare. Când studentul nostru - pe durata a două ore de seminar - a făcut o amplă demonstrație că cineva, pe această cale, dorește să țină zgura deasupra, evenimentul nu a trecut nesesizat pe cei puși „să vegheze” climatul universitar. Se argumentase că un proces revoluționar continuu nu este altceva decât efortul de a transforma, la nesfârșit
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]