8,321 matches
-
porc și felii de slănină friptă. Era clar că Chaim nu putea să accepte farfuria și i-am explicat chelnerului că eu am comandat numai doi cartofi simplu fierți în apă și nimic altceva. Chelnerul a primit observația mea în aparență cu înțelegere și, după alte zece minute de așteptare, s-a întors cu aceiași doi cartofi fierți, de astă dată fără adaos de slănină, dar bine saturați într-o băiță de untură de porc. Bineînțeles, farfuria a fost refuzată din
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
aruncați după ureche ar fi interzis accesul la farmecele unei prostituate... Nu mult timp după instalarea noastră la Oradea, regimul comunist a decis, din motive de moralitate pseudo-puritană, lichidarea caselor de toleranță din țară. Însă această măsură draconică, aplicată în aparență cu strictețe, nu și-a atins scopul declarat. Dimpotrivă, ea n-a făcut decât să scumpească prețul serviciilor vândute fără supraveghere medicală în case clandestine, ale căror adrese se aflau cu discreție, dar și cu ușurință. * * * Mutarea noastră la Oradea
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
a înjurat și l-a amenințat. Vă dau în judecată! Mașina era nou-nouță, o țineam ca pe o prințesă... ulei la timp, benzină, antigel... Gugeanu asculta și nu riposta cu nici un cuvînt. Încasa jigniri, înjurături și bruscări, total insensibil în aparență. Nepotul bătrînei răcnea la profesor ca un apucat. Cerea despăgubiri și, dacă se putea, să le primească imediat. A urmat o anchetă a procurorului, însoțit de polițiști. Dați-mi autorizația de construcție, vă rog. Nu am, încă n-am ridicat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
De acum nu mai scapi de ea. Luăm masa și eu mai ofer cîte o bucățică de carne Pușei. A urmat apoi o excelentă după amiază, cu amintiri comune, cu noutăți în evoluția destinelor noastre. Pușa asculta atentă și dădea aparența că înțelege absolut totul. Deodată mă părăsește și se duce în centrul camerei. Cu o îndemînare pe care nu o bănuiam, sare, se răsucește în aer de două ori și aterizează precis pe lăbuțe. Am înghețat cu toții. Pușa își ia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Soare », poezii, București, editura « Casa Școalelor », tiparul « Graiul românesc », 1926, 100 pagini ; « Catrina și veverița », poem, 1933 în manuscris depus la Editura « Eminescu », etc. George Călinescu consideră poezia lui George Talaz drept meditativă, corectă, solemnă și fără culoare, cognitivă în aparență și simbolică, încadrând creația sa la capitolul « Literatura eclectică » din Istoria Literaturii. În “Dicționarul personalităților vasluiene » se menționează :« Membru al Uniunii Scriitorilor George Talaz a împletit poezia cu pictura, dar cu amândouă a dat puține volume de poezie și a
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mult mai eficace: ignoranța, o ignoranță care arborează, după împre jurări, cele mai perfide deghizamente. Există o „ignoranță“ a inimii, o învârtoșare care anulează spontaneitatea și frăgezimea afectelor, și există sărăcia mentală, care nu știe să separe accesoriul de esențial, aparențele de realitate. Există torpoarea discernământului, acțiunea nereflectată, nerăbdarea opțiunii facile, obnubilarea comunicării cu semenii, inadecvarea, prostia, prostia pură și simplă, anticameră privilegiată și îngrășământ optim al răutății. Viciul e proasta utilizare a propriei persoane și a lumii. ți se dă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și niște vehicule insectiforme - nu știu cum le spune -, amestec de motocicletă și tractor, care n au nici un sens pe marile bulevarde, decât să facă un zgomot asurzitor. Noaptea se organizează curse acrobatice de mașini nervoase și foarte scumpe, conduse, după toate aparențele, de mici descreierați de bani gata, pe care nimeni nu-i poate disciplina. În timpul acestor exerciții, pe strada Paris (am mai scris despre asta) au murit oameni. Ești silit să dormi printre picături, terorizat de răzmerița generalizată a motoarelor. Poliția
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de harță și dejecție. Mi se va spune că am pretenții utopice, că nu se poate corija dezmățul general prin grațioase piruete de salon. Se poate. Dar nici printr-un dezmăț încă și mai isteric. Să încercăm, măcar, să salvăm aparențele, să acționăm și să vorbim ca și cum am fi oameni cumsecade, cât de cât educați, cât de cât respectuoși cu alții și cu noi înșine, cât de cât onorabili. Să zicem că am fi, de-adevăratelea, în Europa. Chiar și fără
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
voi, amânați manifestările taurinei potențe care vă agită. Dați o șansă harismelor feminității. În definitiv, înțelepciunea - Sophia - e o doamnă. Ce lipsește pe piața politică N-am cum să fac un inventar complet. Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sunt, de fapt, goale. Dar m-aș opri la trei însușiri, fără de care, după pă rerea mea, un om politic nu este nici om întreg, nici politician întreg. Asistăm mai întâi la o gravă carență a exprimării. Nu mă gândesc
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
tutelă și instituirea unui curator, în persoana concepistului aulic von Widmann, care avea sarcina de a-l vizita din când în când la spital și de a se îngriji de veniturile sale, ținându-i în ordine socoteala cheltuielilor 258. În aparență, aceasta a fost varianta oficială. În realitate însă, credem că acțiunea referentului cancelariei nu a fost decât rezultatul dizgrației imperiale în care ar fi căzut boierul bucovinean. Intrarea Austriei în război împotriva Porții Otomane, alături de Rusia, pe 8 februarie 1788
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
râmniceni 33, timpul la Balș este eliberat de dominația providenței, fiind apropiat de ideea lui Newton a unui timp real și absolut, independent de orice alt factor și care se scurge uniform, netulburat de nimic 34: "timpul, ce după toate aparențele chiar pare diferit, în esență rămâne mereu egal"35. În legătură cu această evoluție ciclică a societății umane în devenirea sa istorică, în scrierile lui Balș apare termenul de revoluție ("revoluții ale lumii", "revoluții ciudate"), nu în accepțiunea actului de împotrivire violentă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
indispensabilă pentru omul de stat, ca și pentru filozofi, ne-a păstrat între atâtea revoluții ciudate, două, care au atras atenția gânditorilor asupra lor, între toate: apariția, creșterea și atotputernicia Romei și decăderea și răsturnarea acesteia. Timpul, care după toate aparențele într-adevăr pare diferit, în esență însă rămâne mereu egal; care mereu readuce aceste întâmplări și evenimente, însă numai sub alte raporturi, nume, împrejurări și modificări; timpul, care fără îndoială s-ar putea opri asupra unui punct; care, deși adesea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
pe atunci, contra Romei. Ea oferă bogății și bogățiile par să aparțină în ziua de azi comerțului națiunilor, deoarece au drept consecință puterea și destinele. Proprietatea ruinatei Porți va aparține curând altora. În acest timp, întrucât ea are numai o aparență de cedare de proprietate, alții sunt uzufructuari de aceasta și uzufructul decide puterea proprietarilor. Comerțul și mai ales comerțul maritim fac statele active, puternice; el le dă o influență hotărâtoare asupra problemelor tuturor popoarelor și cu atât mai mult asupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
evidență primă : cea a eului, al cărui caracter iluzoriu aceste doctrine se străduiesc să-l demonstreze. Pentru ele, fiecare ființă este doar o organizare vremelnică de fenomene biologice și psihice fără un element durabil cum ar fi un „sine” : simplă aparență, sortită inevitabil să se destrame. Însă gîndirea japoneză, întotdeauna originală, se distinge în aceeași măsură de celelalte filozofii extrem-orientale ca și de a noastră. Spre deosebire de cele dintîi, ea nu anihilează subiectul. Spre deosebire de cea de-a doua, refuză să facă din
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
mai întîi aplatizați, înmuiați și vopsiți. Apoi trebuia să știi să-i îndoi, să-i înnozi, să-i împletești, să-i întrețeși, să-i coși. Vîrfurile lor ascuțite puteau provoca răni dureroase. Aceste broderii în stil geometric, pur decorativ în aparență, prezentau o semnificație simbolică. Erau niște mesaje cu un conținut și o formă asupra cărora meditase femeia care le brodase. Adesea, erau obținute printr-o revelație : cea care broda vedea în vis motivul complicat ce trebuia să-i reușească ; el
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
istoria gîndirii științifice, și mai ales cea a matematicii, o dovedește - că explorarea puterilor minții duce întotdeauna undeva, chiar dacă trec cîteva secole sau milenii pînă să se descopere nivelul mult timp ascuns al lumii reale pentru care unele idei cu aparență fantastică nu erau decît o reflectare. Miturile cu care oamenii s-au hrănit atîta vreme sînt poate și asta : o explorare sistematică și niciodată inutilă a resurselor imaginației. Miturile pun în scenă tot felul de creaturi și de evenimente absurde
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
acesta devenise turnător la Securitate: „La Popești se mănâncă“... păcat capital la acea „epocă“, ca și acum de altfel deși din cu totul alte motive... „Informarea“, În realitate un banc, era cu atât mai importantă cu cât, cel puțin În aparență, Popeștii sunt cei mai numeroși după Ionești. Și cum a mânca și a fi numeros e omenește, Popescu devine aproape sinonim cu un ipotetic Omenescu, tot așa precum miticul Adam Înseamnă om. Și atunci nu mă pot abține să-l
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dresaj, prin asmuțire În momentul savurat de puitorii de pariuri. Altă prostie... Ce e, la urma-urmei, prostia? A greși? Pentru că nu pot Învinui Natura de așa ceva, cum am făcut-o ca să capăt sămânță de vorbă, căci dăinuie chiar sub această aparență, aș Învinui omul. Și nici pe el, ca parte a Naturii ce este totuși, ci faptul de a greși În cunoștință de cauză. Errare humanum est. Perseverare diabolicum. Adică nu de greșeală e vorba, ci de perseverarea În ea. „Milenium
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
acest Univers nu e decât un vast bibelou, câtă vreme nimeni n’a Încercat, și nici nu prea văd cum ar putea-o face, să smulgă oarece energie, din rotația Pământului barem... Mai mult, veșnicia mișcărilor dintr’Însul e o aparență datorată unui timp de observație umană infim În raport cu viața lui. Dar las asta pe mai Încolo, ca să privesc În imediata vecinătate, așa cum ar face și acel cârcotaș, luându-i-o deci Înainte. Cârcotașul cu pricina mi-ar putea replica: Există
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
așa cum ar face și acel cârcotaș, luându-i-o deci Înainte. Cârcotașul cu pricina mi-ar putea replica: Există perpetuum mobile, pe care și tu l’ai văzut prin vitrine, mici dispozitive care se mișcă singure. Dar asta e o aparență, bibeloul cu pricina primind o energie invizibilă pentru privitor, o diferență de temperatură de pildă. Și tot așa, când credem că am descoperit cu adevărat un perpetuum mobile, tot de un transformator e vorba, unul care furnizează o energie cunoscută
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
unei omonimii? Îmi repar greșeala, fugind la cârciumă, sperând că și cârciumarul a luat aminte, dar cu convingerea că va curge multă vodcă până atunci... Parcă era vorba de țoi. „Sâmbătă cu prieteni“, 24 mai 2003, ora 17,47 81. Aparențe O nenorocire nu vine niciodată singură. Nimic mai adevărat, mai ales că și Natura ne oferă exemple. Precum, spre nenorocirea copacului, cariul numit tipograf tocmai pentru că galeriile lui au un desen nefericit de regulat, se asociază cu o ciupercă pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ați pierdut aceste vreo patru minute, ascultându-mi behăitul... 3. Feed back „De n’ar fi“, nu s’ar povesti. Mai abitir căci există și un sens ascuns În orice se află În această lume. Să Încercăm a pătrunde În spatele aparenței, chiar dacă asta e ceva aproape drăcesc, dacă mă gândesc de pildă la interdicția - medievală dar explicată religios ca sacrilegiu comis asupra „chipului și asemănării“ divinității - disecțiilor; motiv pentru care abia secolul al XVII-lea avea să lămurească circulația sanguină, deși
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu poate interveni o „sincopă“, căci oricare dintre cele trei funcții, organe dacă vreți, poate fi Îndeplinită oricând de o altă specie, neexistând deci un „călcâi al lui Ahile“, un centru vital. Ce Înseamnă asta? Doar un adevăr, chiar dacă cu aparențe paradoxale: Oricine poate muri dar viața, În ansamblul ei, nicidecum. Revin la subiect și spun că, cea mai simplă/rapidă/ușoară moarte e asta: oprirea inimii. Dreptu-i, chiar aceasta poate fi provocată de o altă defecțiune/ „delincvență“, blocând altceva ce
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai trist, n’ar fi nici singurul copil și nici singura pisicuță ce s’ar putea trezi În această situație. Se poate face ceva pentru ei? Alegând Între polarizarea dintre sărăcie și avere - care n’aduce nici un folos chiar dacă dă aparența negentropiei, dar a uneia totuși sterile -, respectiv Îndestularea nevoilor imediate, adică vitale, chiar dacă asta nu Înseamnă doar hrană, dar și haine și cultură - mai ales -, a tuturor membrilor societății. Ultima mirosind poate a comunism? Poate. Dar suntem siguri că nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Adică Îmbogățirea lui Înseamnă sărăcirea celor din jur. Nu e mai corect, la nivelul societății, ca el, proprietarul, să fie doar pe hârtie, Încasând dividende, iar exploatarea pădurii s’o facă un specialist, fie el plătit cu un salariu? Dau aparența unui comunist? Răspund: Proprietatea a Îmbrăcat mulțime de „haine“, Într’o evoluție firească, devenind tot mai socializată pe măsura curgerii timpului: de la proprietatea asupra semenului, la aceea asupra lucrurilor, apoi a ideilor... Revin: Dacă (foștii) proprietari vor - astăzi - (doar) păduri
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]