11,678 matches
-
direcția sud-est nord vest. Este de așteptat ca valorile densității populației să crească ca urmare a aportului de populație migratoare din zonele de racolare a forței de muncă. c) Densitatea economică a populației este de 201 loc/100 ha teren arabil cultivat, valoare care depășește media întâlnită în județul Iași (cea 100120 loc/100 ha t.a.c. Aceasta ar însemna, la prima vedere, un surplus de forță de muncă în agricultură, dar realitatea nu este întrutotul aceasta, căci o parte a
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de calcul are loc pe întreaga lungime a canalului, ordinul de mărime al debitului fiind dependent de suprafața de colectare situată în amonte de canal. - În funcție de folosința pe care o deservesc canalele înclinate pot fi amplasate paralel între ele (în arabil sau plantații viti - pomicole) sau într-un sistem neregulat (în pășuni, fânețe, neproductiv). - Secțiunea transversală poate fi îndeosebi de formă triunghiulară, sau trapezoidală; înclinarea taluzurilor , în raport cu natura consolidării (înierbare, pereu de piatră sau beton) și condiții geotehnice ale terenului. • Valurile
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
prevăd prin digulețe deschideri de tip deversor, urmând ca cel de-al doilea șir de canale din aval, să preia și acest volum suplimentar (cazul canalelor amplasate la vârful formațiunilor torențiale). 4.2. Valurile de nivel Se proiectează pe terenurile arabile, predominant pe pășuni și fânețe situate pe terenurile cu pante între 5 - 15%. Prezintă aceeași formă de secțiune cu valurile înclinate, fiind însă amplasate paralel cu curbele de nivel. Dimensionarea și amplasarea pe teren sunt similare condițiilor de la canalele de
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
între 5 - 15%. Prezintă aceeași formă de secțiune cu valurile înclinate, fiind însă amplasate paralel cu curbele de nivel. Dimensionarea și amplasarea pe teren sunt similare condițiilor de la canalele de nivel. Având o secțiune foarte evazată prezintă avantaje în cadrul terenurilor arabile, putând fi cultivate și întreținute mecanizat (cu excepția taluzului aval, care se înierbează). 4.2.1. Proiectarea valurilor (similar canalelor) Prin proiectare se stabilesc (similar canalelor) următoarele elemente: secțiunea valurilor, distanța dintre ele, înclinarea, lungimea și numărul valurilor. La stabilirea distanței
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
posibilitatea unui control eficient al eroziunii hidrice în suprafață, asigurând în același timp și condiții corespunzătoare pentru efectuarea mecanizată a lucrărilor de întreținere și exploatare. Se aplică pe terenurile cu pante mari (18 - 30%), în plantațiile viti - pomicole, pe terenurile arabile și uneori pe cele cu plantații silvice antierozionale. Criterii de amplasare. Având în vedere condițiile dificile de proiectare și execuție, precum și costul ridicat al investițiilor destinate acestui gen de amenajări, pentru a asigura condiții normale de funcționare și producție este
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
platformei (L) înmulțită cu lungimea terasei. Pe baza relațiilor de calcul de mai sus, s-au întocmit tabele și grafice, care facilitează alegerea elementelor constructive ale teraselor. 5.3. Elemente de calcul și dimensionare a agroteraselor Terasele executate pe terenurile arabile poartă denumirea de agroterase. Ele pot fi: a) terase executate în timp, prin arături repetate; b) terase în trepte (rambleu - debleu), sub formă definitivă de la început; c) terase banchetă (cu zone neterasate între ele). Terasele trepte se proiectează pe versanți
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
dezvoltării sistemului radicular al plantelor cultivate (minim 30 - 50 cm). Lățimea platformei se alege astfel ca înălțimea terasei să nu depășească limitele impuse de criteriile de specificate anterior. Se are în vedere ca lățimea efectivă care se folosește ca teren arabil (platforma) să fie un multiplu al lățimii mașinilor de semănat (3,6 m), la care se adaugă pentru fiecare platformă 0,40 m, ce nu se poate lucra la baza taluzului aval. Pentru condiții medii se dau următoarele valori orientative
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
vedere al resurselor naturale, cât și a factorilor climatici. În prezent structura agricolă a României se prezintă astfel: * Suprafața agricolă este de 14,8 mil ha, revenind 0,65 ha pe locuitor. * 63,2% din această suprafață o formează terenurile arabile, respectiv 9,4 mil ha. * 3,2% terenuri ocupate cu plantații viti pomicole. * 33,6% terenuri ocupate cu pășuni și fânețe. Lucrul cel mai îngrijorător îl constituie existența unor structuri agricole mici, divizate și neproductive pentru absorbția tehnologică, pentru competiție
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
este gravă. Această concluzie se bazeză pe datele concrete înregistrate în ultimii ani, care relevă faptul, că a scăzut cantitatea de produse pesticide utilizate ( se folosesc doar 15 20 % din necesar), cât și suprafețele tratate (maxim 1/3 din suprafața arabilă + vii și livezi). Se poate afirma, că aceste elemente împreună cu îngrășămintele chimice, au devenit factorul limitativ al producției agricole în România. Metodele moderne de protecție trebuie să pună interesele consumatorilor pe prim plan, ceea ce va produce și o schimbare fundamentală
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
zona cercetată, depresiunii de contact Hârlău Cotnari, situată în partea estică și sud estică a Dealului Mare-Hârlău (V. Băcăuanu, 1980). Peisajul natural al silvostepei din depresiunea de contact a suferit puternice transformări antropozoogene, peste 60% din teritoriul ei devenind terenuri arabile, iar pâlcurile de pădure și pajiștele care se mai păstrează sunt intens modificate sub aspectul vegetației spontane. Pădurile din silvostepa depresiunii de contact se aseamănă cu cele din zona forestieră a ramei înalte, fiind formate din șleauri de gorun, cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
carpatică cu provincia balcano-moesică. Pe teritoriul regiunii cercetate se disting două zone de vegetație: zona forestieră și zona de silvostepă. Peisajul natural al silvostepei din depresiunea de contact a suferit puternice transformări antropozoogene, peste 60% din teritoriul ei devenind terenuri arabile, iar pâlcurile de pădure și pajiștele care se mai păstrează sunt intens modificate sub aspectul vegetației spontane. Mare diversitate a vegetației, alături de ceilalți factori de mediu, a determinat și o mare varietate de specii de animale. În general, principalelor zone
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
electoral. Un congres important pentru mișcarea socialistă din România a fost cel din 6 aprilie 1914, ținut la București, care a aprobat Programul agrar, prin care se cerea desființarea marii proprietăți și darea în arendă a unor suprafețe de teren arabil țăranilor. S-au observat la acest Congres și contradicții, mai ales după propunerea ca in Statut să se adauge u principiu criticat de o parte a delegaților, acela al centralismului democratic. Izbucnirea primului război mondial a fost un prilej de
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
vedere al resurselor naturale, cât și a factorilor climatici. În prezent structura agricolă a României se prezintă astfel:Suprafața agricolă este de 14,8 mil ha, revenind 0,65 ha pe locuitor. - 63,2% din această suprafață o formează terenurile arabile, respectiv 9,4 mil ha.3,2% terenuri ocupate cu plantații viti-pomicole. - 33,6% terenuri ocupate cu pășuni și fânețe. Lucrul cel mai îngrijorător îl constituie existența unor structuri agricole mici, divizate și neproductive pentru absorbția tehnologică, pentru competiție și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
că este gravă. Această concluzie se bazeză pe datele concrete înregistrate în ultimii ani, care relevă faptul, că a scăzut cantitatea de produse pesticide utilizate ( se folosesc doar 15-20 % din necesar), cât și suprafețele tratate (maxim 1/3 din suprafața arabilă + vii și livezi). Se poate afirma, că aceste elemente împreună cu îngrășămintele chimice, au devenit factorul limitativ al producției agricole în România. Metodele moderne de protecție trebuie să pună interesele consumatorilor pe prim plan, ceea ce va produce și o schimbare fundamentală
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Dunării, precum și la vărsarea unora din afluenții de câmpie ai Dunării Inferioare, aceleași particularisme caracterizând și prelungirea cea mai vestică a stepei, Câmpia Pannonică. Urmare a acestor pătrunderi ale nomazilor cu turmele lor, unele regiuni suferă transformări treptate, foste terenuri arabile devenind pajiști, lucru care determină o regrupare a agricultorilor către interiorul silvostepei, cunoscut fiind că, spre deosebire de sarmați, populația locală, carpică și daco-getică, ocupa cu precădere zonele de silvostepă, bălți, podiș, dealuri și munți. Stabilirea unui schimb de produse
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
470 de subtipuri, cu separarea a numeroase categorii detaliate de sol care se deosebesc prin proprietățile lor, capacitatea productivă și măsurile de menținere și sporire a fertilității. În România se disting trei ecozone pedoclimatice mari: * ecozona I, 53% din terenurile arabile, cuprinzând câmpiile din sudul și vestul țării, inclusiv Dobrogea; * ecozona II, 29,5% din terenurile arabile, în care intră podișurile din Oltenia, Muntenia, centrul Moldovei și Transilvania; * ecozona III, 17,5% din terenurile arabile, cuprinzând dealurile subcarpatice și depresiunile intramontane
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
lor, capacitatea productivă și măsurile de menținere și sporire a fertilității. În România se disting trei ecozone pedoclimatice mari: * ecozona I, 53% din terenurile arabile, cuprinzând câmpiile din sudul și vestul țării, inclusiv Dobrogea; * ecozona II, 29,5% din terenurile arabile, în care intră podișurile din Oltenia, Muntenia, centrul Moldovei și Transilvania; * ecozona III, 17,5% din terenurile arabile, cuprinzând dealurile subcarpatice și depresiunile intramontane. Ecozonele prezintă deosebiri însemnate, cu implicații semnificative pentru structura culturilor, sistemului de lucru și fertilizare a
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mari: * ecozona I, 53% din terenurile arabile, cuprinzând câmpiile din sudul și vestul țării, inclusiv Dobrogea; * ecozona II, 29,5% din terenurile arabile, în care intră podișurile din Oltenia, Muntenia, centrul Moldovei și Transilvania; * ecozona III, 17,5% din terenurile arabile, cuprinzând dealurile subcarpatice și depresiunile intramontane. Ecozonele prezintă deosebiri însemnate, cu implicații semnificative pentru structura culturilor, sistemului de lucru și fertilizare a solului, lucrărilor hidroameliorative și agropedoameliorative. Aceste diferențieri se reflectă foarte clar în potențialul de producție al solurilor. Flora
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
naturale importante, fapt ce determină și influențează dezvoltarea lui economică și socială. Sunt de interes local: nisipuri, pietrișuri, argile, ape minerale etc. Bogăția solului este dată de existența a 380.331 ha de teren agricol din care: 67,47% teren arabil; 28,35% pășuni și fânețe; 4,28% vii și livezi; pădurile și alte terenuri cu vegetație forestieră însumează 99.022 ha iar apele și bălțile peste 12.000 ha. Vegetația Flora este reprezentată de numeroase specii de origini diferite, ca
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
deșeurilor, solul din jurul haldelor de depozitare nu este contaminat semnificativ. Soluri Fondul funciar al județului Iași era reprezentat în anul 2008 de 547.558 ha din care 380.277 ha terenuri agricole iar 167.281 ha terenuri neagricole. Din totalul arabil de 255.729 ha, suprafața cultivată era de 242.526 ha. Pășuni și fânețe erau 19,69% din totalul județului, patrimoniul viticol 1,96% iar cel pomicol 1,09%. 27.838 ha erau teren neproductiv. Solurile din județul Iași sunt
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
într-o perioadă normală sau anormală, de-a lungul anului agricol. * Departamentul de Informații despre Sol, Apă și Clima (DISAC) -acest departament furnizează informații georeferențiale cu privire la topografie, climă, zone agro-ecologice, și măsoară disponibilitatea resurselor de apă, extinderea pășunilor și suprafețele arabile ce sunt irigate. * Departamentul Early Warning (DEW) - construirea de avertizări timpurii pentru a anticipa și a estima suprafața agricolă cultivată, evoluția culturilor agricole, randamentul, estimarea stocurilor care ar crește disponibilitatea alimentară și ar menține stabilitatea în zonă. De asemenea, monitorizarea
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
prin producerea de alimente proprii, muncind contra unui salariu sau o combinație între cele două? Mai precis, trebuie să se știe cum își satisfac nevoile alimentare. Astfel, trebuie să se stabilească care sunt resursele de care ei dispun - cât teren arabil și pășuni, animale, pește, mână de lucru. Este util să se înțeleagă cine are acces la aceste resurse și dacă beneficiarii se schimbă cu timpul. De exemplu, se poate întâmpla ca accesul la resursele de apă să devină restricționat pentru
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
o reglementare sectorială devine imperativă intr-un astfel de context vulnerabil globalizat. Partea a IV- a STUDIU DE CAZ SECURITATEA ALIMENTARĂ A ROMÂNIEI 43 Capitolul 1 Starea indicatorilor securității alimentare în România 1.1. Disponibilitatea alimentară 1.1.1. Terenuri arabile și pășuni România are un potențial agricol semnificativ România deține o suprafață însemnată de teren agricol, cca. 14,7 mil. ha (62% din suprafața totală de 23,84 mil. ha), din care, 66,3% teren arabil, 29,2% pajiști naturale
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
1.1.1. Terenuri arabile și pășuni România are un potențial agricol semnificativ România deține o suprafață însemnată de teren agricol, cca. 14,7 mil. ha (62% din suprafața totală de 23,84 mil. ha), din care, 66,3% teren arabil, 29,2% pajiști naturale și 4,5% plantații de pomi și viță de vie. Spațiul rural reprezinta 92% din suprafața totală de 23,84 mil.ha și este format din teren agricol, zone forestiere, localități și amenajări rurale. Se poate
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
fonduri nerambursabile europene, cuvenite prin Programul Operațional pentru Pescuit (POP), în valoare de 67,5 mil. euro, la care s-ar fi adăugat cofinanțarea de la bugetul de stat. 1.1.7. Irigarea în România România irigă doar 10% din terenurile arabile În România doar 1 mil de ha din 9,3 mil ha sunt irigate, deși jumătate din suprafața țării are deficit de umiditate a solului. Iată ce arată un studiu al Băncii Mondiale pe această temă: "Din cele 14,8
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]