6,258 matches
-
trei panouri decorative ale pictoriței, dintre care unul singur este datat cu anul (1)918, panouri purtând amprenta unei sensibilități simboliste. În concepția acestor panouri este decelabilă influența Ceciliei Cuțescu-Storck, mai ales în direcția simbolismului gauguinizant pe care-l practică artista, manieră informată de o sensibilitate Art Nouveau. Mina Bick Wepper îi fusese elevă Ceciliei Cuțescu-Storck la Școala de Belle Arte din București și își completase studiile la München și la Dresda. Toate cele trei panouri pun accentul pe o feminitate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aceasta achiziționând un exemplar al statuii Vârsta de bronz în 1923, și o altă lucrare intitulată Hanako. Așa cum remarca Ioana Beldiman, dincolo de reacția pozitivă la sensibilitatea simbolistă pe care o analizează cu privire la cele două regine, regina Elisabeta și regina Maria, artiste și protectoare ale artelor în România, "Rodin se impusese prin amplitudinea tematicii simboliste ce acoperea un vast registru uman de pasiuni, ca și prin noutatea limbajului său de tip pictural și apoi sintetic, rupând cu elaborata formă academistă"300. Interesul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acest caz, fundalul pădurii constituie ecranul pe care se proiectează visul. VII.4. Muzica înainte de toate orfismul decadent Armonicele simboliste sunt recuperabile cu un întreg instrumentar și repertoriu specific simbolist, de la clavir la vioară, de la valsul melancolic la romanța-tangou. Scriitura artistă în proza decadentă dezvoltă propriile sale armonice, iar nu odată muzica apare tematizată. În Casa Buddenbrock (1901) și Doctor Faustus (1947) ale lui Thomas Mann, ea constituie nu numai instrumentul formativ, ci și cel faustic al geniului damnat. Romanul matein
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tablouri, pe care o aseamănă celei a lucrărilor unui alt decorativist afin simbolismului și Art Nouveau-ului, Ștefan Popescu. Arghezi era refractar decorativismului, fie că în primul deceniu Art-Nouveau-ul își epuizase energia, fie că poetul avea o inaderență constitutivă la stilizarea artistă, așa cum o reflectă poetica sa anticalofilă, antiestetistă, făcându-l atent pe un pictor precum Petrașcu asupra riscurilor pe care și le-a asumat cu o pictură de mari dimensiuni, accentuat decorativistă. "Kimonologhiile" constituie fundalul descalificant pe care se detașează un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al căror chip își face cu greu loc din tapiseria vegetală. Desenele acuarelate, servind drept antract panourilor decorative, relevă finețea compozițiilor, punând în evidență virtuozitatea liniei și capacitatea pictorului de a lucra pe suprafețe întinse. Desenul alunecă spre o "scriitură artistă", tendință cultivată de Art Nouveau, conferind picturii virtuozitatea scriiturii decorative, fapt care duce la asimilarea panourilor decorative ale lui Luchian cu rococo-ul. Luchian primește o comandă, urmând să execute câteva panouri decorative pentru Palatul Societății Funcționarilor Publici construit cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
figuri surprinse în diferite postúri și compoziții alegorice. Cecilia Cuțescu- Storck pictează cu privirea tablouri apocaliptice, însă atenția sa se fixează cu precădere asupra gesticulației și a unui transfer al elementelor figurative în motive sugestive, împinse către abstracție, pe care artista nu le mai descrie, forța lor de sugestie făcând inutilă descripția. "Mă atrăgeau mai mult calcanele caselor bătrâne, pentru că în zidul vechi și sgronțuros, în crăpături, ca și în părțile lui netede, vedeam desenându-se figuri în gesturi de rugăciune
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
descoperire esențială care lasă o puternică impresie asupra ei și ne permite să vedem amprenta unei sensibilități care va ghida opțiunile artistice ulterioare. La fel, Cecilia Cuțescu-Storck remarcă la aceste statuete înfățișând figuri umane, spontaneitatea gesturilor și caracterul lor genuin. Artista pare atrasă de o Ur-Form transpusă la nivelul acestei gestualități pe care o reconsideră decorativ, făcând nenumărate crochiuri după ceea ce va constitui subiectul multora dintre tablourile ei, grupuri de persoane ale căror gesturi compun atitudini hieratice, după o coregrafie misterioasă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mișcări ce le făuream în imaginația mea, din atâtea schițe răsăreau la urmă compoziții decorative"454. O altă sursă de inspirație o constituie frescele din bisericile ortodoxe vizitate alături de Costică Orășanu. Descoperirea picturii bizantine constituie un moment decisiv în formația artistei, atât pentru edificarea viziunii sale decorative, cât și pentru o recuperare a unei tradiții care stimula, cum am văzut, teoretizarea unui revival bizantin în artele decorative, sub impactul Art Nouveau-lui. Influența artei bizantine este "recuperabilă" din pictura ei, atât la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poate și pentru că pictorița reușete să facă să rimeze afinitățile cu influențele pe care o serie de modele artistice le exercită asupra artei sale. Analiza câmpurilor de influență care își relevă magnetismul subtil într-o primă fază de formare a artistei sugerează un traseu artistic care se va îmbogăți cu experiențe noi, integrate însă într-o structură bine precizată. Există serii precum cea care are drept numitor comun personajul Salomeei și a căror temă, decapitarea sfântului Ioan, constituie mizanscena dramatică împrumutată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
influența picturii prerafaelite care, de asemenea, este sesizabilă în pictura Ceciliei Cuțescu-Storck, lăsând la o parte faptul că pictorița era familiarizată și cu pictura Renașterii. Și în celălalt panou decorativ, Taina, avem un grup de trei femei, numărul pe care artista îl privilegiază. Cecilia Cuțescu-Storck subliniază puternica relație dintre ele tot la nivelul gesturilor investite cu semnificație simbolică. Cele trei se țin îmbrățișate într-un mod care pare să stabilească o ierarhie sau un anumit grad de emotivitate, de sensibilitate al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
extraordinar îl are în Europa descoperirea culturii grecești preclasice, a culturii miceniene, spre exemplu. Pictura Ceciliei Cuțescu-Storck nu se organizează printr-un raport direct cu un text literar, cum se întâmplă în pictura prerafaelită sau în pictura simbolistului Fernand Khnopff. Artista reia pe baza unor ritmuri interne un personaj arhetipal, un anumit tip de femeie, cu o notă de androginitate, un anumit decupaj capilar scurt, urmând fidel forma capului, o anumită alură a corpului și un anumit pigment meridional. În Ritm
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
hinduse. Acestă mică platformă poate simboliza și pământul, Geea, Terra Matter. Atitudinea lor respiră spiritualitate, iar Serrafina Brukner vede aici și o influență a filozofiei alexandrine, contemplativii asociind în ființa lor visarea și meditația: Prin privirea, ținuta și extazul lor, artista le conferă acestor siluete extatice unitate, suplețe, emoție a vieții, dar pentru construirea lor Cecilia Storck a făcut o incursiune în istoria filozofiei alexandrine, care, unindu-se cu puterea ei de gândire și de visare, a dat acestor tablouri un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
printre colaboratorii străini, A. Mucha și Alexandre Séon. Revista anunță din nou colaborări străine la fel de prestigioase, cu "ilustrații originale făcute special pentru Ileana": Paul Renouard, recunoscut probabil și pentru ilustrațiile sale satirice din jurnalele pariziene sau pentru scenele de gen, artista franceză Louise Abbéma, remarcată, probabil și pentru panourile decorative, și pictorul pointilist belgian, Théo van Rysselberghe, ultimul făcând parte din grupul Les Vingt alături de Fernand Khnopff, James Ensor și Frank Brangwyn de la Londra. Frank Brangwyn era renumit pentru pictura unor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care reușește să se comunice în absența tahitienilor sau a altor seminții din Extremul Orient, prin intermediul "orientalilor" autohtoni, țiganii. Cecilia Cuțescu-Storck scoate tema de sub incidența pitorescului, pentru a o încărca simbolist de semnificații. Alegerea modelelor este mai puțin importantă pentru artistă, cât felul în care înțelege să le utilizeze. Țigăncile sunt lăsate să se plimbe în voia lor prin atelier, să se familiarizeze cu locul și să-și regăsească naturalețea în mijlocul unui mediu străin, la fel de exotic pentru ele, pe cât de exotice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care i-o oferă pictura tahitiană a lui Gauguin este ușor decelabilă. Cu ocazia expoziției românești de la Bruxelles din anul 1929, în articolul "O expoziție de artă românească la Bruxelles", criticul belgian Schmit precizează similitudinea, gradul de rudenie a compozițiilor artistei în raport cu cele ale pictorului francez. Faptul a putut stârni și respingere, un critic precum scriitorul Cazaban vorbește despre modelele alese de pictoriță ca despre niște "monștri în spirt". Cecilia Cuțescu-Storck se distanțează de tradiția romantică a mitului țiganilor ca populație
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lor. Pe această filieră este posibilă o altă deschidere a operei pictoriței către un fond ezoteric al lumii orientale evocate, lumea hindusă, care devine cunoscută publicului român și prin romanul lui Mircea Eliade, Maitreyi, publicat în 1933. Nu știm în ce măsură artista era la curent cu scrierile teozofice ale lui Madame Blavatski și colonelului Olcott sau dacă citise opurile lui Eliphas Lévi, Edouard Schuré, Joséphin Péladan sau Stanislas de Guaita etc., însă intențiile sale sunt destul de clar precizate. Aspectul ceremonial al țigăncilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nebănuite, smulgându-le parcă din valea Gangelui. În adevăr, aceste contururi feminine, aceste țigănci pline de interiorizare, par pierdute între flori de lotus, în fața unui templu antic, ca și cum ar celebra un cult plin de mister. Am putea spune că țigăncile artistei noastre, prin linia lor suplă și grațioasă, prin sobrietatea, puritatea și profunzimea lor de gândire, cheamă o lume arhaică, scoasă de sub metopele unui templu. Ele par răsărite din misterul secolelor, ducând taina criptelor și a templelor egiptene și hinduse, înălțându
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care o exercită asupra ei arta primitivilor, precum și cea a copiilor sau a nebunilor. Deși intervin foarte rar, există și figuri masculine extrase din același mediu ancestral, precum Înțelept indian (ulei pe pânză, 2000x 1250, inventar 915006), expus în atelierul artistei, în casa Storck. Bărbatul stă așezat și desfășoară cu gesturi hieratice un papirus. Felul Ceciliei-Cuțescu Storck de a picta vegetația are ceva din tușa "naivă" a lui Rousseau Vameșul, prin exagerarea vegetalului în raport cu corpul uman, urmărind în același timp o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tușa "naivă" a lui Rousseau Vameșul, prin exagerarea vegetalului în raport cu corpul uman, urmărind în același timp o simetrie decorativă. Vegetația, ficușii uriași care apar ca un laitmotiv în pictura ei, preiau parcă o parte din carnalitatea, din senzualitatea corpului uman. Artista își încarcă personajele de numinos, fapt subliniat atât prin gesticulația și postúra hieratică a corpurilor, cât și prin abstragerea într-un fel de transă mistică. În ce privește efectul decorativ, în pictura Înțelept indian, personajul devine o axă care ordonează (cosmic) tabloul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
elemente. Staza și dinamismul sunt sugerate de poziția mâinilor, urmând convenția aceleiași coregrafii abstruse, de atitudini meditative. Serafina Brukner urmărește spectrul acestei armonii recognoscibile în toată pictura cu "țigănci" a Ceciliei Cuțescu-Storck. "În trăsăturile chipului, ca și în atitudinile corpului, artista nu se oprește la accidental și efemer. Deslușim aici o severitate, dar și un sentiment de liniște solemnă și înălțare sufletească, o puritate întrucâtva primitivă a sentimentelor. Adesea sumar costumate, personajele evoluează în cadrul unui peisaj cu influențe din miniaturile orientale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
temă într-un tragic omenesc din care dispare senzualitatea morbidă și crudă. În prima perioadă a activității sale artistice, Cecilia Cuțescu- Storck se arată interesată de redarea unei sensibilități pe care umanitatea o relevă prin suferință, sensibilitate care dobândește la artistă conotații maternale, ocultând uneori chiar un sens mariologic. Feminitatea nu face obiectul revendicării unei sexualități virtual punitive, a unui erotism pervers, a unei senzualități rafinate în registru decadent, ci dimpotrivă, se dorește spiritualizată în căutarea unui sens superior. Mai mult
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mort, Salomeea se apleacă asupra capului Sfântului, căruia moartea și suferința i-au dizolvat trăsăturile într-o mască de anonim hieratism, în cheia iconografiei bizantine. Chipul sfântului seamănă cu cel cristic, al primitivilor italieni, în special la Giotto, față de care artista nutrea o mare admirație. Cecilia Cuțescu-Storck a utilizat culori foarte vii, pastelate, cămașa Salomeei are albul cămășilor țărănești, sugerând simplitatea, dar și o dorință de purificare. În concluzie, așa cum anunța în autobiografia sa, Cecilia Cuțescu- Storck reinterpretează tema disociindu-se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
frescă, gradul maxim de stilizare a luxurianței vegetale. Serafina Brukner subliniază nu doar evocarea tropicelor și a unei atmosfere de o deschidere spațială maximă către mările sudului și insulele din Pacific, ci și faptul că această junglă pictată constituie debutul artistei în pictura decorativă. Prin urmare, primul pas în acest sens Cecilia Cuțescu-Storck îl face prin construirea unui spațiu intim, protejat de figuri feminine în atitudini hieratice. Holul constituie intrarea în atelierul pictoriței, o anticameră, arta este spațiul de recluziune în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
metodă de "transplantare" care nu se acomodează câtuși de puțin cu fixația morbidă a lui Des Esseintes. Distanța de referent este cu atât mai mare, cu cât natura servește drept model, dar o natură îndepărtată spațial, natura luxuriantă de la tropice. Artista creează astfel un "efect de seră", o "chambre végétale" în mijlocul propriei sale locuințe, operând o deschidere inițiatică, prezentă și în arta sa, către un spațiu exotic, încărcat de virtuțile îndepărtării și ale enigmei. Teatralizarea spațiului locativ corespunde, de fapt, abandonării
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
recurgă la repertoriul comediei, la toate mijloacele artei dramatice?"591. Este posibil ca sursa de inspirație a Ceciliei Cuțescu-Storck să se afle și într-o altă zonă, cu propriul ei exotism: curțile vechilor nobili spanioli în insula Malorca, pe care artista le vizitase cu o încântare pe care o transmite și în cartea sa de memorii. "Păsările de toate mărimile și viu colorate cântau printre crengile arborilor, legănându-se în vântișorul plin de miresme al țărilor sudice. Palmieri și cactuși se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]