6,806 matches
-
Și personajele evreice dintr-o piesă puțin cunoscută a lui Liviu Rebreanu (Jidanul, 1914) sunt frumoase (drăguțe, cel puțin) și Îmbrăcate elegant (cu bun-gust, cel puțin), după cum le caracterizează autorul Însuși Într-o listă de Dramatis personae : „Rebeca - 31 ani. Bunătate Întrupată și Împerecheată cu o frumusețe blândă și fermecătoare. E simplă În port ca și În vorbe și poate tocmai prin aceasta cucerește. Parcă ar fi o fecioară din Vechiul Testament. Rose - 23 ani. O fată mândră, drăguță, elegantă. Frida - 20
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și să Întrebe oamenii dacă l-au văzut. La Întrebarea „Bade, n-ai văzut pe Güterjüd ?”, țăranii români răspundeau : „Jidan-bun ? N-am văzut !” <endnote id="(3, p. 26 ; vezi și nota 318)"/>. Evreului nu i se reproșa doar lipsa de bunătate, ci, mai mult, răutatea Însăși. În 1851, de exemplu, blănarii români din Botoșani s-au plâns „ocârmuirii” că unii dintre ei ar fi ajuns „cerșitori, din singură pricina evreilor, a căror răutate și aerului [Îi] este nesuferită” <endnote id="(479
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aceste daruri ale neromânilor de rit necreștin [sic ! ] samănă mult cu cele ale danailor” <endnote id="(285, p. 202)"/>. „Jidanul tot jidan rămâne” Revenind la imaginea evreului În cultura tradițională din estul și centrul Europei, trebuie spus că neîncrederea În bunătatea sau În onestitatea acestuia este Întărită și de proverbe : „Nu te Încrede În evreu, chiar de ar fi picat din cer” (proverb polonez și rutean ; <endnote id="cf. 3, p. 70"/>) ; sau : „Tovărășie cu ovreiul să nu faci, [chiar] de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tip de gândire : puțin Îmi pasă că strigați „Moarte jidanilor !”, dar cu bieții viezuri ce aveți ? ! Revenind la „darurile” pe care divinitatea le Împarte diverselor nații, voi aminti o scurtă invocație populară, În care Dumnezeu este chemat să le dea „bunătăți” creștinilor și „răutăți” tuturor celorlalți : Să trimeată Dumnezeu sănătate La creștinătate, Păgânii, Să-i mănânce cânii, Să dea ciuma-n turci, Râia În jidani, Boala-n țigani <endnote id="(47, p. 150)"/>. Dar adevăratele „daruri etnice” sunt distribuite de Dumnezeu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mântui, pentru că el a fost orb, nu a vegheat și nu a văzut pe Mesia În Isus : „Mesia a venit, Iosef Hechter - scrie Nae Ionescu În finalul prefeței -, și tu nu l-ai cunoscut. Atât ți se cerea În schimbul tuturor bunătăților pe care Dumnezeu le-a avut pentru tine : să veghezi. Și nu ai vegheat. Sau nu ai văzut, pentru că orgoliul ți-a pus solzi pe ochi [...]. Iosef Hechter, nu simți că te cuprinde frigul și Întunericul ?” <endnote id="(187, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bogate, cu ocazia Noului An 1989, care, în curînd, va ciocăni la ușile noastre. La anul și la mulți ani! N.Gr. Stețcu [Verso:] Moș Crăciun cu barba albă Vine ca și-n alte dăți Pe la blocurile noastre și ne-aduce bunătăți. A cam obosit moșneagul, Căci de-atîtea mii de ani Poart-o traistă grea în spate Cu daruri pentru sărmani. A bătut și-n ușa noastră Imediat ce a sosit. I-am deschis cu bucurie și în casă l-am poftit. Moș Crăciun
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
A bătut și-n ușa noastră Imediat ce a sosit. I-am deschis cu bucurie și în casă l-am poftit. Moș Crăciun, Moș Crăciun, Să mai vii și-n alte dăți, Să ne-aduci, ca în toți anii, Multe, multe bunătăți... p. conf. Trecător </citation> (39) <citation author=”N. Gr. Stețcu” loc="Roman" data =”19 mai 1990”> Mult stimate Domnule C. Călin, Domniei Voastre și celor dragi, călduroase urări de sănătate și tot ce doriți cu ocazia zilei numelui. La mulți
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
rămâne În noul serviciu de informații numai după ce vor completa o declarație pe proprie răspundere din care să rezulte că nici usturoi n-au mâncat pe timpul lui ceașcă, nici gura nu le pute. Mintenaș, locotenentul Constantin Ionescu, simțind adierea de bunătate fără margini a tovului de la București, a scris și semnat cu voioșie acest document aducător, pentru mulți ani, de venituri grase obținute din dările celor ce se speteau pentru bunăstarea-i de nabab bașca o pensioară de câteva ori mai
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
în problema spectrală referitoare la sisteme solivibrante (1968, în colaborare); Tehnica computațională în tratarea problemelor de inginerie modernă (1969, în colaborare). A fost un profesor de o mare punctualitate și de o distincție exemplară; coleg de o mare omenie și bunătate; dascăl iubit și respectat de către zeci de serii de studenți care au absolvit Institutul Politehnic Gh. Asachi din Iași. A trecut în lumea umbrelor la 30 mai 2002 și a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI ARTICOLE: -CORDUNEANU
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
lacom?, Nu. Sînt capitalist ; sau : în politică, toată lumea are la mînă pe toată lumea ; sau : Nu mai îmi place democrația ; sau (cel mai adesea) : Adevărul e că mănîncă, nu se încurcă ; și bineînțeles că Marinescu ne prezintă în plan detaliu fiecare bunătate care li pune pe masă, invitîndu-ne să le urăm : Huo ! Sta-v-ar în gît ! la fiecare îmbucătură. și autorii romîni ar trebui să învețe odată și odată (măcar atunci cînd pretind că scriu thriller uri politice realiste) să-și
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
pe Renoir, Lubitsch și RenØ Clair, ale căror filme puteau să se miște ca niște chelneri de înaltă clasă pe patine cu rotile, învăluindu-te în voltele și-n arabescurile lor de nici nu mai știai cum au ajuns atîtea bunătăți în fața ta ori dacă sînt chiar bunătăți sau doar aer modelat de mișcările lor. Bunătățile lui Menzel sînt bunătăți în cea mai largă accepțiune a termenului : avem bătăi cu frișcă și bătăi cu bulgări serviți de un chelner la platou
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
căror filme puteau să se miște ca niște chelneri de înaltă clasă pe patine cu rotile, învăluindu-te în voltele și-n arabescurile lor de nici nu mai știai cum au ajuns atîtea bunătăți în fața ta ori dacă sînt chiar bunătăți sau doar aer modelat de mișcările lor. Bunătățile lui Menzel sînt bunătăți în cea mai largă accepțiune a termenului : avem bătăi cu frișcă și bătăi cu bulgări serviți de un chelner la platou, avem bancnote aprinse cu trabucul și sahane
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
chelneri de înaltă clasă pe patine cu rotile, învăluindu-te în voltele și-n arabescurile lor de nici nu mai știai cum au ajuns atîtea bunătăți în fața ta ori dacă sînt chiar bunătăți sau doar aer modelat de mișcările lor. Bunătățile lui Menzel sînt bunătăți în cea mai largă accepțiune a termenului : avem bătăi cu frișcă și bătăi cu bulgări serviți de un chelner la platou, avem bancnote aprinse cu trabucul și sahane din care ies aburi ireali, avem o demonstrație
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
pe patine cu rotile, învăluindu-te în voltele și-n arabescurile lor de nici nu mai știai cum au ajuns atîtea bunătăți în fața ta ori dacă sînt chiar bunătăți sau doar aer modelat de mișcările lor. Bunătățile lui Menzel sînt bunătăți în cea mai largă accepțiune a termenului : avem bătăi cu frișcă și bătăi cu bulgări serviți de un chelner la platou, avem bancnote aprinse cu trabucul și sahane din care ies aburi ireali, avem o demonstrație de turnat sincron șampania
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
la rău urzesc lucruri rele împotriva mea, fără să fiu vinovat, fără să fi păcătuit, Doamne! Doamne Dumnezeul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, scoală-Te, ca să pedepsești toate neamurile! N-avea milă de niciunul din acești vânzători nelegiuiți. Dumnezeul meu, în bunătatea Lui, îmi iese înainte; Dumnezeu mă face să-mi văd împlinită dorința față de cei ce mă prigonesc A Ta, Doamne, este și bunătatea, căci Tu răsplătești fiecăruia după faptele lui.” AMIN! De atunci hotărârea mea era luată: Voi pleca. Sunt
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
-Te, ca să pedepsești toate neamurile! N-avea milă de niciunul din acești vânzători nelegiuiți. Dumnezeul meu, în bunătatea Lui, îmi iese înainte; Dumnezeu mă face să-mi văd împlinită dorința față de cei ce mă prigonesc A Ta, Doamne, este și bunătatea, căci Tu răsplătești fiecăruia după faptele lui.” AMIN! De atunci hotărârea mea era luată: Voi pleca. Sunt convins că Dumnezeu are o biserică a Sa, Biserica Adventistă Filadelfia din Buzău. El are o Comunitate frumoasă, luptătoare. Îmi pare rău însă
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
jug. Stăpânul lor, Costache Gheorghiu, stătea pe o buturugă de stejar bătrân ce căzuse doborât de vânt, și privea în preajmă la frumusețea pădurilor, a cerului albastru închis, ascultând glasurile păsărilor ce parcă ridicau imn de slavă spre Dumnezeu pentru bunătățile ce le lăsase pe pământ. Asculta glasul cucului pe care îl plătise cu un bănuț de argint, după datina pământului. Costache Gheorghiu era un om înalt, uscățiv, destul de zvelt. Era șaten cu ochii căprui și un păr castaniu, cam răruț
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mult bun simț iar frumusețea și purtarea noii sale cunoștințe l-a făcut să gândească mai temeinic la viitorul lor. în timp ce muzicanții stăteau la masă, gazdele au îmbiat flăcăii și fetele cu ouă roșii, cozonac, pască, vin, rachiu și alte bunătăți care dovedeau priceperea și bunăstarea localnicilor. Maria, deși mai fusese la jocuri atât în satul natal cât și prin cele vecine, se gândea serios la trecerea ei în rândul fetelor de măritat. Ea mai fusese în vorbă cu unflăcău din
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
caiele, iar aceasta i-a răspuns să treacă mai târziu, că se va îngriji să-i caute marfa cerută. Ajunse din urmă juncanii care o luaseră inainte și intră în prăvălia lui Haim care vindea pâine, covrigi, halva și alte bunătăți. Pâinea caldă, atunci scoasă din cuptor îl făcu pe Costache să aleagă patru pâini calde și zece covrigi pentru copii spunându-i lui Haim să-l treacă în condică că nu are bani la el. De altfel Haim îl cunoștea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
abia așteptau să îndeplinească îndemnul mamei lor, le făcea bucurie să meargă la bătrâni, mai ales că bunicul era un om sfătos și le povestea multe lucruri interesante din viața sa. Pe deasupra întotdeauna aveau grijă să-i omenească cu ceva bunătăți, așa că Emilia, fiind mai mare, trecuse de paisprezece ani, apucă cu grijă oala cu două torți plină cu lapte, Mihăiță țopăind înaintea ei deschise ușa apoi portița dinspre drum și porniră la de al pe lângă gardurile înalte și văruite. Ajunși
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și ea înainte de a se mărita. Acum era în stăpânirea lui Costache, dată de părinții ei și se vedea cum unduiește secara semănată de frate-su sub palele de vânt. „De ce să stăpânească Costache și țiganca lui venită de la Cursești, bunătate de pământ” gândește, plină de invidie, Marița. „Pământul acela trebuia să fie al meu sau, hai să zic, al soră-mi, Ileana, și nu în stăpânirea pricopsitului de Costache.” Strânseră sapele, Ion luă și pe a ei în spate iar
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
material acțiunea, prin aprovizionarea cu toate cele necesare celor trei etape de desfășurare a evenimentului. Un rol deosebit l-au avut gospodarii satului, feciorii și fetele lor, care așteptau cu nerăbdare asemenea eveniment. Gospodinele satelor se îngrijeau în pregătirea de bunătăți, cozonac, pască, ouă roșii, prăjituri, care mai de care mai gustoase, întrecîndu-se între ele. Toate acestea erau menite să asigure reușita primei părți a evenimentului dar și partea a doua, adică serbarea câmpenească, cât și partea a treia, balul pentru
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Armășoaia scoaseră niște plăcinte „poale-n brâu”, cu brânză de vaci, frumos crescute și rumene, de-ți venea să lași totul și să te năpustești pe ele iar mătușa Tinca din Cursești scoase alivenci făcue cu smântână de vaci, toate bunătăți grozave, care merg și cu un pahar de vin roșu sau nohan. Fetele Mariei aduc pe masă pâine cu lapte bătut apoi scrob din ouă de găină, fasole păstăi prăjite și castraveți proaspăt murați și bineînțeles, nelipsita mămăligă a tuturor
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
că nu erau prea obișnuiți cu mâncărurile și poamele de pe la noi. Au mâncat fructe din mărul nostru și le-a plăcut dar când au dat cu ochii de nuci și văzându -le verzi și frumoase, au crezut că-s cine știe ce bunătăți și și-au umplut rubăștile. Dar când a încercat unul dintre ei să muște o nucă și i s-a făcut gura pungă de amărală, a scuipat cu ciudă și toți și-au deșertat rubăștile, dând drumul pe jos nucilor
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
din război. Prima mea amintire o am de la patru ani, cu ocazia botezului surorii mele, născută după război. Parcă văd și acum pe acei care stăteau la masă în curte, sub umbra unui zarzăr uriaș, la o masă încărcată de bunătăți și stropită cu un pahar de vin bun. Nașul de botez cânta de zor un cântec popular al cărui refren l-am reținut: „Zâs-a badea c-a veni, Luna când o răsări. Luna văd c-a răsărit Și badea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]