6,961 matches
-
stau deloc așa. Atributul esențial al capitalismului este expansiunea sa economică. Adică tortul este mare și devine din ce în ce mai mare. Cu alte cuvinte îndestularea celui bogat nu trebuie ca în mod obligatoriu să provoace foamea celui mai puțin bogat 31. Criticii capitalismului nu țin seama că acest tip de economie nu este una stagnantă, iar bogăția, ca și sărăcia de azi, nu mai sunt aceleași ca bogăția și sărăcia de ieri. Din acest motiv bătălia în societate nu este una pentru împărțirea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
economie nu este una stagnantă, iar bogăția, ca și sărăcia de azi, nu mai sunt aceleași ca bogăția și sărăcia de ieri. Din acest motiv bătălia în societate nu este una pentru împărțirea sărăciei ci una pentru dezvoltare și acumulare. Capitalismul schimbă regulile, iar eroarea judecăților anticapitaliștilor este aceea că judecă prezentul cu ajutorul unui aparat critic învechit, specific epocilor anterioare. Din această cauză capitalismul penalizează stagnarea economică și premiază acțiunea și expansiunea. Există un adevăr profund în această nouă filozofie a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
acest motiv bătălia în societate nu este una pentru împărțirea sărăciei ci una pentru dezvoltare și acumulare. Capitalismul schimbă regulile, iar eroarea judecăților anticapitaliștilor este aceea că judecă prezentul cu ajutorul unui aparat critic învechit, specific epocilor anterioare. Din această cauză capitalismul penalizează stagnarea economică și premiază acțiunea și expansiunea. Există un adevăr profund în această nouă filozofie a acțiunii practice frumos pus în evidență de către Isus în Parabola Talanților. O altă sursă a anticapitalismului este convingerea celor mai mulți dintre oameni că economia
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ales după criza economică din anul 1929 și după apariția ,,Teoriei generale..." a lui John Maynard Keynes, susținerile în favoarea intervenției statului au căpătat o nouă dimensiune. S-a produs aceasta pe fondul crizelor de o tot mai mare amplitudine ale capitalismului dar și pe fondul ascensiunii, în epocă, a socialismului. Teoreticienii sau practicienii care îl folosesc pe Keynes și opera ca argument în favoarea intervenției statului în economie, se află într-o mare eroare dată de o mare ne-înțelegere. Keynes a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
drept. Metodele de intervenție ale lui Keynes nu presupun naționalizări sau intervenții de acest tip în economie. Premisa de la care a plecat Keynes este una corectă și genială. El a observat că, în condițiile internaționalizării și expansiunii lumii capitaliste, crizele capitalismului sunt din ce în ce mai ample și mai greu de suportat de către cetățenii mai mult sau mai puțin bogați. Asemenea crize, ca cea din 1929 dar și cea din 2008, pot genera haos social pe fondul depășirii unui prag critic, de suportabilitate socială
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
politică și linia ideologică a celui care combate criza aproape că nu mai contează. Keynes nu a fost un anticapitalist, dimpotrivă, prin soluțiile oferite a asigurat un uriaș balon de oxigen și un culoar de acțiune pentru cei care apără capitalismul și libertățile economică și politică. Alegerea lui Keynes a fost îndelung criticată în epocă și nu numai. Există voci care spun și azi că statul nu ar trebui să intervină în nici un fel, ci pur și simplu ar trebui să
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cad, de regulă din lăcomie și din lipsă de caracter 39. Nefericirea lor, personală, se transmite printr-un sistem de auto-protecție, asupra întregii societăți. Lumea și mereu alții sunt vinovați de ne-împlinire noastre. Cel mai des găsit vinovat este capitalismul adică ceea ce avem construit social în jurul nostru. Este poziția cea mai comodă în care se plasează cel nefericit. Dacă nu noi suntem vinovați ci alții, atunci putem trăi chiar și cu spectrul ratării. În același timp, a privi lumea ca
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
social care nu dă semne în exterior și nu primește semne din exterior este un sistem mort sau care se pregătește de moarte. Lumea biologică este devenire prin mișcare și lumea socială la fel. Una dintre întrebările fundamentale legate de capitalism este aceea dacă acest mod de organizare poate fi moral 41 și care sunt dimensiunile capitalismului moral. Poate fi morală o lume a interesului și individualismului? În ce ar consta această morală? Vom începe răspunsurile cu ultima dintre aceste întrebări
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mort sau care se pregătește de moarte. Lumea biologică este devenire prin mișcare și lumea socială la fel. Una dintre întrebările fundamentale legate de capitalism este aceea dacă acest mod de organizare poate fi moral 41 și care sunt dimensiunile capitalismului moral. Poate fi morală o lume a interesului și individualismului? În ce ar consta această morală? Vom începe răspunsurile cu ultima dintre aceste întrebări. Morala omului liber constă în respectul legii și a normei, în respectul față de ceilalți. A fi
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fi morală o lume a interesului și individualismului? În ce ar consta această morală? Vom începe răspunsurile cu ultima dintre aceste întrebări. Morala omului liber constă în respectul legii și a normei, în respectul față de ceilalți. A fi moral în capitalism 42, presupune să respecți legile și oamenii. Numai așa libertatea nu se transformă în haos și individualismul nu se transformă în egoism. Haosul și egoismul nu caracterizează o societate capitalistă. Există țări în care aceste lucruri se întâmplă și state
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
se transformă în haos și individualismul nu se transformă în egoism. Haosul și egoismul nu caracterizează o societate capitalistă. Există țări în care aceste lucruri se întâmplă și state în care lumea rămâne profund morală. Și în funcție de poziția în fața moralei, capitalismele lumii în care trăim sunt unele sărace și altele bogate. Morala capitalistă nu înseamnă generozitate și altruism ci înseamnă respect față de cel de lângă noi. Lumea individualismului, dacă nu este morală atunci nu există. Dacă acțiunea economică nu este dublată de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
o linie de demarcație extrem de subtilă între ,,eu" și ,,ceilalți". O societate sănătoasă trebuie să aibă capacitatea de a încuraja sănătatea în economie și în relațiile dintre oameni, după cum trebuie să aibă capacitatea de a sancționa comportamentele amorale sau imorale. Capitalismul modern nu înseamnă sălbăticie și agresivitate, iar dimensiunea sa morală este una obligatorie. Interesul trebuie conciliat cu virtutea 43 pentru a atinge nivelul satisfacției personale și chiar nivelul fericirii personale și sociale. Morala este a oamenilor și oamenii consumă și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
rigorilor logicii și criteriilor universalității și consistenței". Omul trebuie să știe că Dumnezeu, prin Fiul Său i-a permis să trăiască nu numai cu pâine 45, dar în același timp traiul nu poate fi îmbelșugat dacă nu este și liniștit. Capitalismul moral este și un mod de organizare socială profund cultural, atât în sine, cât și prin așezarea religiei la baza moralei umane. Este vorba aici despre o păstrare a contactului cu bazele sale, cu spiritul său, cu angajamentele sale de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pot fi fericiți în afara atingerii unor nevoi de bază sau primare. Este vorba aici despre hrană, adăpost, un minim de sănătate și educație. Numai dincolo de rezolvarea acestor nevoi putem discuta despre fericire umană și morală umană 48. În dezbaterea despre capitalismul moral este important să evităm judecățile false în genul celor care ar imagina ființa umană ca pe o colectivitate de îngeri, dornici cu toții de a se sacrifica fiecare pentru binele celorlalți. O lume liberă rămâne o lume liberă, dominată de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de victime și asasinate. Stalin vorbește despre învățăturile lui Lenin și încearcă, stângaci (se vede că nu știe exact despre ce vorbește) să le interpreteze. În broșura sa ,,Despre bazele leninismului"56, abordează într-un capitol aparte, problematica trecerii de la capitalism la socialismși a dictaturii proletariatului. Am ales aceste teorii, considerându-le edificatoare pentru determinarea și violența cu care socialiștii și comuniștii și-au propus să acționeze în practică și chiar au acționat. În chiar începutul capitolului despre dictatura proletariatului reținem
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
trei probleme fundamentale și anume: ,,1) Dictatura proletariatului ca instrument al revoluției proletare; 2) Dictatura proletariatului ca dominație a proletariatului asupra burgheziei; 3) Puterea Sovietică, ca formă de stat a dictaturii proletariatului"57. Dictatura proletariatului este epoca de trecere de la capitalism la socialism și presupune, așa cum vom vedea, un set special de măsuri, astfel încât burghezia ,,cea rea" să nu mai poată reveni la conducerea statului 58. Tonul belicos al lui Lenin va fi accentuat de către continuatorii săi, în special de către Stalin
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
duce revoluția până la izbânda deplină a socialismului"59. Puține ideologii au propus crima pe față și în mod programatic. Socialismul a fost una dintre ele, și ceea ce este și mai rău, este că s-a ținut de cuvânt. Trecerea de la capitalism la socialism trebuia făcută cu orice preț. Puterea este scopul declarat al socialiștilor, iar pentru păstrarea sa trebuie îndeplinite următoarele sarcini: ,,1) Zdrobirea împotrivirii moșierilor și capitaliștilor răsturnați și expropriați de revoluție, lichidarea oricăror încercări ale acestora de a restabili
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
61. Clasicii socialismului își propun din start ,,reeducarea" unor mase mari de oameni, astfel încât rezultatul să fie existența în societate a ,,omului nou"62. Alte caracteristici ale dictaturii proletariatului, așa cum sunt văzute de Lenin și Stalin, sunt următoarele: trecerea de la capitalism la comunism nu se poate face în câțiva ani63; dictatura proletariatului este o dominație a muncitorilor asupra burgheziei; statul este un instrument și o ,,mașină" în mâinile clasei muncitoare în lupta sa cu burghezia 64; această dominație asupra burgheziei nu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
N-au decât să se îmbogățească, voi însă să învățați de la ei să gospodăriți, căci numai atunci veți știi să construiți republica comunistă"72. Și aici a funcționat o utopie. Socialismul nu putea și nu avea cum să învețe de la capitalism, iar conducătorii de fabrici socialiști nu puteau asigura o gestiune economică superioară din simplul motiv că aceste fabrici nu erau ale lor. Republica comunistă, de care vorbește Lenin, nu a fost construită niciodată, nu pentru că cineva ar fi greșit construcția
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Economie. 8 Martha Howell, "The amazing career of a pioneer capitalist", în The New York Review of Books, nr. 6, 7 aprilie 2016, pp. 55-56. 9 Ibidem, p. 56. 1 Peter Saunders ne explică contextul folosinței pentru prima dată a cuvântului ,,capitalism": ,,Oxford English Dictionary găsește prima referință a cuvântului "capitalism" în scrierile lui Makepeace Thackeray, în 1854, la trei ani după Marea Expoziție și cu cel puțin 15 ani înainte ca el să înceapă să fie folosit de către cel mai celebru
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pioneer capitalist", în The New York Review of Books, nr. 6, 7 aprilie 2016, pp. 55-56. 9 Ibidem, p. 56. 1 Peter Saunders ne explică contextul folosinței pentru prima dată a cuvântului ,,capitalism": ,,Oxford English Dictionary găsește prima referință a cuvântului "capitalism" în scrierile lui Makepeace Thackeray, în 1854, la trei ani după Marea Expoziție și cu cel puțin 15 ani înainte ca el să înceapă să fie folosit de către cel mai celebru critic al capitalismului, Karl Marx". Capitalismul, un bilanț social
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Dictionary găsește prima referință a cuvântului "capitalism" în scrierile lui Makepeace Thackeray, în 1854, la trei ani după Marea Expoziție și cu cel puțin 15 ani înainte ca el să înceapă să fie folosit de către cel mai celebru critic al capitalismului, Karl Marx". Capitalismul, un bilanț social, Editura Du Style, București, 1998, p. 21. 2Marcel Mauss 3 Marcel Mauss ????? 2 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. I, p. 35. 3 Claude Lévi-Strauss, Rasă și istorie, Editura Fides, Iași
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
referință a cuvântului "capitalism" în scrierile lui Makepeace Thackeray, în 1854, la trei ani după Marea Expoziție și cu cel puțin 15 ani înainte ca el să înceapă să fie folosit de către cel mai celebru critic al capitalismului, Karl Marx". Capitalismul, un bilanț social, Editura Du Style, București, 1998, p. 21. 2Marcel Mauss 3 Marcel Mauss ????? 2 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. I, p. 35. 3 Claude Lévi-Strauss, Rasă și istorie, Editura Fides, Iași, 2001, p. 70
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și în tiparele societății imprimate în limbaj și în întreg trecutul istoriei, integrat și el în cultura omenirii". Condiția umană, Editura Științifică, București, 1973, p. 27. 9 Karl Marx, Capitalul, Editura PMR, București, 1951, p. 157. Alți autori plasează începuturile capitalismului mai devreme și anume în secolul al XII-lea. Claude Jessua-co., Dicționar de științe economice, Editura ARC, București, 2006, p. 117. 10 Karl Marx, Capitalul, Editura PMR, București, 1951, p. 157. 11 Ibidem. 12 Thierry de Montbrial arată: ,,Aceste trei
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
este greu de precizat în mod riguros mai ales când este vorba de primul: criteriul justiției, sau al echității și criteriul eficienței". Acțiunea și sistemul lumii, Editura Expert, București, 2003, pp. 224-225. 13 Ion Pohoață în prefața lucrării Jean Baechler, Capitalismul, Editura Institutul European, Iași, 2005. 14 Ion Pohoață în prefața lucrării Jean Baechler, Capitalismul, Editura Institutul European, Iași, 2005, p. 7. 15 În Originea familiei, a proprietății private și a statului, Engels nu se sfiește să facă o referire clară
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]