7,540 matches
-
fapt, instituie cenzura. Cuza, ca domnitor, odată cu manifestarea tendințelor sale cezariste, obijduiește, de fapt, presa, înregistrîndu-se și primele procese de presă (Aricescu, N.T. Orășanu, Hasdeu - pentru Duduca Mamuca etc.). Apoi, Constituția din 1866, foarte liberală, consacră libertatea presei și desființarea cenzurii. E o cucerire de preț și efectiv radical înnoitoare. Simptomatic e că, în 1884, primul ministru I.C. Brătianu declară presa a patra putere în stat. Și, totuși, este sancționată atacarea prin presă a monarhiei, G. Panu fiind, în 1887, condamnat
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
înnoitoare. Simptomatic e că, în 1884, primul ministru I.C. Brătianu declară presa a patra putere în stat. Și, totuși, este sancționată atacarea prin presă a monarhiei, G. Panu fiind, în 1887, condamnat pentru articolul Omul periculos. Mari, infinite, greutăți cu cenzura are în Transilvania presa românească, supusă represiunii și proceselor pentru că apăra drepturile politice ale românilor subjugați. În al XX-lea secol, dincoace, în România Mică, presa, aflată sub regimul Constituției din 1866, e liberă. De-abia în 1907, cînd cu
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
regimul Constituției din 1866, e liberă. De-abia în 1907, cînd cu răscoalele țărănești, presa e denunțată de autorități că instigă la nesupunere și revoltă, România Muncitoare fiind desființată. Firește că în perioada războiului (1916-1918), prin Monitorul Oficial, se decretează cenzura presei. Și, după război, în 1919, avem a semnala primul mare proces al gazetarilor de la Bukarester Tageblat care au scris, la comanda inamicului ocupant, procesul fiind unul de "înaltă trădare". Au compărut Slavici, Arghezi și alții, poetul fiind scos din
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
N. Iorga, Slavici fiind condamnat. Dar Constituția din 1923 garantează libertatea expresiei prin scris și presă. Dar încă în 1924 se interzice PCR și gazetele sale prin legea Mârzescu (Legea liniștii publice). În 1933, după asasinarea prim-ministrului I.G. Duca, cenzura e reintrodusă și rămîne valabilă în toată guvernarea liberală Gh. Tătărescu (1934-1937), opoziția (nu numai Iuliu Maniu) denunțînd frecvent suprimarea libertății presei. De fapt, din 1934, România n-a mai scăpat de rigorile cenzurii, continuată sub regimul carlist (1938-1940) și
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
după asasinarea prim-ministrului I.G. Duca, cenzura e reintrodusă și rămîne valabilă în toată guvernarea liberală Gh. Tătărescu (1934-1937), opoziția (nu numai Iuliu Maniu) denunțînd frecvent suprimarea libertății presei. De fapt, din 1934, România n-a mai scăpat de rigorile cenzurii, continuată sub regimul carlist (1938-1940) și, apoi, cel al dictaturii antonesciene (1940-1944), după care a urmat, între 1944-1947, cenzura Comisiei Aliate (Sovietice) de Control și, apoi, masiv, cea comunistă încheiată tocmai în decembrie 1989. De adăugat că, în 1936-1937, se
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
opoziția (nu numai Iuliu Maniu) denunțînd frecvent suprimarea libertății presei. De fapt, din 1934, România n-a mai scăpat de rigorile cenzurii, continuată sub regimul carlist (1938-1940) și, apoi, cel al dictaturii antonesciene (1940-1944), după care a urmat, între 1944-1947, cenzura Comisiei Aliate (Sovietice) de Control și, apoi, masiv, cea comunistă încheiată tocmai în decembrie 1989. De adăugat că, în 1936-1937, se intentează procese unor scriitori acuzați pentru pornografie în scrierile lor (Cocea mai înainte, apoi Geo Bogza, F. Aderca, H.
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
De adăugat că, în 1936-1937, se intentează procese unor scriitori acuzați pentru pornografie în scrierile lor (Cocea mai înainte, apoi Geo Bogza, F. Aderca, H. Bonciu, M. Eliade). Și campania a fost inițiată și condusă de N. Iorga și Brătescu-Voinești. Cenzura sub regimul comunist e totală. Ea cere, deopotrivă, epurarea bibliotecilor publice (pînă în 1990 am citit, la Biblioteca Academiei, cărți, reviste și ziare la Sala 3, unde se aflau publicațiile interzise) și cenzurarea severă a noilor apariții (cărți, presă). În
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
funcționa de mult și nimic nu putea fi imprimat fără avizul prealabil (atunci era obligatorie, la aceeași tipăritură, și "bunul de difuzare") al acelei odioase instituții. În 1976, mi se pare, N. Ceaușescu s-a gîndit să se exercite controlul cenzurii prin referate ale chiar scriitorilor. Spre onoarea lor, cei mai mulți au refuzat să devină cenzorii textelor colegilor, întocmind referate complezente. Atunci, în 1977, ca rezultat al spiritului Genevei, instituția cenzurii este desființată. Dar, să adaug, pentru a fi și mai restrictivă
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
se pare, N. Ceaușescu s-a gîndit să se exercite controlul cenzurii prin referate ale chiar scriitorilor. Spre onoarea lor, cei mai mulți au refuzat să devină cenzorii textelor colegilor, întocmind referate complezente. Atunci, în 1977, ca rezultat al spiritului Genevei, instituția cenzurii este desființată. Dar, să adaug, pentru a fi și mai restrictivă. Ea se mută la Consiliul Culturii și Educației Socialiste și la CC al PCR. Era o cenzură dublă, agresivă și foarte mult dăunătoare. Pe vremea iernilor geroase și a
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
întocmind referate complezente. Atunci, în 1977, ca rezultat al spiritului Genevei, instituția cenzurii este desființată. Dar, să adaug, pentru a fi și mai restrictivă. Ea se mută la Consiliul Culturii și Educației Socialiste și la CC al PCR. Era o cenzură dublă, agresivă și foarte mult dăunătoare. Pe vremea iernilor geroase și a foametei ceaușiste erau interzise nu numai idei ci și cuvinte (frig, ger, frică, foame). De un regim sever, să adaug, aveau parte textele clasicilor literaturii române. Operau cîteva
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
frică, foame). De un regim sever, să adaug, aveau parte textele clasicilor literaturii române. Operau cîteva interdicții (pasaje antirusești de care erau pline scrierile scriitorilor secolului al XIX-lea, recriminări naționaliste). În loc să se fi publicat astfel de pasaje cu aprobarea cenzurii, redactîndu-se, de către editori, note explicative, ele erau sever eliminate, încît textele unor ediții scrupulos migălite filologic erau "croșetate", apărînd cu pasaje înlocuite de paranteze drepte. România a avut tristul privilegiu de a fi singura țară fostă socialistă care a maltratat
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
apărînd cu pasaje înlocuite de paranteze drepte. România a avut tristul privilegiu de a fi singura țară fostă socialistă care a maltratat, astfel, scrierile clasicilor literaturii sale. Dl. Adrian Marino integrează, în finalul cărții d-sale, un capitol "Scriitorii și cenzura comunistă", în care relevă diferite comportamente răzvrătitoare ale unor scriitori în lupta cu cenzura. Sînt , mai toate, adevărate și remarcabile, deși, firește, mai pot fi pomenite și altele. Un lucru, descumpănitor, ar fi de menționat. Faptul că, totuși, în aceste
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
fi singura țară fostă socialistă care a maltratat, astfel, scrierile clasicilor literaturii sale. Dl. Adrian Marino integrează, în finalul cărții d-sale, un capitol "Scriitorii și cenzura comunistă", în care relevă diferite comportamente răzvrătitoare ale unor scriitori în lupta cu cenzura. Sînt , mai toate, adevărate și remarcabile, deși, firește, mai pot fi pomenite și altele. Un lucru, descumpănitor, ar fi de menționat. Faptul că, totuși, în aceste vremuri de aspră cenzură, a putut apărea o literatură excepțională și lucrări cărturărești de
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
relevă diferite comportamente răzvrătitoare ale unor scriitori în lupta cu cenzura. Sînt , mai toate, adevărate și remarcabile, deși, firește, mai pot fi pomenite și altele. Un lucru, descumpănitor, ar fi de menționat. Faptul că, totuși, în aceste vremuri de aspră cenzură, a putut apărea o literatură excepțională și lucrări cărturărești de certă valoare. S-au folosit, în acest nobil scop, diferite subterfugii, știute (nu numai stilul esopic și aluziv), care, iată, totuși, au dat rezultate. Și toată marea literatură românească a
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
lucrări cărturărești de certă valoare. S-au folosit, în acest nobil scop, diferite subterfugii, știute (nu numai stilul esopic și aluziv), care, iată, totuși, au dat rezultate. Și toată marea literatură românească a ultimelor decenii, scrisă și publicată sub aspra cenzură, e rezistentă estetic și (pentru cărturărie) valabilă științific. Ar mai trebui meditat asupra faptului că marea literatură rusă a secolului al XIX-lea s-a zămislit sub cenzura autocrației țariste. Se vede faptul că în lupta cu cenzura izbîndește talentul
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
toată marea literatură românească a ultimelor decenii, scrisă și publicată sub aspra cenzură, e rezistentă estetic și (pentru cărturărie) valabilă științific. Ar mai trebui meditat asupra faptului că marea literatură rusă a secolului al XIX-lea s-a zămislit sub cenzura autocrației țariste. Se vede faptul că în lupta cu cenzura izbîndește talentul și marea vocație, înfrîngînd opresiunea. Adrian Marino, Cenzura în România. Schiță istorică introductivă. Editura Aius, 2000. N.R. Referiri la cartea d-lui Adrian Marino au mai apărut în
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
sub aspra cenzură, e rezistentă estetic și (pentru cărturărie) valabilă științific. Ar mai trebui meditat asupra faptului că marea literatură rusă a secolului al XIX-lea s-a zămislit sub cenzura autocrației țariste. Se vede faptul că în lupta cu cenzura izbîndește talentul și marea vocație, înfrîngînd opresiunea. Adrian Marino, Cenzura în România. Schiță istorică introductivă. Editura Aius, 2000. N.R. Referiri la cartea d-lui Adrian Marino au mai apărut în "România literară", în numerele din 2 august 2000 (editorialul lui
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
științific. Ar mai trebui meditat asupra faptului că marea literatură rusă a secolului al XIX-lea s-a zămislit sub cenzura autocrației țariste. Se vede faptul că în lupta cu cenzura izbîndește talentul și marea vocație, înfrîngînd opresiunea. Adrian Marino, Cenzura în România. Schiță istorică introductivă. Editura Aius, 2000. N.R. Referiri la cartea d-lui Adrian Marino au mai apărut în "România literară", în numerele din 2 august 2000 (editorialul lui Nicolae Manolescu) și 27 septembrie 2000 (cronica semnată de Alex.
Cenzura și vocația by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16647_a_17972]
-
să descopere că "băiatul de încredere al lui Caragiale din localul lui buzoian, un tinerel de 19 ani, Ștefan Stănescu, avea să devină, peste o vreme... tatăl Suzanei Gîdea" (pentru cititorii mai tineri: comic-corozivul Caragiale, prin personaje, e "tatăl" șefei cenzurii din anii '80: si non e vero, e ben trovato!). Cîtă literatură, atîta viață în Jurnal (de) ludic; pînă și tăcerile, momentele de inspirație (de după respirația lecturii), de reculegere - micile spații albe dintre segmentele textului - semnifică de fiecare dată ceva
Din LUDICITATE, viața mi-o pierdui by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16663_a_17988]
-
întreagă am visat să trec Prutul”). Imediat după prima vizită făcută înțară[7] (într-o delegație oficială de scriitori ruși, la propunerea lui Jukov Akim), o vizită tulburătoare care i-a marcat întreaga existență, publică o poezie superbă, scăpată de cenzură prin simbolistica bine drapată („De-acum aș putea/ Și fără picioare trăi/ Da, fără ele -/ La cine voiam să ajung/ Am ajuns ... Un alt poem dedicat marelui său model liric și moral - Eminescu - este ceea ce s-ar putea numi o
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
de prețuire și protecție. Era un soi de complicitate între actor și publicul sau dincolo de scenă, în realitatea dura a vieții în fața căreia el părea mai vulnerabil decît noi. Prin actul lor artistic curajos, înșelînd prin tot felul de trucuri cenzură, actorii creau supape prin care noi puteam respira aerul curat al libertății. "Frumosul e o fază prin care ajungem la adevăr", spunea cineva. Iar actorii și regizorii ne-au făcut să simțim concretețea acestor vorbe. Valoarea lor atenua din semnul
Statia de legătură by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17666_a_18991]
-
inaugurat la fosta Editură pentru Literatură, de către regretată dna Emilia St. Milicescu, ediția Opere (în colecția "Scriitori români") de Barbu Delavrancea. Ediția a avut un ritm excelent în apariție, încît în 1969 se publicase al cincilea volum. Dificultățile, sub regimul cenzurii totalitarismului, începeau de acum încolo. Pentru că de la al șaselea volum începea editarea publicisticii și, apoi, a discursurilor parlamentare și a discursurilor de la întrunirile politice ale marelui orator care a fost Delavrancea. Și aici cenzură opera drastic. Volumele șase și șapte
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
acum încolo. Pentru că de la al șaselea volum începea editarea publicisticii și, apoi, a discursurilor parlamentare și a discursurilor de la întrunirile politice ale marelui orator care a fost Delavrancea. Și aici cenzură opera drastic. Volumele șase și șapte au trecut de cenzură fără mari dificultăți. Marea încercare a fost al optulea volum, conținînd discursurile parlamentare. S-a nimerit că data apariției să fie anul 1971, cînd au apărut acele de tristă amintire Teze din iulie, care au semnificat o reîntoarcere la proletcultism
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
fi retras de la publicare cronică la Îngerul de gips la "sfatul amicului" meu Vasile Nicolescu. Dl. breban ar fi trebuit să știe că nu eram receptiv la sfaturi. Dacă nu a apărut cronică, faptul se explică prin scoaterea ei de către cenzură, tocmai fiindcă n-am fost dispus la concesii (solicitate!) în privința aprecierii critice. Urmare a articolului despre Bunăvestire, mi-am pierdut dreptul de a deține cronică literară o jumatate de an, nu cîteva săptămîni, cum a reținut memoria selectivă a romancierului
Aproximatii polemice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18147_a_19472]
-
sfert de secol mai tîrziu și despre care va scrie o pagină memorabilă în jurnalul sau (relatarea vizitei lui Eugen Jebeleanu și a soției sale acasă la Bacovia, încredințată în anii ^80 revistei noastre, a fost scoasă din pagina de cenzură și s-a putut publică abia la începutul lui 1990. Întrebăm din nou, fiindcă a venit vorba, de ce nu se poate edita măcar o selecție din Jurnalul lui Jebeleanu?). v Pan M. Vizirescu l-a întîlnit întîia oară pe Bacovia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18145_a_19470]