38,100 matches
-
lectura comentată a lucrării lui Guénon, iar pozițiile de front ale participanților au rămas neschimbate. Prieteniile se îmbogățesc însă din eșecuri la fel de mult ca și din reușite. Biografia noastră comună și-a mai adăugat un capitol, pe care îl împărtășim cititorilor, pentru a-i invita, ca și altă dată, să participe la căutările noastre." Dacă neducerea pînă la capăt a analizei cărții lui Guénon poate fi considerată un eșec, nu același lucru se poate spune despre conținutul dialogurilor. În fond, Guénon
În jurul lui Guénon by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8415_a_9740]
-
te prinde chiar și atunci cînd problemele atinse sunt foarte îndepărtate de orizontul obișnuit al preocupărilor culturale. E uimitor să vezi cum oameni care sunt aprioric înrudiți mental pot să gîndească atît de diferit pe marginea unor teme religioase. Iar cititorul, ca un spectator privilegiat, simte imboldul de a ține cînd cu unul, cînd cu altul dintre vorbitori, în funcție de afinități și de preferințe.
În jurul lui Guénon by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8415_a_9740]
-
ani care îmi arată un autor dispus să se reinventeze pe sine până în vârful unghiilor. Chiar asumându-și un transfer neanunțat dinspre poezie către proză și dinspre gălăgioasele jurii literare către liniștea civilizată pe care o asigură atât de fidelii cititori anonimi. Și chiar jucându-se, dezabuzat și inteligent, generos și încrezător, cu tot prestigiul pe care l-a dobândit o dată cu cel dintâi volum publicat. Exercițiul acesta presupune, din mai multe motive, o enormă victorie morală. Nu e ușor, când ai
Sociu contra Sociu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8416_a_9741]
-
ÎN ROMANUL NOPȚI ȘI NELINIȘTI DE MIHAIL DIACONESCU Elena Agapia ROTĂRESCU Un roman declarat de autor drept “pseudojurnal metafizic”, cu rădăcini solide în câmpul beletristicii ficțional-introspective, unde evoluția conflictuală se produce sub forma unor secvențe temporal- istorice desfășurate sub ochii cititorului printr-un proces de reevaluare interioară efectuat de autor în momentul descrierii lor, nu poate avansa decât pe tărîmul unei subiectivități extreme. Dar a cuprinde în cuvinte o ardentă, pasională trăire interioară,oricât de filtrată ar fi ea prin grila
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
care îl apropie de divinitate, la vibrația sonoră, „muzica sferelor” însemnănd o contrareacție la iluziile, la efemerul carmic. Muzica se constituie așadar într-un liant al celor mai inedite atitudini, acțiuni , situații detaliate în roman. Încă de la primele pagini atenția cititorului este focalizată pe tema principală a „expoziției poemului”: descifrarea misterului propriului destin, taină pe care naratorul este chemat să o dezlege alegând între constante -pasiunea scrisului, vocația aventuroasă a cercetătorului, o atitudine etic-morală de esență creștină- și excepții - căderi în
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
beneficiind de onoarea de a fi prefațată de A.S.R. Principele Radu al României (ISBN 978- 606-587-066-6). Cartea Irinei Zimmermann se structurează firesc în două mari secțiuni: prima cuprinde un studiu pe cât de științific elaborat, pe atât de accesibil oricărui cititor, tânăr sau vârstnic care ar vrea să cunoască personalitatea de excepție a Reginei Elisabeta a României, născută Prințesă de Wied; cea de-a doua conține o biografie în imagini a Reginei prezrntând fotografii, imagini din Arhiva Princiară de Wied puse
REGINA POETĂ by Sanda Hîrlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84216_a_85541]
-
pusă în cea mai mare parte În serviciul Croanei. Notăm în final că Liceul de Artă din municipiul nostru poartă numele consacrat de Regină activităților sale artistice: Carmen Sylva (Carmen - cântec Sylva - pădure) și credem că e util să reamintim cititorilor cum și-a explicat Ea numele ales: Cântul pădurii, Carmen Sylva, este numele meu, nume sub care m-am ascuns vreme îndelungată (...) și pe care dacă îl scot astăzi la iveală este fiindcă mulți copii și-au dorit acest lucru
REGINA POETĂ by Sanda Hîrlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84216_a_85541]
-
dinamismului uman. Ea trebuie să urmeze toate pildele vieții. Concertul e numai o exhibiție. E static deci. O exhibiție de ce ?- a calităților tecnice și expresive ale executantului” <footnote Dimitrie Cuclin, Tratat de estetică muzicală, (București: tip. Oltenia, 1934), 335 footnote>. Cititorul acestor rânduri ar crede că, pentru Cuclin, genul concertului nu îmbracă aspectul dramatic pe care compozitorul îl acordă simfoniilor ori sonatelor. Nimic mai fals. În 1922 Cuclin începuse să scrie un concert pentru vioară și orchestră. Potrivit indexului realizat de
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
lui înmuguriră...". Un ultim "sertar" în cartea de față este cel al reflecției propriu-zise. Poetul se dispensează aici de măștile și personajele sale, de înscenările dramatice, ba chiar și de mediul liric, pentru a medita singur, față în față cu cititorul. Imaginile poetice, asocierile insolite, răsturnarea reprezentărilor curente lasă loc filozofării morale, cu atenție distributivă la tot ce mișună-n jur, și cu credința adâncă în mâna tămăduitoare a dumnezeirii: Dacă masa înseamnă fluxul și refluxul dorinței, individul este imnul înălțat
Hyde Park by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8421_a_9746]
-
conștiință a Ťturnului de fildeșť. Fiindcă pentru noi Ťturnul de fildeșť însemna un blestem de care voiam să scăpăm. De fapt voiam un public și, când l-am avut, zbuciumul delirant a încetat" (op. cit., p. VI). Publicul căutat era în cititorii proiectatei reviste "Euphorion" din anii 1945-1946, care să continuie într-un mod nou "Revista Cercului Literar", și în spectatorii mult doritului Teatru al Cercului Literar, despre care Radu Stanca vorbea neîncetat în scrisorile sale, căutând sediu, finanțări, actori, repertoriu. "Ne
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
trebuie să dea câte ceva. Dvs mi-ați dat de-a lungul timpului o mulțime de premii, culminând cu cel din seara aceasta, când am marele regret că nu vă pot sta alături. In schimb, eu vam oferit întotdeauna dumneavoastră și cititorilor dumneavoastră dragostea mea iremediabilă. Vă iubesc, și atât cât va vrea Dumnezeu, iubirea mea pentru dumneavoastră va rămane neschimbată”. Printre invitați i-am remarcat pe Margareta Pâslaru, Gheorghe Turda, Ileana Stana Ionescu, Cristina Deleanu, Eugen Cristea, Marius Bodochi, Ioan Cărmăzan
Superlativele VIP by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/84315_a_85640]
-
datorate Unor personalități accentuate ale gândirii umane. Dintru început, se definește dihotomia „arte spațiale” (pictura, sculptura, arhitectura) și „arte temporale” situând muzica pe un teritoriu de îngemănare al celor ipostaze; este descris fenomenul muzical drept o lume cu patru dimensiuni. Cititorul este atras și surprins totodată de la lecturarea primelor pagini de prospețimea ideilor, de originalitatea limbajului ce uzează de noțiuni și sintagme mai puțin întâlnite, precum unde temporale, atractori, meridiane armonice, structura aritmetică a timpului muzical, parcele metrice etc. Întrutotul captivantă
Sunetul de referin?? ?i arca muzicii occidentale by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84326_a_85651]
-
nemulțumit că William James i-a preluat termenul de "pragmatism", inventează vocabula "pragmaticism", pe care o consideră suficient de urîtă și respingătoare ca nimeni să nu-i revendice paternitatea. Dincolo de crusta mai mult sau mai puțin frivolă a anecdotelor, un cititor atent poate desluși un mecanism al poantelor din carte: e vorba de crearea unui contrast între viață și operă, între vorbă și context, între temperament și teorie. Multe glume se bazează pe tehnica autoreferențialității (valabilitatea unei idei dispare în momentul
Masa encefalică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7751_a_9076]
-
al doilea caz nu avem nimic de cîștigat. Drama e că preferințele umane nu au puterea de a influența universul. Cele mai miezoase anecdote provin din lumea asiatică. Fiecare poantă seamănă cu o parabolă al cărei sens cade în sarcina cititorului să-l descifreze. "Un chinez foarte sărac visează o sticlă de licoare de orez. Plin de dorință și speranță, aprinde o lampă cu spirt și pune licoarea la încălzit. Tocmai în acel moment se trezește, își dă seama că nu
Masa encefalică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7751_a_9076]
-
trimite fiului său aflat în Japonia, țara samurailor? Curajul. O însușire după care se poate distinge un scriitor adevărat de unul contrafăcut. Curajul de a scrie despre sine, de a înfrunta prejudecata și de a adopta (ca fiu) pe oricare cititor necunoscut. Chiar și pe cel răuvoitor. Nu e cazul dumneavoastră și de aceea numai de bunăvoință să aveți parte în 2009. SCORPION (23 octombrie-21 noiembrie) Dacă vă place pictura - și zodiile spun că acesta e cazul Scorpionilor - și dacă n-
Horoscop critic by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/7750_a_9075]
-
calibru: Ion Barbu și Florin Ștefănescu/LINU. Aceștia au citit la rândul lor tabletele (aspirinele) și le-au dat, multora, o nu mai puțin savuroasă interpretare grafică. Și textele, și desenele pe marginea lor știu să provoace plăcerea și amuzamentul cititorului. Alex. Ștefănescu e un adevărat expert în captarea lectorului: masculin sau feminin, niciodată neutru. Notațiile lui sunt aproape totdeauna expresive, umorul de situație și de limbaj e mai mereu prezent; dar, dincolo de aceste proiecții pozitive ale scrisului său, autorul-personaj câștigă
Patru ani cu Alex. by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7755_a_9080]
-
în contrariul lor. Odată cu cheile mașinii, rămâne blocată sub portbagaj cheia succesului pe care, până atunci, Alex. părea s-o învârtă pe deget. Retrogradat instantaneu în divizia secundă, a loser-ilor penibili, el îngroașă caricatural tușele autoportretului, pentru ca satisfacția rea a cititorului să fie la punctul ei maxim. Reacțiile lectorului sunt așadar provocate și controlate. Dar regia subtilă a diaristului ne mai rezervă o surpriză: un efect ce schimbă nota comică și nuanța ridicolă a întregii întâmplări. În cadru se insinuează curiozitatea
Patru ani cu Alex. by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7755_a_9080]
-
să se scrie en-gros și leader. Pe de altă parte, DEX, aplicînd cu obstinație principiul discutabil al etimologiei imediate, nu indică drept sursă pentru tango decît franceza. Ceea ce este corect, în sine (accentul o dovedește), dar incomplet și frustrant pentru cititor. Mi se pare totuși cam absurd să reiei procesul de adaptare al unui termen atît de bine fixat în limbă. Dar și dicționarele trebuie să indice (unele o fac) faptul că franceza (ca și multe alte limbi) a preluat cuvîntul
Varietăți lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7759_a_9084]
-
medicii ieșeni, a trebuit să plece la Viena spre a vedea ce se mai putea face. Și, din nou, Sadoveanu s-a dovedit un mare prieten și un sprijin de nădejde, anunțându-i cu accente ce pot emoționa și pe cititorul de astăzi: Adevărul Direcțiunea București, 4 fevruarie 1937 Dragă Topârceanu, Am văzut azi pe d. Tătărescu, primul ministru, care mi-a pus la dispoziție pentru d-ta suma de lei douăzeci de mii. îi vei primi zilele acestea. Vom vorbi
Sadoveanu și Topârceanu by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7763_a_9088]
-
o înjosire, în clipa de față, având în vedere cum arată presa din România, să mă mai numesc jurnalist". Singur în fața justiției Jurnalistul subliniază că a avut și el probleme cu justiția, însă s-a dus singur, fără a chema cititorii ziarului sau colegii din redacție. "M-am dus singur acolo, am și făcut greșeala de a nu avea avocat o dată sau de două ori. Am fost acolo singur, așa am considerat că trebuie să procedeze un jurnalist. Nu să își
CTP: E o înjosire să mă mai numesc jurnalist by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77667_a_78992]
-
către Vasile Alecsandri marchează apogeul memorialisticii de secol XIX. Debutantul sexagenar a păstrat ticuri și ciudățenii care atestă pe cel ajuns tîrziu la literatură. Există la autorul nostru pornirea iritantă de a da mereu lecții, de a-l instrui pe cititor, de a-i împărtăși acestuia adevăruri științifice. Rezultatul este o mare cantitate de pagini indigeste, cu prelegeri plicticoase de istorie ori de economie politică, de platitudini asupra "progresului societății". Inginerul Ion Ghica filozofează adesea în spirit pozitivist sau povestește, pedestru
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
petrecută cu decenii în urmă, Ghica pornește de la o frază memorată, de la o imagine neașteptată, de la o figură pitorescă. Pregnanța memoriei sale îl ajută pe inginer să se transforme în scriitor. Galeria imensă de portrete îl farmecă pînă astăzi pe cititorul lui Ghica. în cele mai realizate dintre ele, prozatorul reține vestimentația eroului, mereu potrivită cu figura lui, întotdeauna elocventă pentru poziția socială, pentru caracterul, ba chiar pentru starea lui de spirit. în prima scrisoare din 1879, unchiul scriitorului, recent-numitul domnitor
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
pline de apariții umane variate, de la domnitori, mari boieri și personalități istorice la oameni din popor, figuri anonime. Mulți dintre aceștia nu au nume, se ivesc o singură dată, într-o unică scenă, dar nu se mai șterg din mintea cititorului. Capacitatea lui Ghica de a umple uriașa pînză a vremii cu siluete secundare și episodice, răsărite o singură dată din întunericul în care vor reintra imediat, e admirabilă și poate fi comparată doar cu cea a lui Ion Creangă, autor
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
unui trecut deja extrem de depărtat se produce cu distanțarea marcată a naratorului față de lumea pusă în scenă. Există chiar și o scrisoare-nuvelă, în care prozatorul, fără să renunțe la principiul său -, adică la evocarea unui episod semnificativ din trecut -, oferă cititorului o aură de imaginar asumat. Băltărețu, capodoperă între capodopere, posedă toate ingredientele bine dozate ale scriiturii lui Ghica: descrierea Bucureștilor la începutul secolului al XIX-lea, surprinderea unui moment crucial din istoria națională (apelul boierilor români către Napoleon Bonaparte), schițarea
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
fantezia, a impus dintotdeauna realitatea secundă creată de ea drept realitate istorică - fapt verificat de nenumărate ori în cazul scriitorilor celebri. Ion Ghica a prezentat pe larg și sistematic istoria Principatelor din prima jumătate a secolului, istorie ce defilează în fața cititorului cu o strivitoare bogăție de detalii. A spune că toate acestea nu rămîn la nivelul documentului, ci devin text literar, e prea vag; autorul are intuiția superioară de a alege - din uriașa cantitate de fapte înregistrate de memoria sa - doar
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]