6,817 matches
-
documentul menționat. Soluționarea într-o anumită măsură a problemei sărăciei, spre exemplu, reclamă schimbări structurale în instituțiile noastre econo-mice, educaționale și guvernamentale, după cum, ca să rezolvi pro-blema locuințelor, este nevoie de o reducere drastică a costurilor și acordarea de subsidii guvernamentale consistente. Devine clar că fiecare soluție poate implica schimbări instituționale majore și costuri care pot afecta multe grupuri sociale. Problemele sunt dureroase, dar la fel sunt și soluțiile, după cum soluțiile adesea creează probleme noi. Ei bine, tocmai acest lucru nu îl
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
virtuală a dezvoltării personalității. Dezvoltarea acesteia poate să rezide fie în inabilitatea de a urma normele general acceptate, fie în eșecul de a accepta aceste norme. Unele persoane sunt astfel constituite biologic, emoțional sau social, încît sunt incapabile să adere consistent la standardele general acceptate. Ele sunt deficiente biologic, emoțional și social. Deficiența socială nu violează normele ca atare; ele sunt doar incapabile să învețe să respecte normele. Existența unui mare număr de persoane de acest fel este, prin ea însăși
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de a susține valori autentice. Întrebările care trebuiesc puse în abordarea conflictului de valori pentru analiza problemelor sociale sunt: * Care sunt valorile în conflict? * Cât de "adânc" este conflictul? * Ce segmente din societate susțin valorile competitoare? * Care valori sunt mai consistente comparativ cu alte valori mai largi, astfel ca democrația și libertatea? * Ce valori ar putea sacrifica soluțiile avute în vedere? * Sunt în prezent unele probleme insolubile din cauza conflictelor de valori ireconciliabile? 12.5.5. Istoria naturală a problemelor sociale Ideea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Karlu până în zilele de acum Religia: urmarea moralei creștinești Urmarea limbii eline, sintaxul vulgar și analize Sursa: V.A. Urechia (1892, IV, pp. 419-421) În clasele primare, învățământul religios trona suveran - materii precum "Sfintele rugăciuni" și "Catihisie" ocupând o pondere consistentă a programei școlare, alături de materii mai tehnice, precum citirea și scrierea. Dacă ținem seama că, cel mai probabil, deprinderea acestor abilități tehnice se făcea pe baza unor texte religioase, putem avea o înțelegere mai concretă a cât de infuzată de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
655 de unități școlare din care 1.536 ortodoxe și 1.119 greco-catolice (ibidem, p. 165). Jumătatea de veac petrecută în Transleithania constituită în urma Compromisului din 1867, a cunoscut, în pofida politicilor de maghiarizare intensificate progresiv odată cu trecerea vremii, o majorare consistentă a școlilor primare românești. Dacă în 1865 erau 1.471 de școli confesionale românești, în 1914 numărul acestora a crescut la 2.655 (dacă e să dăm crezare datelor românești). Privite în oglindă, pe măsură ce se desfășoară pe lungimea celei de-
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
organizarea internă a demersului tezei, în sensul se poate sesiza cum toate capitolele lucrării sunt concepute în vederea susținerii unui punct de vedere, dintru început fixat cu entuziastă convingere, cu toate că la o primă vedere pare ușor reperabil și relativ prolix. Partea consistentă a analizei comparatiste a scriitorilor Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer și a operelor lor relevă afinități și asemănări, uneori cu adevărat frapante, privind umanismul profund, viziunea asupra lumii, a vieții sociale, omoloage idei noi, pe fundalul cărora se detașează diferențele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
reperate și în interpretările notorii pe plan mondial ale celor doi prozatori, iar aceasta este o altă caracteristică demnă de subliniat a demersului acestei teze de doctorat, alături de o avizată atenție la text, o apetență pentru exactității. Având în vedere consistentele merite științifice, ca și contribuția de originalitate a grilei interpretative propuse, pentru creativitatea ce-o incumbă, dincolo de platoșa bine folosită a citatelor din autoritățile critice, în genere, pentru ținuta demersului, cu a sa propensiune spre precizia stilului și proprietate a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
un spirit ales, cultivat, cizelat și manierat în spiritul prerenascentist al vremii, trebuia să devină o alternativă împotriva mediocrității și platitudii cvasi generale. „Personajele din povestirea cadru au niște personalități vag conturate care, în ansamblu, au împiedicat încercările unor interpretări consistente. Prin procedeul ramei, Boccaccio ne oferă suficiente informații pentru a-i chinui și iluziona pe critici de-a lungul timpului, fără însă a putea ajunge la soluții definitive. Având această intenție, le conferă celor zece personaje pseudonime (pentru a le
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
călătoriei spre Canterbury. Tzvetan Todorov remarca cu justețe că „personajul este o poveste virtuală, care nu este povestea vieții sale. Orice personaj nou înseamnă o nouă intrigă. Suntem în împărăția oamenilor povestiri.” 271 Prologul târgoveței din Bath devine cel mai consistent, amplu în detalii relevante pentru tipologia în care ne propunem să încadrăm personajul, aceea a donnei demonicata, și de o expresivitate certă. Poate fi subdivizat în două părți: o predică despre căsătorie și feciorie și descrierea vieții matrimoniale a târgoveței
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în legătură cu primii trei soți, pe care îi percepe ca și cum ar fi o singură persoană, deși aceștia i-au asigurat bunăstarea. Nu au putut să-i subjuge corpul sau voința, le-a cerut în schimbul plăcerilor oferite bunuri materiale. Avutul ei era consistent, pentru că își permitea călătorii scumpe, extravagante. Geoffrey Chaucer nu este foarte generos cu informațiile pe care le oferă în legătură cu viața, trecutul sau însușirile personajelor sale, dar ceea ce surprinde este nota esențială, devine eliptic din dorința de a-l pune pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
poetul dă girul dublu, la doi editori ai săi, și că adaugă frumuseții (construcției) unei cărți gestul necesității banilor, de care are, într adevăr, nevoie. Această a treia ediție a Poesiilor sale putea, de asemenea, să ia un premiu academic consistent (în toamnă) dar iarăși va fi evitată discuția. Ceea ce trebuie, iarăși, subliniat este că de acum înainte poziția lui Titu Maiorescu față de el va fi una strict, sau aproape exclusiv oficială. Ca să-l viziteze trebuia să se înscrie în audiență
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
caracterul mediat prin tehnologia informației este definit prin utilizarea calculatorului/laptopului (și a videoproiectorului) în cadrul lecțiilor din dorința profesorului de a se apropia de universul elevilor și de a asigura astfel atractivitate în predarea unităților de învățare. O analiză umanistă, consistentă și sugestivă a comunicării didactice în noile condiții hipertehnologizate este realizată de Gabriel Albu (2013), prin sublinierea avantajelor utilizării tehnologiei informației în mediul școlar și extrașcolar: • crearea condițiilor unei învățări mai puțin monotone, mai sugestive, mai temeinice; • apropierea de mediul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
masa să o servească în compania fiilor săi. O gurmandă recunoscută, regina se delecta atât cu mâncăruri gătite după rețetele spaniole, cât și cu cele preparate după tradiția franceză: ciocolată spaniolă, sosuri, cârnați, cotlete și olla, o supă de legume consistentă. Datorită acestei pofte de mâncare, silueta reginei s-a împlinit, deși contemporanii săi o zugrăveau în aceleași culori ca la început: „Regina, prin naștere, nu are egal; strămoșii săi au fost cu toții mari monarhi. Natura a înzestrat-o cu calități
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
prezent în situații subsumate dilemei prizonierului. "Dacă punctează Șt. Boncu (2006) într-o situație de interdependență, persoana face o alegere cooperativă, ea își asumă riscul de a fi înșelată de partenerul competitiv, ce-și va însuși un beneficiu cât mai consistent" (p. 96). "Alegerea cooperativă presupune că celălalt nu va exploata poziția vulnerabilă în care subiectul se plasează prin însăși decizia lui", remarcă Brenda Kershenbaum și Samuel Komorita (apud idem). Față de amenințări, care blochează relațiile de cooperare (deși încearcă să le
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de persoana / personalitate juridică / civilă, dobândind, printre altele, dreptul de a primi donații, precum și autorizarea de a dispune de administrarea nestingherita a patrimoniului său25. 11 ani mai tarziu, statul începea să acorde subsidii, mai mici la început, apoi ceva mai consistente, si universităților libere 26. Universitatea Liberă s-a scindat în 1894, când un grup de profesori au fondat Universitatea Nouă din Bruxelles (inițial cu două facultăți, Filosofie și Litere, respectiv Drept, apoi, în acord cu prevederile legale din 1890 și
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Belgiei care au predat sau au ținut conferințe la Institutul de Înalte Studii - R. Michels, frații Reclus, E. Ferri, F. Van der Goes, M. Kovalevski, E. Claparède - ca să nu mai vorbim de faptul că numărul cursanților străini era semnificativ mai consistent decât acela al autohtonilor (a se vedea statisticile ce le-am preluat în paginile următoare de la Wim Van Rooy, al cărui studiu ne-a fost extrem de folositor în redactarea acestui subcapitol)105. Prin 1911 Camille Huysmans prezenta Comitetului Administrativ al
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
studii în capitala belgiană, pe care am reconstituit-o sumar în aceste pagini, ni s-a părut captivantă. Acest demers de microistorie, ce s-a aplecat asupra destinului oamenilor mărunți, ne-a permis, credem noi, o înțelegere mai nuanțată, măi consistentă a intereselor și a obiectivelor ce ii animau pe tinerii români plecați la studii în străinătate. Problemele cotidiene, cu farmecul sau cu anodinul lor, grijile și suferințele "umane", slăbiciunile sau viciile personajelor prezentate în acest capitol, au reînviat fragmente din
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
printre altele, studiul reconfigurărilor succesive ale memoriei culturale și ale patrimoniului simbolic, așa cum le-a asamblat în studiile sale Roger Chartier, cel de la care împrumutăm formula "istorie culturală". Pe de altă parte, își dorește să revigoreze una dintre cele mai consistente racordări românești la modelele occidentale ale cercetării istoriei în veacul trecut. Ne referim la domeniul "istoriei mentalităților", ce și-a dobândit cu greu drept de cetate în canonul literaturii de specialitate autohtone, demers de care este legat numele lui Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Duțu. Nu vor lipsi nici abordările de "antropologie istorică", domeniu explicit definit în Franța deceniului opt al veacului trecut, atunci când istoriografia a început să retraseseze în maniera proprie problematici ce erau specifice psihologiei ori sociologiei, si care astăzi au un consistent ecou în spațiul universitar românesc. * * * Dar poate cea mai justificată definire a titulaturii colecției "Istorie culturală, mentalități, antropologie istorică" o are Roger Chartier într-un scurt interviu publicat în 2005 în revistă Cultură a Institutului Cultural Român, iar apoi în
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
din Gând și Liège (1918-1926). Date statistice dintr-un document mai puțin cunoscut, în Mobilitatea elitelor în România secolului XX, coord.: Mihai Dinu Gheorghiu, Mihăiță Lupu, Editura Paralelă 45, Pitești, 2008, pp. 125-144; o altă versiune în limba română, măi consistentă, intitulată Studenți români la universitățile din Gând și Liège (1918-1926). Câteva date statistice și exemplificări, în România și Belgia în perioada interbelică. O interacțiune bilaterală de la Tratatul de la Versailles până în întunecații ani 1940, ÎI, coordonatori: Philippe Beke, Ana Ioana Iriciuc
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
ulei, sare, piper și delicat. Rețeta este pentru zece porții. Punem ouăle de prepeliță la fiert, apoi le curățăm și le așezăm într- un castron. Din două gălbenușuri de găină crude și 5 gălbenușuri de prepeliță fierte facem o maioneză consistentă cu 500 ml ulei, adăugăm sare, piper, delicat, muștar, patru sau cinci castraveți murați și tocați cubulețe și doi gogoșari murați, tăiați cubulețe. Punem sosul de maioneză peste ouăle fierte, după care decorăm cu măsline și verdeață. OUA IN ASPIC
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
zeamă de lămâie, 1 cartof fiert în coajă, sare, piper și verdeață pentru decor Se zdrobește usturoiul, apoi cartoful cald fără coajă, după care se adaugă gălbenușurile, sare, piper, zeamă de lămâie și uleiul ca la o maioneză până devine consistent. Se servește ca garnitură la friptură de miel, vițel sau pasăre și la carne rasol. SOS GENOVEZ O crenguță de tarhon, o crenguță de hasmațuchi, ½ de legătură de pătrunjel, 20 g fistic, 20 g migdale tocate, 2 gălbenușuri, o linguriță
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
sau secărică, o linguriță de piper, 4 ardei iuți curățați de semințe, 8 linguri de sare, 1 pachet de delikat Se dau zarzavaturile prin mașină, apoi se pun la fiert cu restul de ingrediente. Se fierbe după preferință - cât de consistent ne place, după care punem în borcane și le sterilizăm la Bain-Marie. SOS PICANT PENTRU PASTE SAU PIZZA 10 gogoșari mari, 36 ardei roșii, 8 ardei iuți și două țeline mari se curăță și se dau prin mașina de tocat
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
g verdeață Se curăță creierul de pielițe și se fierbe timp de cinci minute, apoi se face pastă sau se taie cubulețe. Se pune untul la topit, apoi făina; adăugăm laptele și lăsăm să fiarbă până se obține un sos consistent - mai gros. Se răcește, după care se adaugă creierul, sare, un ou, piperul, cașcavalul ras și verdeața. Se dau forme de crochete, se dau prin făină, ou, pesmet și se prăjesc în ulei încins. Se servesc la gustare cu feliuțe
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
mărunt și se înăbușă în ulei până se înmoaie, roșiile se fierb și se strecoară, ardeii sau gogoșarii se coc și se curăță de cotor și semințe. Bulionul strecurat se toarnă peste ceapă și se lasă la fiert până devine consistent, apoi se adaugă ardeii sau gogoșarii întregi, măslinele spălate și sare, după gust, se mai lasă puțin la fiert și se scutură cratița, din când în când - nu se amestecă cu lingura, ca să nu se rupă ardeii. Se adaugă conservantul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]