7,769 matches
-
Athena coborîtă lîngă zidurile Troiei acoperă maiestuos întregul spațiu de la cer la pămînt. Plotin (Enneade, 4, 3, 12) acordă această amplitudine maximă sufletului eliberat de trup. Numai sufletul, în dezvoltarea lui negrevată de povara materiei, e capabil să acopere extremele cosmice. Doar despre el se poate spune că deși picioarele sale pășesc în continuare pe pămînt, capul i-a atins înaltul cerului. în schimb, pentru creștinul Methodios din Olymp (martir în 312), în Banchetul său, trupul fecioarelor creștine, trupul feciorelnic este
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pentru că au mizat excesiv pe modelul vertical unitiv, tulburînd astfel modelul mai molcom, temporal eschatologic, care permite lumii, comunității și politicii să dureze. în sfîrșit, în perioadele de tradiționalism, distanța e aproape abolită prin anexarea polului superior la ordinea universului cosmic și social. Cu cît divinul apare mai obiectivat în ceremoniile previzibile, minuțios regizate ale doctrinei, ale puterii, ale colectivității, cu atît alteritatea lui se împuținează și se stinge. Atunci se poate produce, pentru o întreagă comunitate, restaurarea distanței prin înnoirea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
acea noutate cu care omul recent, bine numit de H.-R. Patapievici, măsoară valoarea lucrurilor e de cele mai multe ori superficială, înainte de a fi perisabilă. Dar modernitatea ne pune dinainte și alte fețe ale noului. Din punctul ei de vedere, universul cosmic, uman, social oferă o nesfîrșită rezervă de noutate, de materie care așteaptă să fie descoperită, investigată, modelată. Dacă lumea este, pentru moderni, in(de)finită, ea cere/permite o in(de)finită înaintare a cunoașterii. în termenii lui Hans Blumenberg
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
exploatarea judicioasă a contrariilor în tensiune. Distanța severă, și chiar opoziția pe care creștinismul occidental le resimte între natură și supranatură ar fi legitimat, potrivit unei concepții destul de larg împărtășite, dreptul mai mult, responsabilitatea, datoria omului de a studia natura (cosmică și umană), de a o administra, de a-i organiza și spori productivitatea, de a face istorie. Sprijinindu-și argumentația pe teme proprii lui Rémi Brague și lui Karl Jaspers, H.-R. Patapievici consideră că valoarea supremă a Europei rezidă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și nu are parte de lumea ce va să vină. Asupra bogatului simbolism al arborelui, vezi René Guénon, Le symbolisme de la croix, ed. cit., capitolul L'Arbre du Milieu. Nici Dante nu e în stare să relateze simetriile între peisajul cosmic și peisajul sferei cerești decît după ce a suportat interior o răsucire a perspectivei, după ce a trecut de la capacitățile umane la cele trans-umanate de cunoaștere. întîlnirea ochilor Deși experiența relatată de Dante e tot atît de aparte ca și geniul lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
chiar în țesătura istoriei și a socialului modelul divin al puterii care se autolimitează. Vechiul Testament proclamă în cîteva rînduri acest model. După potop, curcubeul e semnul hotărîrii lui Dumnezeu de a-și stăpîni mînia, expansiunea distrugătoare în fața dezordinilor umane și cosmice, de a îndura și de a se îndura de condiția duală a creaturii sale. însuși Legămîntul lui Iahve cu poporul său constă într-o progresivă delimitare a sferelor proprii celor doi interlocutori. Iar atunci cînd se stabilește organizarea țării, a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Și cu gura uscată de foame ca piatra trăsnită.” (Începutul) Trăirea intimă, aurorală a naturii coincide la Labiș cu „învățarea” țării. Labiș lasă impresia unui romantic plin de ardoare, cultivând titanismul și adoptând ca simboluri ale „primelor iubiri” marile elemente cosmice. În „Lupta cu inerția” scrisul lui Labiș face loc îngândurării și tristeții. Multe dintre poemele de aici vorbesc despre o stare de inerție a ființei, o stare de revelație melancolică a sinelui, pe care doar tendința spre confesiune și patetismul
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
autorizează acest tip de lirică reflexivă. Timbrul particular al poetului se definește treptat și prin raportare la valorile scrisului: Eminescu, Sadoveanu, Rebreanu. Eminescian este sentimentul integrării în mijlocul naturii feerice în care existența sa se ritualizează devenind un spectacol ciclic, viziunile cosmice de o sobră măreție din Geneza. De Sadoveanu îl apropie sentimentul sublimului în fața naturii, lumea fabuloasă și mută a pădurii. Ciclul Sadoveniene realizează apropierea de Dumbrava minunată prin exploatarea universului infantil. Amplul poem intitulat Mihail Sadoveanu este mărturia unei adorații
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
viața trebuie trăită intens, febril, că sensul existenței este lupta. Asemenea creatorului Mioriței și asemenea lui Eminescu și Sadoveanu, pe care și-i recunoaște ca dascăli, tinde să dea fenomenelor proporții hiperbolice, are intenția sublimului, a tragicului, a infinitului, a cosmicului, a grandiosului, vede în codru un simbol al întinderilor fără hotar și al veșniciei, o metaforă a vieții însăși, o sugestie a condiției poetului reprezentativ. Astfel, în creația literară Rapsodia pădurii, poetul afirmă: „Fii codru, dacă poți, cu zeci de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
împrejurări biografice, dar ‹‹sunetul›› pare straniu și face aceste împrejurări de nerecunoscut sau neglijabile în sine.” Muntele deține o seminificație complexă în teritoriul mitic labișian, nu numai ca proiecție a unei imaginații ascensionale, cât mai ales în calitate de corespondent cosmic al conului magic al „adâncurilor”. Despre un asemenea subiect, Sf. Augustin scria undeva: „Valea semnifică umilința, muntele semnifică trufia. Muntele prin care noi urcăm este o anumită trufie spirituală.” Poezia Sunt spiritul adâncurilor pare a fi un intermediar între lumea
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
a fost pe deplin conștient. Acordându-și sensibilitatea cu forțele universului, el a coborât spre adâncuri pe toate dimensiunile existenței: „Miezul pământului trage spre dânsul Trupul și creierul meu.” (Geneză) A descoperit astfel profunzimile propriei ființe și a intuit procesele cosmice materializate în viziuni cosmogonice sau în interferența regnurilor. În poezia intitulată chiar Pământul, fuziunea dintre pământ și uman conturează ideea filozofică a unicității materiei: „Îndrăgit ca o mireasă, dușmănos ca o sudalmă, Chica vântul ți-a-ncâlcit-o, veacuri-veacuri, monoton, Tu, pământ al
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
pătrat" fixează sensul "patrulater cu laturi și unghiuri egale". La un moment dat, diferite obiecte satisfac sensul unui termen. Aceste obiecte alcătuiesc clasa acelui termen. De exemplu, clasa termenului "cosmonaut" îi conține pe toți cei care au ajuns în spațiul cosmic, inclusiv pe Iuri Gagarin. Clasa este un parametru natural și dinamic al termenilor, modificându-se în timp. De pildă, clasa termenului "cosmonaut" era vidă în 1960, elementară (cu un singur element) în 1961, pentru ca astăzi să aibă numeroase elemente. În
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Russell nu este consecvent deoarece adaptarea poate să aibă la bază atât evoluția, cât și proiectarea 28. Argumentul teleologic încearcă să arate în cadrul argumentului global pe care îl propune Hartshorne că Dumnezeu poate fi conceput pornind de la faptul că ordinea cosmică presupune existența unei puteri ordonatoare. Dacă există o ordine cosmică, se arată nu numai că Dumnezeu poate fi conceput, ci mai mult decât atât că Dumnezeu există. În acest punct argumentul teleologic sprijină argumentul ontologic 29. Argumentul teleologic pe care
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
bază atât evoluția, cât și proiectarea 28. Argumentul teleologic încearcă să arate în cadrul argumentului global pe care îl propune Hartshorne că Dumnezeu poate fi conceput pornind de la faptul că ordinea cosmică presupune existența unei puteri ordonatoare. Dacă există o ordine cosmică, se arată nu numai că Dumnezeu poate fi conceput, ci mai mult decât atât că Dumnezeu există. În acest punct argumentul teleologic sprijină argumentul ontologic 29. Argumentul teleologic pe care Hartshorne îl prezintă în lucrarea Creative Synthesis, susține că poziția
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
care Hartshorne îl prezintă în lucrarea Creative Synthesis, susține că poziția teistului este singura poziție inteligibilă dintre cele 4 posibile, iar cineva care alege o altă variantă se află într-o dificultate mult mai mare: A1 Nu este nici o ordine cosmică. A2 Există o ordine cosmică, dar nici o putere cosmică ordonatoare. A3 Există o ordine cosmică și o putere cosmică ordonatoare, dar puterea nu este divină. T Există o ordine cosmică și o putere divină 30. Argumentul teleologic poate fi transformat
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
lucrarea Creative Synthesis, susține că poziția teistului este singura poziție inteligibilă dintre cele 4 posibile, iar cineva care alege o altă variantă se află într-o dificultate mult mai mare: A1 Nu este nici o ordine cosmică. A2 Există o ordine cosmică, dar nici o putere cosmică ordonatoare. A3 Există o ordine cosmică și o putere cosmică ordonatoare, dar puterea nu este divină. T Există o ordine cosmică și o putere divină 30. Argumentul teleologic poate fi transformat într-un argument deductiv cu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
că poziția teistului este singura poziție inteligibilă dintre cele 4 posibile, iar cineva care alege o altă variantă se află într-o dificultate mult mai mare: A1 Nu este nici o ordine cosmică. A2 Există o ordine cosmică, dar nici o putere cosmică ordonatoare. A3 Există o ordine cosmică și o putere cosmică ordonatoare, dar puterea nu este divină. T Există o ordine cosmică și o putere divină 30. Argumentul teleologic poate fi transformat într-un argument deductiv cu trei premise și o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
inteligibilă dintre cele 4 posibile, iar cineva care alege o altă variantă se află într-o dificultate mult mai mare: A1 Nu este nici o ordine cosmică. A2 Există o ordine cosmică, dar nici o putere cosmică ordonatoare. A3 Există o ordine cosmică și o putere cosmică ordonatoare, dar puterea nu este divină. T Există o ordine cosmică și o putere divină 30. Argumentul teleologic poate fi transformat într-un argument deductiv cu trei premise și o concluzie: 1. Există o ordine cosmică
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
posibile, iar cineva care alege o altă variantă se află într-o dificultate mult mai mare: A1 Nu este nici o ordine cosmică. A2 Există o ordine cosmică, dar nici o putere cosmică ordonatoare. A3 Există o ordine cosmică și o putere cosmică ordonatoare, dar puterea nu este divină. T Există o ordine cosmică și o putere divină 30. Argumentul teleologic poate fi transformat într-un argument deductiv cu trei premise și o concluzie: 1. Există o ordine cosmică. 2. Dacă există o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o dificultate mult mai mare: A1 Nu este nici o ordine cosmică. A2 Există o ordine cosmică, dar nici o putere cosmică ordonatoare. A3 Există o ordine cosmică și o putere cosmică ordonatoare, dar puterea nu este divină. T Există o ordine cosmică și o putere divină 30. Argumentul teleologic poate fi transformat într-un argument deductiv cu trei premise și o concluzie: 1. Există o ordine cosmică. 2. Dacă există o ordine cosmică, există o putere cosmică ordonatoare. 3. Dacă există o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
cosmică și o putere cosmică ordonatoare, dar puterea nu este divină. T Există o ordine cosmică și o putere divină 30. Argumentul teleologic poate fi transformat într-un argument deductiv cu trei premise și o concluzie: 1. Există o ordine cosmică. 2. Dacă există o ordine cosmică, există o putere cosmică ordonatoare. 3. Dacă există o putere cosmică divină, aceea putere este divină. 4. Prin urmare, există o putere cosmică ordonatoare divină 31. În cadrul argumentului teleologic nu este respinsă existența absolută
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
dar puterea nu este divină. T Există o ordine cosmică și o putere divină 30. Argumentul teleologic poate fi transformat într-un argument deductiv cu trei premise și o concluzie: 1. Există o ordine cosmică. 2. Dacă există o ordine cosmică, există o putere cosmică ordonatoare. 3. Dacă există o putere cosmică divină, aceea putere este divină. 4. Prin urmare, există o putere cosmică ordonatoare divină 31. În cadrul argumentului teleologic nu este respinsă existența absolută a dezordinii, ci este exprimată prezența
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
divină. T Există o ordine cosmică și o putere divină 30. Argumentul teleologic poate fi transformat într-un argument deductiv cu trei premise și o concluzie: 1. Există o ordine cosmică. 2. Dacă există o ordine cosmică, există o putere cosmică ordonatoare. 3. Dacă există o putere cosmică divină, aceea putere este divină. 4. Prin urmare, există o putere cosmică ordonatoare divină 31. În cadrul argumentului teleologic nu este respinsă existența absolută a dezordinii, ci este exprimată prezența ordinii în întreg universul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o putere divină 30. Argumentul teleologic poate fi transformat într-un argument deductiv cu trei premise și o concluzie: 1. Există o ordine cosmică. 2. Dacă există o ordine cosmică, există o putere cosmică ordonatoare. 3. Dacă există o putere cosmică divină, aceea putere este divină. 4. Prin urmare, există o putere cosmică ordonatoare divină 31. În cadrul argumentului teleologic nu este respinsă existența absolută a dezordinii, ci este exprimată prezența ordinii în întreg universul. Această ordine nu este perfectă sau absolută
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
deductiv cu trei premise și o concluzie: 1. Există o ordine cosmică. 2. Dacă există o ordine cosmică, există o putere cosmică ordonatoare. 3. Dacă există o putere cosmică divină, aceea putere este divină. 4. Prin urmare, există o putere cosmică ordonatoare divină 31. În cadrul argumentului teleologic nu este respinsă existența absolută a dezordinii, ci este exprimată prezența ordinii în întreg universul. Această ordine nu este perfectă sau absolută, dar este susținută ideea conform căreia un univers dezordonat ar implica mai
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]