11,041 matches
-
și amalgamul, Florea Ioncioaia Omayra Sanchez moare în direct, Sonia-Cristina Stan Odioseea. Un jurnal pe sărite, Nicolae Prelipceanu Prezentul discontinuu, Codrin Liviu Cuțitaru România noastră. Conversații berlineze, Virgil Nemoianu, Sorin Antohi Radiografii și alte fobii, Michael Shafir Sub semnul paradoxului cotidian, Daniel Șandru Scriitorii și politica, Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei Vederi din Timișoara, Viorel Marineasa Vocația și proza democrației, Spiridon Maria Casian 1 Paul Bailey, Unchiul Rudolf, traducere și note de Marius Chivu, Editura Humanitas, București, 2009. 2
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
predicatul se aplică întregului ansamblu de entități denotate de sintagma partitivă, nu doar uneia singure. Oricare subliniază lectura distributivă a predicatului: (50) a. Oricare dintre ei au responsabilități diferite, de aceea comparații corecte se fac numai în cadrul aceluiași grup. (www.cotidianul.ro) b. Oricare dintre ei au făcut greșeli de neiertat și nu o să găsiți un medic veterinar care să aibă "cazierul" curat. (http://chow.ro/forums/) Trebuie să facem distincția între două tipuri semantice de oricare: unul inclusiv și celălalt
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
N, acordul la plural nu este acceptabil, în niciun registru de limbă: (84) a. Fiecare al 20-lea cumpărător primește banii înapoi până pe 30 aprilie, inclusiv (www.libertycenter.ro/blog) b. Fiecare al treilea român crede în teoriile conspiraționiste (www.cotidianul.ro) (85) a. *Fiecare al 20-lea cumpărător primesc banii înapoi. b. *Fiecare al treilea român cred în teoriile conspiraționiste. În enunțurile cu sintagmele fiecare al 20-lea cumpărător și fiecare al treilea român, se obține interpretarea +plural, "ansamblu de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
răspândit moraliștii. Pentru ca scandalurile să izbucnească două condiții sunt necesare și acestea pot fi întâlnite doar în democrații: libertatea presei și independența tribunalelor. Scandalurile sunt simptome ale vigorii democratice. Impactul media poate fi demonstrat printr-o analiză de conținut a cotidienelor și săptămânalelor. Numeroase pagini au fost scrise cu privire la corupția la nivel înalt în multe țări europene. Mulți politicieni au fost implicați în scandaluri și au fost obligați să demisioneze din funcțiile lor oficiale. Merită să menționăm că democrațiile scandinave nu
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
fi curioși de o adevărată ierarhie valorică, dar... o facem din nou cu insinuări, dacă nu chiar cu imixtiuni grosolane politice? Și-apoi... cine să o facă? Tinerii cronicari, nemulțumiți nu rareori de exigențele unei redacții literare, fug la un cotidian de tiraj, de unde Împroașcă cu un venin prost distilat pe cine vrei și nu vrei În numele unei „arte noi, aproape de public, sincere, autentice”, până la limitele pornografiei; chiar, și nu rareori, mult dincolo de aceste limite... Iar când se află În criză
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pentru mizeriile populației, el și camarila sa le luau ca „un atac la șeful statului”, făcând apel la acel cod, care se aplica În toată Europa democratică, ce-l „apăra pe șeful unui stat” de atacuri directe sau inflamate - marile cotidiene occidentale nici nu publicau astfel de atacuri! Mai sensibile la critici ar fi fost organele mass-media occidentale dacă, În locul asaltului contra „tiranului”, s-ar fi făcut aspre analize și critici la politica sa și la marile neajunsuri din economie, sănătate
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Cătălina au cercul strâmt" (p. 39). Acesta ar fi marele model ontologic eminescian, poemul filosofic al Ființei. Există, însă, și o mică ontologie eminesciană, derivată, modelată după "rațiunea practică", fiindcă Eminescu scrie și un poem publicistic al ființei coborâte în cotidianul practic, în transcedental (nu aventurat în transcendență). Astfel, omul este, fatalmente, destinat să se-ncerce și se încearcă prin muncă. "Mulți lucrează, dar puțini gândesc", spune poetul subliniind gândul că munca poate să producă o împietrire în sclav, o neîmplinire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lumina zilei și de aici sociabilitatea lor, jovialitatea, patriarhalitatea (Ralea), complementară însă cu imbecilitatea ireversibilă (E. Ionescu). S-a observat că, spre deosebire de carnavalescul tradițional, în care personajele leapădă măștile și redevin ce-au fost, la Caragiale carnavalul se prelungește în cotidian și devine lege existențială. Interioritatea este cu desăvârșire străină acestor "eroi" și de aceea spațiul închis caragialean este cu totul altceva decât spațiul închis al literaturii absurdului sau cu acela de tip bacovian" (p. 78). Faimosul poem Plumb al lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ultimul" Bacovia fără a uita că prozasticul se înfiltrează încă din faza inițială ("E toamnă, e foșnet, e somn.../ Copacii, pe stradă, oftează;/ E tuse, e plânset, e gol.../ Și-i frig, și burează"). Bacovianismul presupune și această "proză" a cotidianul nereprezentabil. Solitarul se raportează tot mai mult la lume, ascultă "derizorii ecouri", informează la modul jurnalistic: "Un manifest,/ Iarmaroc/ De principii./ S-a oploșit în cetate, -/ Noi nu-i complicăm/ Manifestul,/ Comunicăm/ Ca partizanii". "Stenograful cotidianului" se face poet social
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și această "proză" a cotidianul nereprezentabil. Solitarul se raportează tot mai mult la lume, ascultă "derizorii ecouri", informează la modul jurnalistic: "Un manifest,/ Iarmaroc/ De principii./ S-a oploșit în cetate, -/ Noi nu-i complicăm/ Manifestul,/ Comunicăm/ Ca partizanii". "Stenograful cotidianului" se face poet social, se implică în "problematica timpului", în cea mai directă proză și în cele mai comune șabloane. Stilul "informativ" (v. Informativ, Jurnal), "simplu", tinde către un laconism substanțial, un "stil stenogramă" de proză în sensul cel mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dispunerea geometrică a operei sale, dacă inconștientul se ascunde în adâncuri, în abisurile ființei, iar conștientul e "vizualizat" în exterior. Se poate vorbi de o simetrie conștient / inconștient răsucită, viceversa, eroii nu-și mai leapădă măștile, își prelungesc convalescența în cotidian, starea devine lege existențială (p. 160). Fuga dintr-un spațiu exterior într-un spațiu interior și viceversa e des întâlnită. De la făclia lui Zibal se ajunge la scrisoare, simbol caragialian și se caută o explicație a asemănării dintre cea a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de filologie și nu numai, întâmpinări "entuziaste", acordarea de premii consistente financiar premii ale UASCR, ale UTC, ale Uniunii Scriitorilor și ale filialelor ei, plasarea "grupării optzeciste" culturale etc. Ce presupunea, în fapt, noul "curent"? Coborârea limbajului în stradă, în "cotidian", adică în derizoriu, în facil, în anodin și în desuetitudinea însoțitoare. Orice platitudine așezată în vers alb era prezentată ca o mare reușită estetică. Alungarea metaforei, epicizarea, demitizarea și persiflarea (peiorativul și ironiile, oricât de ieftine, brutale sau nu), constituiau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Ferlinghetti), Școala de poezie de la New York (Frank O'Hara) și Colegiul scriitoricesc de la Black Mountain (Charles Olson). La început, curentul postmodernist era foarte virulent nu numai împotriva tradiției ci și a tuturor idealurilor umaniste. Luând totul în răspăr, se promova cotidianul insignifiant, omul însingurat, lipsit de transcendent, trăitor într-o lume al cărei substrat este nimicul. La noi postmodernismul impus după 1980 de Marin Mincu si apoi Nicolae Manolescu și Eugen Simion. Postmodernismul coexista cu modernismul. Daniel Corbu descoperă, la noi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lui Pitagora dintr-un vis al poetului: "Aseară am visat monumentul lui Pitagora adunându-se din numere iraționale". Heracliteanul, putem afirma în concluzie, duce în cârcă un eleat, un discipol din școala lui Parmenide, căruia îi repugnă "întâmplarea", împietrirea în cotidianul rațional: "fii, dacă poți fi,/ nu te face întâmplare,/ vino într-o amiază,/ caută cercul infinit de rotund,/ împarte circumferința la rază// și te convinge că trei întregi și patru/ spre zecele// e formula sanscritică/ a infinitului neînceput/ din care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Strămoșii noștri din arhive, de Ion N. Oprea, în Cronica, revistă de cultură, Iași, octombrie 2012, p. 13; Petru Bejinariu, note de lector, “Cu prieteni, despre pietenie” în Săptămânalul de Rădăuți nr. 392 din 21 decembrie 2012, p. 13, și Cotidianul independent Crai nou, Suceava, p.5; Ioan Dănilă, De amiciția, „Cu prieteni, despre prietenie”, în „Deșteptarea” nr. 6766, 4 ianuarie 2013, p. 6, rubrica “Limba ce-o vorbim și-o scriem” (Bacău); Martha Eșanu, Cultură iudaică și prietenie, în revista
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
țăran a fost obligat să plătească 40.000 de coroane pentru o cantitate de lemne, care nu valora mai mult de 1.000 de coroane. Ziarele românești au fost interzise, atât tipărirea cât și distribuția celor aduse din afara regiunii, cu excepția cotidianului „Înainte” din Timișoara, care a criticat situația din România și a promovat o politică antidinastică. Sediul redacției a fost documentat ca un loc de întâlnire pentru adepții ideilor social-bolșevice. Trupa de teatru ungar din Timișoara a fost înlocuită cu una
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
România, după 12 ani de la intrare, împreună cu Puiu Dumitrescu și Barbu Ionescu, membri ai camarilei regale, căzuți în dizgrație, însă a revenit după scurt timp cu pașaport diplomatic britanic, recompensă pentru cei cinci ani cât a funcționat în calitate de corespondent al cotidianului „Daily Mail”. Dar epilogul acestei afaceri a continuat și a fost utilizat de inamicii României la capacitate maximă. Un referat elaborat de Marele Stat Major în iunie 1930 a confirmat că agenții G.P.U. au obținut Planul de mobilizare, care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
G.P.U. au obținut Planul de mobilizare, care a fost vândut „unei organizații germane private”, iar aceasta l-a revândut serviciului de informații ungar și Ministerului de Război german. Presa din România s-a sesizat și, în toamna anului 1930, cotidienele au început să publice ample articole pe acest subiect. Punctul culminant a fost atins la 5 octombrie 1930, atunci când cotidianul „Vecernaia Moskva” („Moscova de seară”) a publicat integral conținutul documentului furat de la generalul Mircescu, arătând că acesta a fost trecut
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
serviciului de informații ungar și Ministerului de Război german. Presa din România s-a sesizat și, în toamna anului 1930, cotidienele au început să publice ample articole pe acest subiect. Punctul culminant a fost atins la 5 octombrie 1930, atunci când cotidianul „Vecernaia Moskva” („Moscova de seară”) a publicat integral conținutul documentului furat de la generalul Mircescu, arătând că acesta a fost trecut din România în U.R.S.S. prin Basarabia, fiind transportat de curieri. Dezvăluirea publică a planului de acțiune a armatei române
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
țară, cât și în străinătate. Zvonurile care circulau în țară, în diferite medii, au fost adunate, analizate și prezentate conducerii statului de către Corpul Detectivilor. La începutul lunii septembrie 1936, structura informativă/ contrainformativă a D.G.P. a prezentat traducerea unui articol din cotidianul britanic «Daily Telegraph», datat 2 septembrie 1936 și intitulat Titulescu, victima intrigilor. Corespondentul din București al cotidianului își începea articolul cu mențiunea că informațiile i-au fost furnizate de „o proeminentă personalitate din România”, care ar fi prezentat „un remarcabil
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și prezentate conducerii statului de către Corpul Detectivilor. La începutul lunii septembrie 1936, structura informativă/ contrainformativă a D.G.P. a prezentat traducerea unui articol din cotidianul britanic «Daily Telegraph», datat 2 septembrie 1936 și intitulat Titulescu, victima intrigilor. Corespondentul din București al cotidianului își începea articolul cu mențiunea că informațiile i-au fost furnizate de „o proeminentă personalitate din România”, care ar fi prezentat „un remarcabil expozeu al intrigilor germane”, ce ar fi provocat eliminarea lui Nicolae Titulescu din guvern. Cu câteva zile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sa diplomatică cu timpul, ar fi intenționat „chiar la o alipire la Rusia Sovietică”. Referitor la acțiunile întreprinse de fostul președinte al Ligii Națiunilor, Corpul Detectivilor a menționat că ziarele britanice s-au sesizat „de atitudinea neclară a sa”, în timp ce cotidianul francez „L’Action Française” l-a acuzat că „pactizează cu comuniștii”, după cum a afirmat o revistă a presei străine. Monitorizarea presei din România a oferit și alte concluzii despre activitatea lui Nicolae Titulescu. Pe de-o parte, comentariile presei franceze
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
germani și-au exprimat „convingerea” că regele României se va întâlni cu cancelarul german la întoarcerea de la Londra, ocazie cu care se vor discuta două probleme importante: asigurarea graniței de răsărit și un sprijin economic consistent. Reprezentantul pentru România al cotidianului „The Times” și președintele Asociației Corespondenților Străini de Presă din București, Archibald Mc. E. Gibson, a explicat colegilor de breaslă că întâlnirea dintre suveranii George al VI-lea și Carol al II-lea a avut „rezultate pozitive” , iar firme britanice
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
șapte ani de închisoare. Printr-un comunicat al Ministerului de Interne, emis la 10 iunie 1946, a fost anunțată descoperirea organizațiilor teroriste „Haiducii lui Avram Iancu”, „Divizia Sumanele Negre” și „Graiul Sângelui”, precum și arestarea unora dintre membri. Peste două săptămâni, cotidianul „Scânteia”, oficiosul Partidului Comunist, a anunțat că prin investigațiile Siguranței Statului „întreaga rețea a teroriștilor a fost imobilizată”, referindu-se la organizația „Sumanele Negre”. O lună mai târziu, la 26 iulie 1946, un alt comunicat al Ministerului de Interne a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
societății Articolul 5 Obiectul de activitate Obiectul de activitate al societății este: a) Realizarea, editarea, tipărirea și administrarea de: ... - publicații (ziare, reviste, cărți, afișe, pliante, prospecte, cărți poștale, imprimate diverse etc.); - executarea de lucrări de tipărire, de obiecte publicitare; - editarea cotidianului independente "Adevărul". b) Organizarea și sponsorizarea, cu mijloace proprii sau în colaborare cu partenerii români și străini de: expoziții, adunări istorice, memoriale, culturale; simpozioane; spectacole; cenacluri, susțineri, prezentări debutanți în literatura, publicistica, critică, muzica, arte; turism tematic; cursuri sezoniere, seminarii
HOTĂRÎRE Nr. 286 din 13 aprilie 1991 privind înfiinţarea Societăţii comerciale "Adevărul"-S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107795_a_109124]