8,169 matches
-
lor fac toate câte îi trebuiesc omului civilizat și unele care, la dreptul vorbind, nu i-ar trebui. Cuțit de curățit portocale, cuțit strâmb de scobit și de mâncat "grapefruit", cuțit de curățit măr, furculiță de mâncat măr, furculiți și cuțite pentru prăjituri. Câte paisprezece feluri de pahare, farfurii, cuțite, cuțitașe, lingurițe, lopățele, cești și toate câte nici nu-ți mai trăznesc prin minte. Du pe acești oameni în pustietățile Călimanilor la noi și dă-le numai un ceaun, o custură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
unele care, la dreptul vorbind, nu i-ar trebui. Cuțit de curățit portocale, cuțit strâmb de scobit și de mâncat "grapefruit", cuțit de curățit măr, furculiță de mâncat măr, furculiți și cuțite pentru prăjituri. Câte paisprezece feluri de pahare, farfurii, cuțite, cuțitașe, lingurițe, lopățele, cești și toate câte nici nu-ți mai trăznesc prin minte. Du pe acești oameni în pustietățile Călimanilor la noi și dă-le numai un ceaun, o custură, amnar și iască, baltag și tohoarcă, și lasă-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
plecare Să umble fără de sine Și fără rușine. Să nu poată făr de mine Precum n-a putut Mă-sa când l-a făcut, Cu poatele smute Cu sudori pe frunte Cu buzele mușcate Cu cozile despletite pe spate. CU CUȚITUL Eu nu-nfig acest cuțit Nici în lut, nici în pământ, Ci-l înfig în inima Celui ce mi-i împărțit. Sâmbătă sară Am ieșit afară Și m-am uitat la deal Nimic n-am văzut. Și m-am uitat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Și fără rușine. Să nu poată făr de mine Precum n-a putut Mă-sa când l-a făcut, Cu poatele smute Cu sudori pe frunte Cu buzele mușcate Cu cozile despletite pe spate. CU CUȚITUL Eu nu-nfig acest cuțit Nici în lut, nici în pământ, Ci-l înfig în inima Celui ce mi-i împărțit. Sâmbătă sară Am ieșit afară Și m-am uitat la deal Nimic n-am văzut. Și m-am uitat la vale Am văzut tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
le-i găsi La mese-ntinse, Cu făclii aprinse, La neveste grase Și fete frumoase Să-i pară cățele viermănoase Numai eu să-i par frumoasă, Numai eu să-i fiu aleasă. Se rostește afară la cheutoarea casei, înfigând un cuțit în pământ * CHEMAREA LUNEI ( Când s-arată crai nou) Lună, lună, Vârgolună! Tu ești mândră și frumoasă Peste nopți tu ești crăiasă. Tu cal ai, Dar frâu n-ai. Iată dau-ți brâul meu Și fă frâu calului tău, Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
faima breslelor de postăvari din Florența, orașele Flandrei și orașele nemțești de pe Rin și din Bavaria. Ei mai aduceau pânzeturi din Germania și Lituania, catifea pentru hainele boierilor, așa cum o cerea moda europeană. După aceea, venea rândul mărfurilor mai mărunte: cuțite, coase, securi, lucruri de cositor, precum talere, cofițe, tăvi, șofran, șepci, fiare de plug, săbii ungurești, paloșe și alte mărunțișuri. Pentru aceste mărfuri liovenii trebuia să plătească după obiceiul vechi vama mare la Suceava și o vamă mai mică în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Și lucrurili di pe pământ era greli calului”. Armele strălucitoare pe care le poartă eroul pornit să refacă faptele strămoșilor îl așază, de asemenea, sub semn solar: „Dar ce arme că avea?/ Tot pistoale ferecate,/ Săbioare atârnate,/ Curele încrucișate./ Dar cuțite ascuțite,/ Păzește-mă, Doamne sfinte!/ Cruciulițe de argint,/ Ce n-am văzut de când sînt!” (CeleiGorj). Metalul apotropaic este secondat de dispunerea arsenalului în cruce, simbolistica solară fiind astfel accentuată. Alături de arme, argintul și aurul, ca metale pure, alcătuiesc un „brâu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ghiozdace gălbeoare,/ Dau raze ca sfântul Soare...” (Giurgiu). Ipostază zoomorfă a haosului, șarpele nu-l poate înghiți pe voinicul însemnat de soare decât până la arme: „Îl îmbucă jumătate,/ Jumătate nu mai poate,/ De curele-ncrucișate,/ De pistoale ferecate,/ De săbioare-atârnate,/ De cuțite ascuțite,/ Șearpele nu poate să-l înghită” (Celei - Gorj). Cumularea substantivelor cu determinanți la participiu are un efect hiperbolic asupra ascultătorului - cititor, în fața căruia Mistricean se conturează ca războinic mitic. Armele, ca exteriorizare a puterii interioare, au fost îndelung pregătite
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
așeza,/ Tot pe Negrul, pintenogul,/ Al lui ta’su din tinerețe./ Bine că mi-l țesăla./ Dimineața să scula,/ Pe ochi negri se spăla,/ Armele că lencingea./ Dar ce arme că avea?/ Tot pistoale ferecate,/ Săbioare atârnate,/ Curele încrucișate./ Dar cuțite ascuțite,/ Păzește-mă, Doamne sfinte! / Cruciulițe de argint,/ Ce n-am văzut de când sînt!/ El bine că să gătea,/ În vânătoare că-mi pleca”. Scopul incursiunii este pretutindeni clar, în balade și colinde. Alegoria inițiatică a vânătorii este una din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
depășit condiția sa firească. În colinde, Vidra pare un Neptun dezlănțuit: „Idolița dasupra apei ieșea,/ Din aripi că-mi fâlfâia,/ Vânturi mari că se scornea,/ Valuri mari că se făcea,/ Luntrile de răsturna,/ Năvodarii se-neca,/ Numai vătafu-mi scăpa,/ Cu cuțitele-a vâslit/ Și la mal că a ieșit” (Grădiștea - Ialomița). Marea și scufundarea în apă sunt, după cum vom vedea, o transfigurare a înghițirii inițiatice, iar salvarea vătafului de la înec ia sensul unei călătorii mitice pe tărâmul celălalt, al Haosului precosmic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
că încercarea are o finalitate maritală. Întoarcerea din neant este în goană, sub urmărirea răzbunătoare a zânelor. Ajutat de energia uraniană a Șargului, Gruicea reușește să le prindă printr-o rănire magică chiar cu un element propriu ființei lor: argintul cuțitului. Aducerea lor legate, ca o hiperbolizare a reușitei solicitate, este o imagine familiară din colindele de flăcău, în care, după o luptă dreaptă cu leul, tânărul îl pune în „zgardă” de mătase și îl coboară viu prin sate. Victoria este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
poleit (de la Govora). 5.Un rând complet vestminte preoțești cu nebedernițe (de la Govora). 6.20 biblii franceze legate cu numele P. B. Sofronie. 7.7 tairi (de trei mărimi). 8.27 linguri de argint de China, 11 furculițe și 11 cuțite, asemenea. 9.12 cuțite cu minere de argint, 11 furculițe, 11 cuțite și una lingură mare, toate de argint. 10.Una furculiță și una lopățică pentru bucătărie. 11.15 scăunașe de argint pentru tacâmuri. 12.2 pahare pentru scobitori de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Un rând complet vestminte preoțești cu nebedernițe (de la Govora). 6.20 biblii franceze legate cu numele P. B. Sofronie. 7.7 tairi (de trei mărimi). 8.27 linguri de argint de China, 11 furculițe și 11 cuțite, asemenea. 9.12 cuțite cu minere de argint, 11 furculițe, 11 cuțite și una lingură mare, toate de argint. 10.Una furculiță și una lopățică pentru bucătărie. 11.15 scăunașe de argint pentru tacâmuri. 12.2 pahare pentru scobitori de metal. 13.Un tacâm
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Govora). 6.20 biblii franceze legate cu numele P. B. Sofronie. 7.7 tairi (de trei mărimi). 8.27 linguri de argint de China, 11 furculițe și 11 cuțite, asemenea. 9.12 cuțite cu minere de argint, 11 furculițe, 11 cuțite și una lingură mare, toate de argint. 10.Una furculiță și una lopățică pentru bucătărie. 11.15 scăunașe de argint pentru tacâmuri. 12.2 pahare pentru scobitori de metal. 13.Un tacâm (lingură, furculiță, cuțit) în toc. 14.6 piedestale
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de argint, 11 furculițe, 11 cuțite și una lingură mare, toate de argint. 10.Una furculiță și una lopățică pentru bucătărie. 11.15 scăunașe de argint pentru tacâmuri. 12.2 pahare pentru scobitori de metal. 13.Un tacâm (lingură, furculiță, cuțit) în toc. 14.6 piedestale nichelate pentru pahare de ceai și 6 farfurioare idem. 15.2 ceainice de argint de China. 16.Una zaharniță tot de argint de China. 17.Una cănuță tot de argint. 18.8 lingurițe tot de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
În vagonul nostru de clasa I erau câțiva cetățeni derbedei beți, cu chef de scandal care ne țineau sub observație. Noi doi, cam singurii cetățeni liniștiți din vagon, am legat ușa compartimentului cu o perdea iar tu ai scos un cuțit imens, de vânătoare, pe care l-ai pus sub cap. Te întreb acum ceva ce nu te-am întrebat atunci: dacă ar fi intrat peste noi cei cinci, șase cetățeni derbedei, ai fi dat cu cuțitul? Dacă ai fi dat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
tu ai scos un cuțit imens, de vânătoare, pe care l-ai pus sub cap. Te întreb acum ceva ce nu te-am întrebat atunci: dacă ar fi intrat peste noi cei cinci, șase cetățeni derbedei, ai fi dat cu cuțitul? Dacă ai fi dat probabil că ai fi omorât unu, doi, acum ai fi fost la pușcărie, eu aș fi venit cu pachețel la tine... Sau poate că, așa cum se întâmplă de obicei, eu aș fi luat cuțitul scăpat de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dat cu cuțitul? Dacă ai fi dat probabil că ai fi omorât unu, doi, acum ai fi fost la pușcărie, eu aș fi venit cu pachețel la tine... Sau poate că, așa cum se întâmplă de obicei, eu aș fi luat cuțitul scăpat de tine jos și aș fi dat omorând doi, trei cetățeni derbedei...Ce părere ai de această interpretare târzie a acelei nopți cam neplăcute? Dacă aș fi unul din acei scriitori care se respectă și sunt respectați, aș scrie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și aș fi dat omorând doi, trei cetățeni derbedei...Ce părere ai de această interpretare târzie a acelei nopți cam neplăcute? Dacă aș fi unul din acei scriitori care se respectă și sunt respectați, aș scrie un eseu despre asta. Cuțitul acela e ca bomba atomică: nimeni n-ar vrea s-o folosească; are mai degrabă un efect psihologic, descurajând agresorul. Dar, la limită, ar putea fi folosită. Pe de altă parte, e o chestiune de adecvare a mesajului. Agresorii ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
scopul. Acesta este limbajul lor acesta trebuie folosit. Ce-ai fi vrut, să le reciți o poezie? Să le spui că ești poet și, din acest motiv, ei nu au voie să atace fiindcă, prin tine, atentează la cultura națională? Cuțitul acela avea mai degrabă forța unui simbol. Nu-ți pot spune cum aș fi acționat, dacă am fi fost efectiv atacați, deoarece nu știu. Socotindu-mă în legitimă apărare, probabil că aș fi dat, fără să mă intereseze prea mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cum aș fi acționat, dacă am fi fost efectiv atacați, deoarece nu știu. Socotindu-mă în legitimă apărare, probabil că aș fi dat, fără să mă intereseze prea mult consecințele. Admit chiar că unul mai dibaci mi-ar fi luat cuțitul și l-ar fi folosit apoi împotriva mea. Ei, și? De obicei mă las în voia instinctului chiar și atunci când scriu proză. Ce reprezintă ulcerul pentru un prozator? Se regăsește ulcerul tău în proza ta? Nu știu dacă ulcerul meu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de treierat, meiul nu lega bob, păsatul nu se muia, terciul de ovăz nu se-ndulcea și lipia nu creștea, au murit de foame toate trei, înainte de a se însera de două ori în martie căci și capra nimerise în cuțitul unui cazac, vaca o luaseră furierii prusieni, nici o găină nu mai scurma, de la porumbeii uguitori rămăsese numai găinațul, când și flăcăul cu mustața-n furculiță care le făcuse pe copilițele Stine Trude Lovise într-o doară cu ștremeleagul lui, căci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și Nichita Danilov, între poetul pedagogic Antonesei și romancierul primarial Simirad, între Andrei Pleșu și Virgil Tănase. Suntem sub iure valachico, precum în "Miorița": la începutul stânii se hârâie câinii, iar la finea ei se iau la sfadă și scot cuțitele stăpânii, patronii, baronii, tenorii... Dar treaba asta cu echipe, antrenori, arbitri de tușă plus căpitani îmi miroase a Noica, mie, iară ție îți amintește de performerii recrutați, câte unul la milion ori de filosoful păltinișan lăcrămând prin birourile prim-secretarilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
milion ori de filosoful păltinișan lăcrămând prin birourile prim-secretarilor (în loc să antameze, cum îi sugera Paleologu, "critica puterii de județ"). Visez, eu, la echipe fără membri și fără căpitani, doar mi-s anarh și patafizician, ce chizda mă-sei! Un cuțit fără mâner, căruia îi lipsește și lama: așa îmi imaginez "echipa națională a scriitorilor cuțovlahi". Criteriile de selecție? Mihail Dragomirescu, în locul meu, ar fi implementat trei: virtuozitatea, talentul și geniul. În baza lor s-ar constitui scuadrele de virtuoși plus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de viață, analize ale limitelor puterii, ale urii și, de ce nu, în cele din urmă, limite ale iertării. Adriane, te rog să mă crezi că cea mai frumoasă definiție a Maramureșului a dat-o poeta Ileana Zubașcu-Cristescu: Maramureș/ tăietură de cuțit/ pe fruntea latinității; iar pentru Sighet: Cât-îi Maramureșu'/ Nu-i oraș ca Sighetu";/ Sighetu'-i oraș mnicuț/ Tătă fata-i cu drăguț. Cuvinte "obișnuite", cunoscute de lumea întreagă. Citesc, în continuare, Nicolae Labiș, Mihai Eminescu, Gellu Naum și folclor maramureșean
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]