11,536 matches
-
creștinism parțial amorțit, o Europă a marilor tradiții culturale care mizează pe o firească interdependență și interferență a omogenului cu eterogenul. Suntem avertizați, ceea ce Nicolae Ceaușescu numea societate socialistă multilateral dezvoltată s-a transformat într-un timp record în multiculturalism dezvoltat. Este adus în discuție europarlamentarul britanic Struan Stevenson care declara în "The Daily Telegraph": "Corectitudinea politică a luat-o razna. Am văzut instituții europene care au încercat să interzică cimpoaiele și care doreau să impună forma pe care trebuie să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ca o linie directoare valabilă și în domeniul informativ. În Germania, arhitectura de securitate a cuprins mai multe servicii de informații, care colaborau cu conaționalii minoritari din alte state și din rândul cărora s-au recrutat colaboratori valoroși. Cel mai dezvoltat organ informativ a aparținut armatei germane, care avea două paliere - unul conducător, respectiv cel activ - și trei direcții de acțiune principale: informații, contrainformații, studiu și tactică; propagandă; presă. Ministerul de Război a reprezentat cel mai important segment de conducere, acesta
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
D.G.P., pentru a preveni nemulțumirile și slăbirea disciplinei. Partea a doua, intitulată Organizarea Serviciului de Informații, a atras atenția asupra faptului că teritoriul național „trebuie să fie acoperit cu elemente de informații, al căror dispozitiv și a căror activitate trebuie dezvoltată metodic și gradat, potrivit importanței și caracterului problemei urmărite”. În continuare au fost prezentate principalele direcții de acțiune și modul de întocmire a planului informativ pentru fiecare problemă în parte. Culegerea informațiilor a implicat, în primul rând, o inițiere a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
soția sa era nepoata omului politic Grigore Iunian; - locotenent M. Cristodorescu (Regimentul 9 Roșiori) se afla în aceeași situație, fiind nepotul lui Al. Donescu, fostul primar al Capitalei; - locotenent Gheorghe Rusescu (Armata 1) a fost catalogat cu „amorul propriu foarte dezvoltat”, ceea ce îi provoca acestuia dese fricțiuni cu camarazii și cu șefii. Din arma artileriei (14 ofițeri) au fost recomandați, printre alții, locotenent Gheorghe Vâlcu (Școala Militară de Ofițeri pentru Artilerie), care s-a dovedit „nu destul de rezistent, nervos, iubește banul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fizice aferente acestora, precum și racordarea la energie electrică, la solicitarea furnizorilor de rețele de comunicații electronice: a) prin excepție de la prevederile art. 6 alin. (4) și art. 7 alin. (1) lit. b), terenurile pe care urmează a fi instalate sau dezvoltate rețele de comunicații electronice sau elemente de infrastructură fizică necesare susținerii acestora, care nu sunt înscrise în evidențele de cadastru și carte funciară, se pot identifica prin numărul de tarla și de parcelă, prin titlu de proprietate și proces-verbal de
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107568_a_108897]
-
contractele de închiriere încheiate de furnizorii de rețele de comunicații electronice cu proprietarii, alți deținători de drepturi reale principale, administratorii, concesionarii, locatorii, titularii dreptului de folosință cu titlu gratuit a terenurilor sau construcțiilor pe care urmează a fi instalate sau dezvoltate rețele de comunicații electronice sau elemente de infrastructură fizică necesare susținerii acestora, precum și racordarea la energie electrică, dacă respectivele contracte cuprind explicit acordul proprietarilor pentru executarea lucrărilor de construcții, ori, în lipsa acestor contracte de închiriere, hotărârile judecătorești definitive care țin
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107568_a_108897]
-
fizice aferente acestora, precum și racordarea la energie electrică, la solicitarea furnizorilor de rețele de comunicații electronice: a) prin excepție de la prevederile art. 6 alin. (4) și art. 7 alin. (1) lit. b), terenurile pe care urmează a fi instalate sau dezvoltate rețele de comunicații electronice sau elemente de infrastructură fizică necesare susținerii acestora, care nu sunt înscrise în evidențele de cadastru și carte funciară, se pot identifica prin numărul de tarla și de parcelă, prin titlu de proprietate și proces-verbal de
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107567_a_108896]
-
contractele de închiriere încheiate de furnizorii de rețele de comunicații electronice cu proprietarii, alți deținători de drepturi reale principale, administratorii, concesionarii, locatorii, titularii dreptului de folosință cu titlu gratuit a terenurilor sau construcțiilor pe care urmează a fi instalate sau dezvoltate rețele de comunicații electronice sau elemente de infrastructură fizică necesare susținerii acestora, precum și racordarea la energie electrică, dacă respectivele contracte cuprind explicit acordul proprietarilor pentru executarea lucrărilor de construcții, ori, în lipsa acestor contracte de închiriere, hotărârile judecătorești definitive care țin
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107567_a_108896]
-
suportului informatic necesar creșterii capacității competiționale a economiei românești și creșterii permanente a nivelului de civilizație al populației; ... b) pe termen mediu: reorientarea dezvoltării transmisiei datelor, tehnicii de calcul și informaticii românești pe o traiectorie convergență cu cea a țărilor dezvoltate industrial; ... c) pe termen scurt: rezolvarea principalelor priorități și a premiselor tehnico-organizatorice și normative necesare trecerii la informatizarea societății românești, în strînsă corelație cu Programul reformei economico-sociale. Liniile directoare privind implicarea informaticii în acest program sînt cuprinse în anexa nr.
HOTĂRÂRE nr. 490 din 16 iulie 1991 privind conceptia generală a informatizarii societatii româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107910_a_109239]
-
statut-cadru. Anexa 1 ACT DE TRANSMITERE a 30% din capitalul social al societăților comerciale Între: - Statul român, denumit în cele ce urmează statul, reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor,prin ........................... în calitate de ministru, pentru transmiterea și: - Agenția Naționala pentru Privatizare și Dezvoltate a Întreprinderilor Mici și Mijlocii ,denumita în cele ce urmează agenția, legal reprezentată prin ........................... în calitate de președinte, pentru andosarea prezentului act, - Fondul Proprietății Private, denumit în cele ce urmează beneficiar, legal reprezentat prin ......................., în calitate de președinte al consiliului de administrație, pentru acceptarea
ORDONANTA nr. 10 din 7 august 1992 pentru aprobarea Statutului-cadru al Fondului Proprietăţii Private. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108183_a_109512]
-
Durată societății Durată societății este nelimitată. Capitolul 2 Scopul și obiectul de activitate al societății Articolul 5 Scopul societății Scopul societății este acela de a alinia pe plan național condițiile de desfășurare a activităților din sectoarele productive la nivelul țărilor dezvoltate, sub raportul protecției muncii, asigurării cu echipamente individuale de protecție și aparatură de măsură și control. Societatea își realizează obiectul de activitate pe bază de contracte încheiate în conformitate cu Codul civil și Codul comercial român. Articolul 6 Obiectul de activitate Societatea
HOTĂRÎRE nr. 123 din 9 martie 1992 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale "Protect" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108484_a_109813]
-
șomajului - indicatorul statistic calculat oficial pe baza datelor furnizate de către organele teritoriale ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale și de organele/serviciile autorităților administrației publice locale, cu avizul Comisiei Naționale pentru Statistică; ... f) lipsa mijloacelor de comunicații și infrastructura slab dezvoltată - îndeplinirea, în mod cumulativ, a următoarelor condiții: ... - lipsa accesului la centrala telefonică automată; - lipsa accesului la un drum național sau județean; g) investiții noi - investițiile care se înregistrează în evidențele agentului economic după declararea zonei defavorizate; ... h) forță de muncă
HOTĂRÂRE nr. 907 din 17 decembrie 1998 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122476_a_123805]
-
economici, care au afectat mai mult de 25% din numărul angajaților cu domiciliul în zona respectivă; ... d) rata șomajului depășește cu 30% media existența la nivel național; ... e) sunt zone izolate lipsite de mijloace de comunicații și infrastructura este slab dezvoltată. ... (2) O zonă defavorizata, delimitata potrivit alin. (1), poate aparține uneia sau mai multor unități administrativ-teritoriale." ... 2. La articolul 2 se introduc alineatele (2) și (3), cu următorul cuprins: "(2) În cazul în care aria geografică a unei zone defavorizate
LEGE nr. 20 din 15 ianuarie 1999 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122738_a_124067]
-
potrivit principiului finanțării obiectivelor orientate spre rezultate. 8. Distribuirea echitabilă a costurilor tranziției în spiritul solidarității sociale. 9. Asigurarea condițiilor reale pentru recâștigarea încrederii tinerilor în viitorul lor în cadrul societății românești. 10. Așezarea României cu demnitate în lumea democratică și dezvoltată a Europei. Capitolul 1 Politica macroeconomică 1. Politici monetar-valutare În perioada 1998-2000 redresarea cererii interne trebuie să se realizeze concomitent cu consolidarea stabilității macroeconomice. Guvernul trebuie să întărească controlul inflației și al deficitului bugetar prin aplicarea unor politici fiscale și
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
prin condiții mai bune de muncă și viața, inclusiv sănătate, oportunități pentru învățământ și perfecționare, creare de noi locuri de muncă, conservarea mediului și a resurselor naturale pe cale de dispariție, oportunități de transfer tehnologic, în special în regiuni mai puțin dezvoltate și/sau pentru dezvoltare regională și rurală etc.). 9. CONDUCEREA PROIECTULUI - metodele/modalitățile de conducere, coordonare și comunicare pentru realizarea proiectului (prin Pachetul de informații al programului se stabilesc cerințele de planificare, monitorizare și evaluare a activităților proiectelor, a rezultatelor
ORDIN nr. 17 din 3 februarie 1998 privind aprobarea Instrucţiunilor de finanţare şi implementare, în sistem descentralizat, a programelor/proiectelor de cercetare-dezvoltare şi stimulare a inovarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120104_a_121433]
-
mai mare decât ponderea șomerilor în totalul resurselor de muncă la nivel național, în ultimele 3 luni care preced luna întocmirii documentației de declarare a zonei defavorizate; ... b) sunt zone izolate lipsite de mijloace de comunicație, iar infrastructură este slab dezvoltată. ... (2) Ponderea șomerilor în totalul resurselor de muncă este indicator statistic, calculat lunar, exprimat în procente și determinat prin raportarea numărului șomerilor înregistrați la totalul populației cu vârsta cuprinsă între 18 și 62 de ani. ... (3) Pentru ponderea șomerilor în
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 24 din 30 septembrie 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind regimul zonelor defavorizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121825_a_123154]
-
al acestei reviste se deschide cu editorialul Către cetitorii și sprijinitorii noștri, cuprinzând informații interesante privind mai ales apariția sa, programul și difuzarea. De aici aflăm că „revista [e] menită a face cunoscute talentele literare mai mult sau mai puțin dezvoltate ale elevilor, publicând micile lor opere originale, traduceri din limbile franceză și germană precum și informații de caracter literar științific. Ideea de a edita o revistă de felul acesta în liceul nostru e mai veche. Tocmai iarna aceasta se împlinesc doi
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
de suferit întregul stat. Totodată, aceste regimuri făceau ca integrarea de noi zone cu tradiții politice diferite, cum era cea a Transilvaniei în Regat sau a Macedoniei în Grecia, să fie dificilă, iar centralizarea făcea desigur ca unirea unor regiuni dezvoltate, ca Slovenia și Croația, cu unele mai primitive, în cazul de față Serbia, să fie deosebit de complicată. În această perioadă, Peninsula Balcanică era considerată cea mai săracă și mai înapoiată regiune din Europa, în ciuda faptului că această părere ar putea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
putea ea produce mai bine. Din nefericire pentru țările din Balcani, orice plan rațional de specializare regională i-ar fi pus în ceea ce ele considerau drept o poziție dezavantajoasă. Planul sprijinit în acest moment stabilea concentrarea industriei în statele mai dezvoltate, în special în Germania de Est și în Cehoslovacia, în timp ce Albania, Bulgaria și România erau condamnate să rămînă în primul rînd agricole. O altă obiecție era faptul că implementarea acestui tip de organizare ar fi necesitat crearea unor agenții supranaționale
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a răspuns de planificarea centrală pînă la moartea sa, care a survenit în 1953. În contrast cu omologii lor din Uniunea Sovietică și din celelalte state socialiste, planificatorii iugoslavi erau nevoiți să țină seama de problemele naționale și regionale. Au fost astfel dezvoltate industrii noi în zonele înapoiate, ca Bosnia-Herțegovina, Macedonia și Muntenegru, care fuseseră întîmplător centrul activității anterioare a partizanilor. Deși intenția era egalizarea situației economice din cadrul republicilor iugoslave, aceste "fabrici politice" aveau să provoace ulterior multe dificultăți. Politica de naționalizare a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și să reînvie plini de entuziasm violențele din trecut. Problema națională avea să devină din nou un aspect dominant al politicii interne a Iugoslaviei și să ducă la o serie de crize. Se declanșase deja un conflict fundamental între zonele dezvoltate, Slovenia, Croația și, într-o măsură mai mică, Serbia și regiunile înapoiate, Macedonia, Muntenegru și Bosnia. Disputele cu adevărat ranchiunoase aveau să-i implice însă pe vechii adversari, sîrbii și croații, și, în cadrul republicii sîrbești, sîrbii și albanezii. În 1966
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1961 a fost semnat un acord care prevedea că Grecia urma să devină membră cu drepturi depline a acesteia abia în 1984. Pe toată durata acestei perioade, economia grecească avea posibilitatea să se pregătească în vederea asocierii cu țările industriale mai dezvoltate. SCHIMBĂRI SOCIALE ȘI ECONOMICE În ciuda creșterii opoziției față de Karamanlis și a controversei asupra Ciprului, perioada aceasta de relativă stabilitate politică a fost marcată de mari schimbări în viața Greciei. Deosebit de importantă era prosperitatea tot mai mare: venitul mediu pe cap
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
unificarea sistemului, alături de ii) laicizarea completă a educației prin desființarea învățământului confesional; iii) etatizarea totală a procesului educational, prin desființarea învățământului particular. Se poate contra-argumenta că desființarea învățământului particular a fost o măsura care a venit în contra tradiției învățământului românesc, dezvoltat istoricește simultan pe două axe paralele: de stat și particular. Totuși, încă din interbelic statul a început să colonizeze învățământul particular, extinzându-și jurisdicția asupra acestuia și aducându-l sub controlul său direct. Legea asupra învățământului particular din 1925 stipula
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea în conștiința de sine a românilor (Verdery, 1991, p. 122). Documentul programatic care revelă noua turnură națională a retoricii oficiale sancționate de către partid este Programul Partidului Comunist de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism (1975). Titlul "rebarbativ", cum îl cataloga istoricul V. Georgescu (2008), anunță noua dogmatică a politicii de stat, Programul... constituind "Carta fundamentală ideologică, teoretică și politică a partidului" (1975, p. 24). Programul PCR, proiectat ca
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu aspirațiile naționale cât și în participarea la unitatea poporului muncitor. 3.5.4. Memoria național-comunistă: desovietizare, autohtonizare, hiperbolizare Programul PCR adoptat pe 18 decembrie 1974 nu a trasat doar liniile pe care se va derula "făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate" și direcțiile de "înaintare a României spre comunism", ci a furnizat și grila de interpretare a trecutului național. Încă din 1947, avangarda reflecției istorice și-a mutat sediul din câmpul profesionist al istoricilor de meserie localizați în universități și institute
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]