6,349 matches
-
trepte diferite de ființă. în expresia pe care, interpretînd date metafizice tradiționale, el a dat-o structurii realului complet, stările de ființă de tip individual se caracterizează prin determinații de ordinul formei, forma fiind înțeleasă aici nu în accepția ei filozofică și teologică de eidos, de figură principială, ci în sensul curent de contur limitativ, separativ, fie el sensibil ori subtil. Rapid spus, ține de individual ceea ce limitează un anumit conținut de ființă, separîndu-l de celelalte entități, cu tendința de a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Pico della Mirandola vorbește, cîteva decenii după Cusanus, despre acele elanuri socratice care ne duc în afara gîndirii, ducînd gîndirea și pe noi înșine în Dumnezeu. Platon își folosește, într-adevăr, toată ingeniozitatea pentru a semnifica la tot pasul că discursul filozofic nu cuprinde adevărul, ci amenajază doar o hartă a căutării lui. își folosește talentul literar pentru a crea un limbaj de depășire care, marcîndu-și în diferite chipuri propria insuficiență, se construiește ca demers mobilizator spre întîlnirea personală, transformatoare cu un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
parte tocmai din libertatea lui. în ce privește ignoranța care, din punctul de vedere al lui Platon, e marea, adevărata piedică în fața libertății , ea rămîne un obstacol pe care omul îl poate înfrunta, diminua, depăși la limită, acesta fiind tocmai scopul vieții filozofice. Dacă își strunește bine carul sufletului, omul ajunge să își ridice capul în afara domeniului necesității, își poate plimba privirea peste cîmpia adevărului. în atmosferă creștină, Grigore de Nyssa va spune că într-un anume fel, sîntem propriii noștri părinți, născîndu-ne
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
el. Corpul omenesc împărțea hrana sacrificială cu zeii, putea deveni trup de cerb ori trunchi de laur. El era părtaș direct la perpetua, nestrămutata ființă a unui imens univers, prin care zeii se jucau exuberanți. Totuși, cel puțin în tematizările filozofice explicite, trupul nu putea participa la destinul superior al omului, la ascensiunea intelectului către Realitate. Revelația creștină a introdus trupul în metabolismul spiritual al omului. L-a gîndit ca aspect de neabandonat al ființei, fără de care ea și ar pierde
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fi obiectivat într un sistem care totalizează existentul ar însemna să gîndești întreg realul inclusiv absolutul potrivit unui determinism inexorabil. Iar acesta își va găsi în primul rînd aplicarea în viața socială. în acest sens, monismul e, potrivit lui Berdiaev, sursa filozofică a sclaviei umane 4. Căci între raportarea la adevăr și raportarea la politic, distanța poate să nu fie prea mare ; cîteodată e nulă. Vorbind despre tensiunile din care se alcătuiește condiția intelectualului, L. Koakowski 1 o amintește pe cea dintre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
gînditori, decizia omului modern de a se autofunda revine la o întreprindere contradictorie, indefinită, erodantă. Tocmai conștiința de sine îi cere omului o transcendență în care să se întemeieze, spre care să tindă pentru a se împlini. Ceea ce în literatura filozofică anglofonă a fost botezat the trademark argument argumentul însemnului 2 nu poate fi definitiv respins. El susține că, de vreme ce mintea omenească cuprinde o idee atît de extraordinară, atît de nenaturală precum ideea de Dumnezeu, se poate infera că nu omul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și creștini, sfîntul Ioan Gură de Aur adună într-un singur tablou marile figuri de drepți batjocoriți, păstrate de tradiție, și prigonirea îndurată de el însuși, pentru a cerceta scandalul persecuției nevinovaților. îi găsește, desigur, diferite sensuri, după un model filozofic și religios consacrat : beneficiu interior (fortificare a virtuții și a credinței), confruntare între capacitățile rațiunii umane și limitele ei, în sfîrșit, o dreptate mai vastă decît cea vizibilă, pe care Providența o dăruiește celui încercat de nenorocire. Dar în desfășurarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care te stînjenește, care te contrariază. Pentru noi, toleranța constituie exercițiul cel mai curent, cel mai larg împărtășit, al autorestrîngerii consimțite. Analizînd cîmpul tematic și contradicțiile tîrziu moderne ale acestui concept, Andrei Pleșu insista pe două aspecte referitoare la sensul filozofic și spiritual al toleranței. Ea reprezintă atitudinea existențială cea mai adecvată dinaintea contingenței ; e așezarea realistă față de o lume recunoscută ca imperfectă, față de o umanitate recunoscută ca failibilă, față de propriul eu încărcat de nedesăvîrșire. Ea este totodată o atitudine umană
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu atît în ceea ce privește național-populismul romantic al acesteia, cît mai ales forța, pe care o împrumută de altfel, ca personalitate. Totuși, ideile sale reacționare preced anexarea Alsaciei-Lorena, fapt ce-i va pro-voca acea "tresărire" patriotică, determinîndu-l să-și revizuiască poziția morală, filozofică și politică. În acel moment, Renan admite că legitimitatea dinastică nu mai este valabilă. Într-o scrisoare datată 13 septembrie 1870, către David Frédéric Strauss, el capitulează în fața principiului de întemeiere a naționalităților pe baza unei legitimități mai mult sau
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în măsura în care acestea nu ocupă decît un loc secundar în cadrul imensului obiect de studiu al națiunii și al derivatelor sale moderne. În realitate nenumăratele fațete ale problemei naționale sînt un amestec de observații mai mult sau mai puțin accesibile, de reflecții filozofice sau de ideologii de îndoctrinare pe care le exploatează; toate se pretează unor analize ce pot fi perpetuate la infinit. Disecarea minuțioasă a acestor nenumărate perspective de analiză constituie, e-adevărat, munca de predilecție a specialiștilor. Activitatea căreia i s-
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
determinat pe specialiști să cerceteze corelația dintre factorii de mediu și violență. Poate oare temperatura crește probabilitatea agresivității? Legătura dintre temperatură și comportamentul agresiv a fost recunoscută înainte ca psihologii sociali să fie interesați de această problemă. În literatură (texte filozofice, povestiri istorice) furia și agresivitatea sunt adesea asociate cu zăpușeala. Și oricine folosește în mod curent expresii de genul "îmi fierbe sângele în vine" sau altele ce conțin cuvinte precum "căldură, fierbințeală" încearcă să stabilească un raport între furie și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
299 Gh. Cliveti, op. cit., pp. 176-177. 300 Gh.I. Brătianu, Criza ideii de progres, Editura " Viața Românească", Iași, 1928, pp. 151. 301 I.G. Duca, "Doctrina liberală", în Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București, f.a., pp. 144, 145; 302 Francisco Vergara, Temeiurile filozofice ale liberalismului, traducere de Felix Oprescu, Editura Nemira, București, 1998, p. 7; Mihai Popa, Filosofia istoriei la Gh. I. Brătianu. Devenire și sinteză istorică, Editura Academiei Române, București, 2012, pp. 158, 159. 303 Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 46; 304 Ibidem
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sforile" care întrețin iluzia ficțiunii: Un autor de best-sell-uri va lua această fracțiune de secundă și această privire întâmplătoare și le va comenta pentru dumneavoastră cel puțin douăzeci de pagini, adăugând desigur și schița, pe înțelesul tuturor, a unui sistem filozofic ad-hoc, soartă, destin, așa e viața etc. Eu nici măcar nu sunt foarte sigur că cei doi au stat atât de aproape unul de altul în holul hotelului înainte de a fi prezentați unul altuia de către Luiza. Lucrul ar fi totuși posibil
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
la brișcă? Două sute șaptezeci și unu. Nu vezi că în fond e tot aia? Am uitat numărul de la pălărie: trebuie să fie și acolo vre un șapte, vre un doi...Să nu te crezi dumneata mai deștept decât natura. OPTICIANUL (filozofic): E cu totul altceva. CLIENTUL: Întâi, trebuia să mă întrebi, nu ce număr am la ochelari, dar dacă am mai purtat sau nu am mai purtat ochelari. Dar să căutăm. Adună numărul de la galoș cu numărul de la brișcă și cu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
solidaritatea într-un mod vesel. Pentru romani, masa luată în comun era convivium ("banchetul")96 și comissatio, după cină sau în timpul serii, când foamea era astâmpărată, vinul însoțind acest moment de relaxare, alături de cântece, de recitări de versuri, de discuții filozofice. Primii creștini numeau "agapă" (preluat din grecescul agapê, în sens propriu "afecțiune")97 masa luată în comun după săvârșirea cultului. La vechii greci, cina avea de multe ori loc la căderea nopții și putea fi divizată în două părți: masa
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
căci muzica se schimbă la orice transformare importantă a civilizației omenești și nici o melodie nu poată rămâne vie de-a lungul veacurilor. Totuși, din vremurile străvechi ne-au mai rămas cel puțin câteva puncte de sprijin: morminte, vase, legende, scrieri filozofice sau poetice. În multe morminte, cum sunt cele egiptene, s-au păstrat picturi murale care Înfățișează scene muzicale. Vedem, de exemplu, instrumentele pe care le foloseau acei oameni și din aceasta se pot trage o mulțime de concluzii cu privire la felul
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
nostru”. În loc de concluzie privind proza anului 1952, să citim încă un comentariu al lui Petru Dumitriu 45. Printre altele, să reținem noul deziderat ideologic - care va face o îndelungă carieră și în plan artistic -, umanismul socialist, viziune, concepție și metodă filozofică în stare să asigure „triumful realismului socialist în literatura noastră”. „În acest sfârșit de an - al cincilea an al Republicii - începe P. Dumitriu - îmi pot închipui privirea mulțumită a metalurgiștilor de la Sovromtractor, când văd ieșind pe poarta halei de montare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
al doilea, judecăți empirice. Cuvinte despre cuvinte Chiar dacă filozofii s-au angajat în dispute fără sfîrșit privind natura judecăților de valoare și cea a judecăților empirice și diferențele dintre acestea, nu este necesar să ne ocupăm aici de aceste probleme filozofice, pentru că în viața de zi cu zi ne-am obișnuit să distingem între lucruri reale și lucruri ideale. Totuși, să nu uităm că distincția dintre judecățile de valoare și judecățile empirice este utilă în măsura în care nu o forțăm. Dacă afirmăm: "Un
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
în orașele Bălți și Tg. Neamț, perioadă în care și-a trecut și examenul de capacitate. În 1945 a fost numită, prin concurs, bibliotecară la Biblioteca de limbi slave a Universității din Iași, cadru în care cultura sa filologică și filozofică a putut să se afirme și să fie apreciată de specialiști. Cunoscând perfect limba rusă, s-a înscris între timp și la cursurile Institutului Maxim Gorki din București, pe care l-a absolvit cu nota maximă. În anul 1948 a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
mai mult mare decât mică, degete noduroase cu falangele exterioare pătrate, adică cu câte două laturi care se prelungesc paralel. Nu trebuie să luăm în seamă curba în care se termină aproape toate degetele; arată OAMENI COERENȚI ȘI SINCERI. Mâna filozofică are palma relativ mare, elastică și cu noduri la degete. Falanga exterioară, jumătate pătrată, jumătate conică, ce semnifică dragoste și nevoie de adevăr absolut, formează, din cauza celui de al doilea nod, un fel de spatulă ovoidă, care anunță înclinații spre
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
scurt (persoana se va înfrunta cu probleme). CE FORMĂ AU DEGETELE? Degetele pot fi netede, cu noduri, ascuțite, pătrate, spatulate. Degetele pot fi OBIȘNUITE, pot fi cu NODURI (aparțin unor oameni chibzuiți, calculați). Nodul plasat la prima falangă indică aptitudine filozofică. Degetele ASCUȚITE anunță sentimente poetice, imaginație, entuziasm, plăcere pentru ordine, exactitate. Degetele PĂTRATE indică persoana pasionată pentru ordine, metodă, pentru ca totul să fie făcut repede, minuțios. Degetul SPATULAT indică atașament pentru activități morale, independență, plăcere pentru sporturi, aptitudini pentru invenții
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
este un semn esențial și misterios, cuvântul și numele ating o parte a ființei noastre, aduc un freamăt cosmic, punând în relație unitatea care rezultă din sinteza multiplului. Toate tradițiile mistice fac referiri geometrice, numerele guvernează lumea și, sub variantă filozofică, sub acoperișul academic intră cei care înțeleg valoarea numerelor, jocul, dimensiunea și mărimea fiind principiul esențial al esteticii. Mâinile creează un sistem de proporție special. Punerea în proporție devine principiul arhitecturii, sculpturii, picturii, muzicii, dansului, filmului, literaturii, el devine un
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
cu Vaticanul; când s-a considerat necesar transferul ei din regatul napolitan în Statele Papale, s-a hotărât ca fiecare număr să treacă prin filtrul Sfântului Scaun, înainte de a fi publicat. b) Autonomia revistei a stârnit numeroase dispute cu caracter filozofic, pentru că prin intermediul ei, unii autori au promovat tomismul ca izvor de mântuire, sfidând anumiți profesori de la Colegiul Roman, care nu dădeau acestei doctrine o prea mare importanță. c) Dorința de a-i instrui pe catolici în diferite domenii se lovea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
orice lucru devine convenție și că orice convenție (ca orice altă lege pe pământ) e făcută pentru a fi dărâmată? Ceea ce e totuși înspăimântător la acest joc secund contemporan este că undeva, la rădăcina glumei cu convenția, încolțește și certitudinea filozofică tema esențială a trans-romanului Desperado că viitorul (și nu e vorba de viitorul fericit din basm) viitorul omului pe pământ s-a rupt, a murit. Acest tragism tematic este cauza neîncrederii formale a trans-romanului în convențiile de orice fel. 1
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Lessing, Lanark de Alasdair Gray, Ape and Essence de Huxley. Distopia n-a început ca un gen politic. Chiar și un scriitor extrem de orientat spre politică precum Jonathan Swift și-a creat ținutul cailor inteligenți (Houyhnms) de pe poziții mai mult filozofice. La fel și Golding în Lord of the Flies. Cum distopia este opusul a tot ceea ce e bun și frumos, adică locul cel mai puțin de dorit, spre deosebire de utopie, era firesc ca autorii Desperado s-o plaseze în spațiul comunist
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]