6,294 matches
-
sau mai puțin poetice. "Este o carte în gustul artei barocului, cu umflarea ornamentelor care acoperă și ascund linia arhitectonică a subiectului... dar în spatele acestei luxuriante ornamentații se pot găsi o mulțime de fapte istorice și de idei politico-sociale și filozofice de cel mai mare preț" ( după P.P.Panaitescu, op.cit., p. 79). Romanul abundă în expresii plastice: Vidra e ""jigania cu talpă de gâscă, cu colții de știucă"", Dulful (balena) e ""porc peștit"" și ""pește" "porcit"". În "Istoria ieroglifică" este folosită
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
a-și crea propria artă). În timpului unui interviu dat în 2003 pentru revista finlandeză Imperiumi, Werewolf și-a explicat propriile credințe într-o manieră detaliată: „Satanismul tradițional pan-european este o poziție cuprinzătoare din punct de vedere ideologic și filozofic, care îmbunătățește individul și-ți oferă timp suficient în a înțelege (și parțial controla întunericul și distrugătoarea forță a naturii și a cosmosului[...] Satanismul constituie integral punctul meu de vedere”. Într-un interviu din 2004, Werewolf a declarat că „Influenta
Satanic Warmaster () [Corola-website/Science/332661_a_333990]
-
de către filozoful de origine germană Immanuel Kant, care susține că sinele uman sau egoul transcendental construiește cunoașterea din două elemente: intuiții empirice (experiențe senzoriale) și concepte ale intelectului, numite și categorii. Idealismul kantian este în opoziție cu alte două teorii filozofice - idealismul problematic cartezian centrat pe ideea că existența materiei poate fi pusă la îndoială, respectiv idealismul berkeleyan, care arată că lucrurile materiale nu constau decât din idei, aflate fie în spiritul lui Dumnezeu, fie în spiritele agenților conștienți pe care
Idealism transcendental () [Corola-website/Science/332748_a_334077]
-
ul reprezintă o orientare filozofică întemeiată pe lucrările filozofului de origine germană Immanuel Kant și pe alte mișcări identice inspirate de scrierile acestuia. Îi găsim originea în Germania perioadei iluministe, mai precis spre sfârșitul secolului XVIII și începutul secolului XIX. Până într-un anumit punct
Kantianism () [Corola-website/Science/332736_a_334065]
-
o judecată. Kant a creat un tabel al acestor judecăți în relația lor cu obiectele în genere. Acest tabel al judecăților a fost utilizat de Kant în calitate de paradigmă pentru tabelul categoriilor. Împreună, cele două liste constituie structura arhitectonică a sistemului filozofic kantian. Categoriile sunt în întregime diferite față de obiect ca fenomen. Conform scrierilor kantiene, pentru a fi posibilă o relație între cele două, trebuie să existe o determinare transcendentală de timp, omogenă atât cu categoria, cât și cu fenomenul. „Această reprezentare
Categorie (Kant) () [Corola-website/Science/332744_a_334073]
-
Condiția de posibilitate () este un concept filozofic care-și are originea în sistemul idealist kantian. Immanuel Kant a introdus acest concept în paragraful 2 al lucrării sale "Critica rațiunii pure" (1781), în legătură cu explicarea spațiului ca o condiție de posibilitate a fenomenelor. El a fost preluat ulterior de
Condiție de posibilitate () [Corola-website/Science/332746_a_334075]
-
în legătură cu explicarea spațiului ca o condiție de posibilitate a fenomenelor. El a fost preluat ulterior de toți filozofii influențați de gândirea kantiană (inclusiv pe linia fenomenologiei lui Edmund Husserl și Martin Heidegger) și transformat într-un adevărat „clișeu al jargonului filozofic”. O condiție de posibilitate este un cadru necesar apariției anumitor entități. Este des utilizată în contrast cu conceptul de cauzalitate unilaterală, sau chiar în opoziție cu noțiunea de interacțiune. Ca exemplu, poate fi considerat un cub construit de un artizan. Toate cuburile
Condiție de posibilitate () [Corola-website/Science/332746_a_334075]
-
simțire”. Pe de altă parte, Lester del Rey a criticat romanul pentru o a doua jumătate arbitrară și ineficiență, comentând că „o minune după alta duce la pierderea credibilității” Dacă tehnologia joacă un rol minor, romanul pune accentul pe întrebări filozofice despre dorința de a ne controla destinul, opunând abordării pozitiviste a lui Haber non-acțiunea taoistă. Începuturile capitolelor sunt însoțite de citate din H. G. Wells, Victor Hugo și opere taoiste. Portretizarea realităților alternative derivate din procese psihice a făcut ca acest
Sfâșierea cerului () [Corola-website/Science/332738_a_334067]
-
a reprezintă un concept filozofic introdus de Immanuel Kant în lucrarea Întemeierea metafizicii moravurilor. Acesta constituie o parte importantă a imperativului categoric, care presupune că trebuie să acționezi numai conform acelei maxime prin care să poți vrea totodată ca ea să devină o lege universală
Universalizare () [Corola-website/Science/332807_a_334136]
-
trădat încrederea în transmiterea mesajului lui Dumnezeu când spune că “astăzi eu am perfecționat pentru tine religia ta”. Și ceea ce nu făcea parte din religie atunci, nu face parte din ea nici acum”. Malik a interzis retorica teologica și discursul filozofic, la care se face referire drept "kalam". Malik era de părere că discursul ("kalam") își avea rădăcinile într-o doctrina eretica preluată și dezvolatată de către teologi controversați precum Jahm bin Safwan. Cand a fost întrebat despre o persoană care practică
Malik ibn Anas () [Corola-website/Science/333568_a_334897]
-
Căderea (în ) este un roman filozofic scris de Albert Camus și publicat în 1956, ultima sa operă de ficțiune finalizată. Având acțiunea situată în Amsterdam, "Căderea" constă într-o serie de monologuri dramatice ale auto-proclamatului "judecător-penitent", Jean-Baptiste Clamence, prin care își prezintă viața unui străin. În
Căderea (roman) () [Corola-website/Science/333641_a_334970]
-
topească într-o formulă artistică asimilatorie și cuprinzătoare tradițiile etno-naționale cu cele universale și general-umane, deschizând în felul acesta circulația liberă și schimbul de valori nestingherit dintre culturi, popoare și civilizații”. Potrivit aceluiași critic, romanul își captivează cititorii prin substratul filozofic al textului, prin analiza psihologică profundă și mai ales prin frazele sale artistice pline de poezie, de plasticitate și de armonie. Astfel, acest roman devine „o emblemă strălucită a întregii creații druțiene”. Scrierile lui Ion Druță au fost asemănate deseori
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
drepte si aliniamentelor. Totuși, din punct de vedere teoretic au fost puține realizări în lumea romană. Lucrețiu (Titus Lucretius Carus) (circa 99 î.Hr.- circa 55 î.Hr.), poet și filozof, abordează și problema formei Pământului în singura sa lucrare cunoscută, poemul filozofic "„De Rerum Natura”" ("Despre natura lucrurilor"). Lucrețiu s-a opus conceptului de Pământ sferic, pentru că el a considerat că un univers infinit nu ar avea niciun centru spre care ar tinde organismele grele. Astfel, el a crezut că ideea cum
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
de legea iudaică, ci chiar dimpotrivă, prevedea respectarea cu cea mai mare strictețe a acestora. În legătură cu „Călăuza rătăciților” a lui Maimonide, Ramban arăta ca aceasta nu se adresa unora cu credința neabatută. ci unora care fuseseră rătăciți de influența operelor filozofice ale unor învățați ne-evrei ca Aristotel și Galen. Aceasta analiză a lui Ramban a Călăuzei rătăciților nu este cu totul acceptată în zilele noastre de către specialiști. „Dacă sunteți de părere că este de obligația voastră să denunțați „Călăuza” ca
Moshe Ben Nahman () [Corola-website/Science/333157_a_334486]
-
publicul vostru este reticentă și pare să regrete aceasta? Este corect ca în asemenea chestiuni să se procedeze într-un mod capricios, azi așa și mâine altfel? Pentru a reconcilia cele două tabere, a propus revocarea boicotului lansat împotriva porțiunii filozofice a Codului „Mishne Tora”, dar, in schimb, să fie menținută și chiar întărite, pe de o parte, interdicția studierii Călăuzei rătăciților, precum și sancționarea celor care resping intrerpretările alegorice ale Bibliei. Acest compromis, care ar fi putut pune capăt disputelor, a
Moshe Ben Nahman () [Corola-website/Science/333157_a_334486]
-
a aluneca cu ușurință spre bizarerii. Încercările sale lirice au încercat să imite pe cele ale altor poeți ai vremii (în special Grigore Alexandrescu) și au fost fie patriotice militante, fie de dragoste încărcate de convenționalism, fie încercări alegorice sau filozofice, grevate însă de un iz didacticist. Publicate în periodice, aceste încercări nu s-au ridicat la nivelul acelor cărora au încercat să le semene. A scris și proză, demnă de a fi reținută fiind mai ales cea legată de relatările
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
consumat autorului mult timp: «ca și proza filosofică a lui Lunț, pălăvrăgeala batjocoritoare a lui Zoșcenko, proza picantă și provincial-exotică a lui Ivanov și chiar și cea gotică a foarte tânărului Kaverin; aici întâlnim epica revoluționară, romanul misterios și dezbaterile filozofice, precum și o pasiune teribilă, trădare și câteva prezentări în stil isteric». Profesorul rus de literatură comparată Mark Slonim considera, în studiul "Modern Russian Literature: From Chekhov to the Present Time" (Oxford University Press, New York, 1953), că "Orașe și ani" este
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
o reîntoarcere la origini, o revenire a celor doi iubiți la starea primordială a omului de dinainte de căderea din Rai. Fără a nega simbolismul scrierii sale, Mircea Eliade a susținut că „Șarpele” nu este o lucrare științifică sau un eseu filozofic, ci o operă literară scrisă de plăcere. Autorul dispunea de un bogat material folcloric și etnografic referitor la simbolismul șarpelui, pe care, potrivit propriilor afirmații, nu l-ar fi consultat în procesul de scriere a nuvelei. Imaginația sa de scriitor
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
Dorinei înainte de întâlnirea reală cu Andronic într-o zi ploioasă din prezent. Criticii au evidențiat calitatea filmului, considerându-l ca un punct de reper în seria ecranizărilor după scrierile lui Mircea Eliade. A fost lăudată, de asemenea, interpretarea profesionistă și filozofică a lui Claudiu Bleonț în rolul lui Andronic. Secvența centrală a exorcizării șarpelui a fost considerată însă neconvingătoare și fără dramatism. Filmul a fost distins cu trofeul Dionysos pentru cel mai bun spectacol de teatru TV la Gala premiilor UNITER
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
Soarelui și planetelor observabile și care datează din perioada 150 - 100 î.Hr. Încercând să explice cunoștințele acumulate anterior, vechii greci au pus bazele mecanicii ca știință. Aristotel a încercat să elaboreze o teorie a mișcării, dar aceasta era mai mult filozofică, speculativă și mai puțin bazată pe logică și experiment. Arhimede a fost printre primii care a explicat din punct de vedere matematic legea pârghiilor. De asemenea, a construit un șurub (șurubul lui Arhimede) care a fost ulterior o perioadă îndelungată
Istoria mecanicii clasice () [Corola-website/Science/334776_a_336105]
-
caute liniștea sufletească la poalele munților Himalaya. El a fost impresionat de orașul Rishikesh și a decis să rămână acolo pentru o perioadă. Chiar din prima zi l-a cunoscut pe învățatul Swami Sivananda (1887-1963), cu care a purtat discuții filozofice care i-au deschis gustul pentru mistica indiană. Acolo a trăit într-un kutiar ca un eremit, a urmat un regim vegetarian, a studiat cărțile sacre și practicile yoga. El a simțit, ca și Mihai Eminescu, o fascinație față de India
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
de capacitatea unor specialiști ai sacrului de a depăși limitele condiției umane. Eseistul și istoricul religiilor Ioan Petru Culianu considera că întâmplările relatate în această nuvelă pot fi adevărate, putând fi realizate de cei care au reușit să pătrundă textele filozofice din Săṁkhyakărikă și Cabala. Aventura nocturnă a celor trei orientaliști de la plecarea de la bungalou și până la trezirea în zori este enigmatică și pe alocuri stranie, dar rămâne totuși posibilă chiar dacă unele aspecte par să fie inexplicabile. Rătăcirea drumului, „dispariția” șoselei
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
transferată la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. s-a ocupat și de sistematica "Araneae" (Păianjenii). A tradus operele lui Charles Darwin și a colaborat cu scenariști, în calitate de consultant științific, la filme de scurt metraj, având o temeinică pregătire filozofică și cunoscând mai multe limbi (română, engleză, franceză, germană). Între anii 1950-1987, a publicat peste 80 de lucrări științifice și cărți de specialitate asupra biologiei, zoogeografiei și sistematicii infraspecifice a amfibienilor și reptilelor din România. A fost membru în numeroase
Ion E. Fuhn () [Corola-website/Science/332047_a_333376]
-
ați inclus și alte compoziții inspirate de opera lui Mihai Eminescu. Credeți că muzica secolului XX sau a secolului XXI mai poate fi influențată sau provocată de un mare poet romantic, clasicizat de manuale? Eu consider că opera lirică, epică, filozofică a marelui Eminescu e în sine o continuă geneză. Am scris muzica acestui balet în două acte și șapte tablouri, pe un libret de Emil Loteanu, în anul 1983. Visul meu este ca acest balet extrem de dramatic să fie pus
Lansarea albumului „Mari succese”, al „Orfeului muzicii”, Eugen Doga by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105831_a_107123]
-
în vara anului 1914, împreună cu Ionică, în stațiunea Tarasp de pe valea Engadina din Elveția. Tânărul se împrietenește acolo cu studenta poloneză Ewunia, implicată în activitatea subversivă antiaustriacă și antirusească și care îl instruiește în politica externă europeană, oferindu-i cunoștințe filozofice și de literatură rusă. Legătura dintre cei doi se întrerupe după izbucnirea Primului Război Mondial, dar lasă urme adânci în gândirea lui Ionică. Politica externă de neutralitate a României produce atât mișcări publice în favoarea intrării în război pentru eliberarea Ardealului, cât și
Ion Sântu () [Corola-website/Science/333924_a_335253]