7,018 matches
-
un elev, un copil care era de încredere. Le-a dat în mână fetelor, fiecăreia, câte un pachet frumos împodobit. Dimineața de întâi martie aveam două ore consecutive de matematică. Afară cernea o zăpadă albă, cu fulgi mari, ca niște fluturi. Panaitescu și cu mine (eram colegi de bancă) priveam visători pe geam, închipuindu-ne cum ni se va răspunde la daruri, când vom întâlni, "din întâmplare", fetele. Ne așteptam la câte un ghiocel, cine știe. Eram fericiți, emoționați, cadourile noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și contraargumentații sterile. Este potrivit ca, în preajma inițiativei care vrea să amelioreze starea medicinei, să ne amintim de îndemnul lui Iuliu Hațieganu: "Nu înapoi la Hipocrat, ci înainte cu Hipocrat". Inscripție pe o portocală Ninge cu fulgi mari ca niște fluturi. Peisajul este neobișnuit; parcă nu-i un peisaj din aceste locuri și nu aparține acestei zile de iarnă molatică, zi de lehamite. Decorul îmi amintește de un peisaj de la Balcic, al lui Nicolae Tonitza, cu zăpadă multă, moale, pufoasă, într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Mă bucur. Prin omăt, de la o casă la alta, e o mișcare permanentă. Au pornit copiii să colinde , să vestească sosirea Crăciunului. Copii și fulgi de nea se- nvăluie deopotrivă. Colindătorii seamănă cu niște oameni de zăpadă, în jurul cărora roiesc fluturii botezului de gheață. În casă e cald. Miroase a cetină de brad și a vanilie. - Ramona, aranjează pe masă colăceii și prăjiturelele pe care le-am pregătit pentru colindători, îmi spune mama. Privesc nerăbdătoare ceasul. În curând voi pleca și
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
liniște? De ce oare? - Întreabă pădurea! o sfătuiește GÎNDUL neștiutor. Fetița îi ascultă sfatul, dar pădurea nu are timp să-i răspundă.Trebuie să deschidă mugurașii, să le pună copacilor haină nouă de verde crud. Trebuie să cheme la dans și fluturii, și albinele, și greierii. Trebuie să domolească susurul pârâului, să rânduiască viața animalelor și creșterea florilor. Trebuie să dea tonul la concertul primăverii, pentru că tocmai i se întorc din depărtări cântăreții înaripați. E tare ocupată pădurea! - Hai să mergem în
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
e acum tristă și pustie. Copacii goi tremură în bătaia vântului. Nori negri se adună pe cer ca niște dragoni furioși. Soarele reușește din ce în ce mai rar să-și trimită razele spre pământ. Timpul a luat cu el fluturi, albine, tot soiul de insecte. A dus departe cântăreții înaripați. Pădurile au rămas pustii și stau de strajă-n zare, cu trunchiurile fumurii, în așteptarea iernii ce va sosi în caleașca ei argintie, cu zăpadă și polei. - Cri! cri! cri
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
s-a însuflețit. Au început să cânte păsările, să țârâie greierii, să orăcăie broscuțele. Spre apă se înclinau grațios sălcii pletoase, iar pe lacul neted se bucurau de lumina dimineții nuferi albi și galbeni. Se grăbeau să le admire frumusețea fluturi și albine, bondari catifelați și libelule cu aripi străvezii. Am uitat de pescuit. M-am așezat cu fața în sus, cu palmele sub cap . Pe iarba moale , sub cerul albastru , învăluit în miresme de flori și de pământ jilav, alintat
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
vreme îngrozită de putința unei ninsori totale, de sfârșit de lume, până ce zurgălăul spulberă sinistrul vis: Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă, Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă, Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi, Răspândind fiori de gheață pe ai țerii umeri dalbi. Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară! Cu o zale argintie se îmbracă mândra țară; Soarele rotund și palid se prevede printre nori Ca un vis de tinerețe printre anii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cel mai frumos Elf fantastic de balade Ce-abia rade Iarba-n jocu-i grațios. Ceea ce încîntă urechea în Vara la țară este exactitatea acordurilor, exuberanța strofelor: Locuința mea de vară E la țară: Acolo eu voi să mor Ca un fluture pe floare Beat de soare, De parfum și de amor... Spicul blond cu paie de-aur, Scump tezaur Pentru mari și pentru mici, Undulează-n mii de valuri Între maluri De sulfină și d-aglici!... Însăși umbrele obscure Din pădure, Învelite
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-n urlete în râuri se năruie, cad. Natura se găsește la Eminescu într-un chip elementar, având ca notă dominantă cantitatea. Cutari versuri conțin numai noțiunea simplă de codru, dar în proporție colosală. Omul e anulat și zdrobit de foirea fluturilor și izbucnirea ierbii. Efectul euforic al germinației universale este jalea. Toate poeziile lui Eminescu exprimă încetarea rezistenței individuale, pasul lunatec către lac și codru: Prin a ramurilor mreajă Sună jalnic în urechi Cântec dulce ca de vrajă De sub teiul nalt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca să mai poată Să apese-amărăciunea din prezent sau din trecut - Clar azur și soare de-aur este inima mea toată. Apropierea morții îi dă extaze, cu sentimentul confuziei între viață și neființă: Sub a soarelui lumină Șoapte umblă prin grădină, Fluturi zboară sub cais, Bătrânețea e un vis. Ca Horațiu, Macedonski își face testamentul, atribuind poeziilor lui trăinicia nestematelor: Sfidând a dușmăniei pornire omenească, Și stând într-o lumină mereu mai strălucită, Să piară n-au vreodată și nici să-mbătrînească. Poetul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
copii de griji neștiutori", podurile peste ape sunt de onix și fluviile poartă bărci pașnice și frunze căzute "foaie după foaie", izvoarele spumegă pe lângă casă în cascade "de consoane și vocale", arhitectura e aceea a pagodei în jurul căreia se strâng fluturii, vorbirea e ciripit lunatic, femeia cu înfățișare de figurină își oferă grațiile senină și fără oprobriu, înveș-mîntată feeric în chimono și trasă în ușoară jinrikișă, cetățeanul fumează fugind de realitate, opiu, pe rogojină de pai de orez, sub guvernământul static
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
simpatic infatuată. Gestul teatral (era atunci la modă Edmond Rostand) e sprijinit pe o bună declamație și pe imagini: Îți mai aduci aminte, Doamnă? Era târziu și era toamnă Și frunzele se-nfiorau Și tremurau în vântul serei Ca niște fluturi chinuiți, Din țările durerei. Ca elev al lui Macedonski, Cincinat Pavelescu păstrează tonul de festival, euforia. Câteodată iese din diletantism și dă dovezi de o puternică invenție fantastică (Pescuitorii de perle, Corbii) ori de uimire în fața misterului vieții, ascunsă sub
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sonuri teribile, plină de batraciene hidoase. Scriitorul are o mare sensibilitate pentru elementul teluric, și munții iau sub pana lui siluete de monștri vii. Dimpotrivă, pajiștile cu flori colcăie de viață edenică în felul insulei din Cezara, și de pe ele fluturi se ridică în stoluri delirante. Hogaș pornește spre munții Neamțului, așa de lipsiți de mister pentru el, ca un explorator pe valea Yukonului sau pe muntele Kilimandjaro. Scoarța modestă a solului natal e înălțată și sălbăticită, făcută, spre plăcerea expediției
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aur, zurgălăi, clopote. Din ele poetul construiește o zonă cu heruvimi plutind în candori și melodii: Taci lin, îngerii serii vin, seara vine și-a căzut zăpadă. * De ce te-aș plînge? acolo unde ești sunt îngeri, cu ușoare calești de fluturi, sunt fetițe care spun toată ziua rugăciuni și seara adorm cu povești de mătase brună pe ochi. * Seara de poposea lină, ca un coșciug de îngeri dus pe drumuri albe de heruvimi, ochii tăi își întristau albiile și apele. Să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Bălăior de lână moale. Eu mă uit din colț la el, În văpaia din fereastră Ce icoană florentină Cu un cerc de aur blând Pe un creștet de lumină? Copilul e o miniatură grotescă și cheală, în jurul căreia se strâng fluturii, un mamifer nechezător, care a avut însă aripi, un pui știrb cu scutece ude către care coboară totuși zmeii, în țipătul cocoșilor, și Făt-Frumos, un țânc îndărătnic căruia tatăl îi răcnește ca Achil la Troia, făcîndu-l să dârdâie cu scutecul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
țochi și fliștoneală. Cămașa croită cu mâneca din gât este considerată de tradiție dacică, era tivită cu găurele sau cusătură peste muchie, ornamentată cu diferite cusături: cruciulițe (puncte), în urma acului (tighel, sutaș) sau umplut pe fir (cusut cojocărește), se adăugau fluturi și mărgele la mireasă. Câmpii ornamentali erau dispuși în două feluri: în altițe, numite umeri (la Pogonești și Ivești) sau potloage (la Văleni, de unde plecau rândurile pe dinainte, spate și mâneci; cusături în jurul gurii cămășii, de aici plecând rândurile. Cămașa
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
trupul cămășii, împodobită cu găurele ogur, colțuri. Fusta era țesută din lână, lungă până la călcâie, încrețită sau cu falduri pe bată, pe Valea Tutovei numindu se și androc. Mireasa purta fusta de lână țigaie, având pe poale ogur, mărgele și fluturi. La Pogonești și Ivești s-au purtat fuste din țesături învrâstate cu roșu, verde, galben și negru, numite local „fuste pe-un picior”. Această denumire este legată de tehnica de țesut folosită, prin care la țesutul în patru ițe, vrâsta
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
funcțională, în rândul lor înscriindu-se ștergarele, fețele de masă, fețele de pernă, prostirile, pichirile, velințele, lăicerele, țolurile, covoarele, etc. Ele înfrumusețează în primul rând interiorul, aspectele practice fiind situate în plan secund. între țesăturile de interior, ștergarele, așezate în fluture sau vertical, au o evidentă funcție estetică. După tehnicile de lucru, ele pot fi învrâstate, cu alesături, cu modele năvădite și cu cusături. Pentru confecționare se folosea bumbacul galbencafeniu, vopsit în calaican, bumbăcelul colorat diferit, învrâstele de obțineau cu suveica
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
boala neurologică foarte rară, Sindromul blocat, în care, deși era perfect conștient, corpul său era paralizat din cap până în picioare. El nu-și putea mișca decât pleoapa stângă. în ciuda condiției sale, ziaristul a fost capabil să scrie cartea “Scafandrul și fluturele” clipind din ochi pentru fiecare literă a alfabetului. John Nash, matematician cu schizofrenie. John Nash este un laureat al premiului Nobel pentru Economie, ale cărui teorii privind teoria jocului, geometria diferențială și ecuațiile diferențiale, sunt considerate a fi uimitoare. începând
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
mai importantă decât voi toți, deoarece pe ea am stropit-o. Deoarece pe ea am pus-o sub un glob de sticlă. Deoarece pe ea am adăpostit-o după un paravan. Deoarece ei i-am omorât omizile (în afară de două-trei pentru fluturi). Deoarece pe ea am ascultat-o plângându-se sau lăudându-se sau uneori chiar tăcând. Deoarece este floarea mea de trandafir.” (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1.Justificați, pe baza textului, de ce
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
cuvintele inductoare pot avea potențial evocator, dar ideea găsită are șansa de a fi originală. Lista de cuvinte inductoare a lui Kent și Rozanoff Masă - sumbru - muzică - greață - om - profund - moale - lacom - munte - casă - negru - oaie - confort - mână - scurt - fruct - fluture - moale - comandament - scaun - dulce - șuierat - femeie - frig - lent - dorință - râu - alb - frumos - fereastră - aspru - cetățean - picior - păianjen - fir - roșu - somn - mânie - covor - fată - înalt - muncitor - acru - pământ - durere - soldat - cald - dur - ascuțit - stomac - tijă - lampă - vis - galben - pâine - justiție - băiat
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
linia simplității inițiale, în confesiuni lirice, cu tușe onirice și simbolice: „Și iată, uitarea se-ntoarce.../ De ceață, luntrea e grea. Arțarul roșu/ îmi arată o mierlă, sub cortul penelor,/ căzută în vis// De pe câmpia mea, nu mai arunc/ cu fluturi mari, acolo unde ești, să-mi afli/ frumusețea// Așa voi muri uitând Hesperara...” (Uitare). Poate cel mai bun volum de versuri al său, Gențiane (1979), impresionează prin ritmul halucinat, intens ori, dimpotrivă, somnolent, al confesiunii, prin regăsirea (parțială) a unei
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
de ne-ntâmplare” (Adio, tinerețe). Nucul, pom care semnifica tradiția și stabilitatea pentru poetul-tată, la fiu devine un simbol lipsit de consistență: „Nucul dintre două veacuri/ plesnește la prima atingere/ a îngerului care nu mai/ există nici în poveștile bunicilor” (Fluturi albi). Discursul se transformă, devenind mai transparent, mai solemn, cu accente religioase sau patriotice, tot mai frecvente fiind poemele istorice: Ultima seară a lui Iancu, Domnu’ Iuliu Maniu, Seniorul (despre Corneliu Coposu), Sfatul lui Bălcescu, Despre Unire, Chipul lui Tudor
ŢENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290134_a_291463]
-
1962; De vânzare Paradisul!, București, 1963; Într-o seară de toamnă. Chemări, București, 1963; Elev în clasa întâia, București, 1964; Pozne și întâmplări, cu ilustrații de Lena Constante, București, 1964; Schițe vesele, București, 1965; Peștera, București, 1966; Pirpiric, București, 1966; Fluturele de ivoriu, București, 1967; Însemnările lui Pandele, București, 1967; Fluturele beat, București, 1969; Gheizerul înghețat, București, 1969; La vorbitor, București, 1969; Aventurile Tapirului, București, 1970; Acte și antracte, București, 1971; Păcală, București, 1971; Șoimul rănit, București, 1971; Lumea fără adjective
TITA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]
-
toamnă. Chemări, București, 1963; Elev în clasa întâia, București, 1964; Pozne și întâmplări, cu ilustrații de Lena Constante, București, 1964; Schițe vesele, București, 1965; Peștera, București, 1966; Pirpiric, București, 1966; Fluturele de ivoriu, București, 1967; Însemnările lui Pandele, București, 1967; Fluturele beat, București, 1969; Gheizerul înghețat, București, 1969; La vorbitor, București, 1969; Aventurile Tapirului, București, 1970; Acte și antracte, București, 1971; Păcală, București, 1971; Șoimul rănit, București, 1971; Lumea fără adjective, București, 1972; Robotul sentimental, București, 1972; Scrisoare neexpediată, București, 1972
TITA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290198_a_291527]