7,390 matches
-
Presse de l'Université du Québec, books.google.com/ books?isbn=2760515540 Demeuse, M., Strauven Ch., Roegiers, X. (2006), Développer un curriculum d'enseignement ou de la formation, De Boeck Université, Bruxelles, books.google.com/books?isbn=2804150593 Dewey, J. (1992), Fundamente pentru o știință a educației, ed. critică, Editura Didactică și Pedagogică, București. D' Hainaut, L. (coord). (1981), Programe de învățământ și educație permanentă, Editura Didactică și Pedagogică, București. Doll, B. et al. (2004), Resilient Classrooms: Creating Healthy Environments for Learning
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Implementing Change in Second Language Education, http://www-writing.berkeley.edu/TESI-EJ/ej17/a1.html Jason, M.H. (2008), Evaluation Programs to Increase Student Achievement, Thousand Oaks, Corwin Press, Inc., California, books.google.com/books?isbn=1412951240 Joița, E. (1998), Eficiența instruirii. Fundamente pentru o didactică praxiologică, Editura Didactică și Pedagogică, București. Joița, E. (2000), Management educațional. Profesorul-manager: roluri și metodologie, Editura Polirom, Iași. Joița, E. (2002), Educația cognitivă. Fundamente. Metodologie, Editura Polirom, Iași. Joița, E. et al. (2003), Pedagogie-educație și curriculum, Editura
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Inc., California, books.google.com/books?isbn=1412951240 Joița, E. (1998), Eficiența instruirii. Fundamente pentru o didactică praxiologică, Editura Didactică și Pedagogică, București. Joița, E. (2000), Management educațional. Profesorul-manager: roluri și metodologie, Editura Polirom, Iași. Joița, E. (2002), Educația cognitivă. Fundamente. Metodologie, Editura Polirom, Iași. Joița, E. et al. (2003), Pedagogie-educație și curriculum, Editura Universitaria, Craiova. Joița, E., coord. (2005), Strategii constructiviste în formarea inițială a profesorului, Editura Universitaria, Craiova. Joița, E. (2006), Instruirea constructivistă o alternativă. Fundamente. Strategii, Editura Aramis
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
2002), Educația cognitivă. Fundamente. Metodologie, Editura Polirom, Iași. Joița, E. et al. (2003), Pedagogie-educație și curriculum, Editura Universitaria, Craiova. Joița, E., coord. (2005), Strategii constructiviste în formarea inițială a profesorului, Editura Universitaria, Craiova. Joița, E. (2006), Instruirea constructivistă o alternativă. Fundamente. Strategii, Editura Aramis, București. Joița, E., coord. (2007), Formarea pedagogică a profesorului. Instrumente de învățare cognitiv-constructivistă, Editura Didactică și Pedagogică, București. Joița, E., coord. (2008), A deveni profesor constructivist. Demersuri constructiviste pentru o profesionalizare pedagogică inițială, Editura Didactică și Pedagogică
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
folosită la vârstele mici), referatele și conferințele (la vârstele mai mari), aprobarea și dezaprobarea. Educația relativă la mediu își propune să conducă pe copil, deci pe viitorul cetățean, spre formarea unui punct de vedere mai obiectiv al realității (al cărei fundament e relația om-oameni-mediu), să-l incite la participare, să devină conștient de viitor, de faptul că viața generațiilor viitoare, calitatea ei, depind într-o mare măsură de opțiunile sale. Poluarea prin deșeuri solide este determinată de neglijența oamenilor care aruncă
Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
their right to be identified as the authors of this Work Cuprins Prefață la ediția a treia / 9 Notă introductivă / 11 Capitolul 1: Introducere (Scott Burchill și Andrew Linklater) / 15 Cadre de analiză / 15 Diversitatea teoriei / 16 Natura contestată / 19 Fundamentele disciplinei Relațiilor Internaționale / 20 Teorii și discipline / 23 Teorie explicativă și teorie constitutivă / 29 Prin ce se deosebesc între ele teoriile relațiilor internaționale? / 32 Evaluarea teoriilor / 38 Capitolul 2: Realismul (Jack Donnelly) / 43 Definirea realismului / 44 Hobbes și realismul clasic
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
paradigme au reușit o apropiere a pozițiilor lor: "sinteza neo-neo", în termenii lui Waever 3. Ambele au început să fie contestate puternic de o serie întreagă de curente "reflectiviste"4, care se diferențiază de cele două paradigme considerate "raționaliste" prin fundamentele lor epistemologice post-pozitiviste: este vorba de teoria critică, feminism, postmodernism etc. Despre toate aceste curente "reflectiviste" va fi vorba pe larg în această carte. Ele nu pot fi considerate ca alcătuind o paradigmă unitară, diferită de realism și liberalism, deoarece
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
postmodernism etc. Despre toate aceste curente "reflectiviste" va fi vorba pe larg în această carte. Ele nu pot fi considerate ca alcătuind o paradigmă unitară, diferită de realism și liberalism, deoarece nu împărtășesc asumpții comune, ci doar critica radicală față de fundamentele ontologice și față de poziția despre cunoaștere a teoriilor raționaliste. De aceea, ele vor fi tratate separat, cu caracteristicile lor care le diferențiază atât de curentul principal (mainstream), cât și unele de altele. Această insistență asupra dezvoltărilor celor mai recente din
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
făcute comparații semnificative între diferitele perspective ale relațiilor internaționale. Ar fi util să se păstreze în minte aceste puncte când se vor citi capitolele următoare asupra tradițiilor teoretice influente în domeniu. Începem, totuși, cu o scurtă introducere a dezvoltării disciplinei. Fundamentele disciplinei Relațiilor Internaționale Cu toate că istoricii, juriștii internaționali sau filosofii politici au scris despre politica internațională timp de mai multe secole, se consideră de obicei că recunoașterea formală a unei discipline separate a relațiilor internaționale a survenit la sfârșitul Primului Război Mondial, odată cu
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cuprinderea sunt mari virtuți teoretice; a explica totul cu o singură variabilă este utopia oricărui teoretician. Este important să apreciem atractivitatea abilității lui Waltz de a spune unele lucruri foarte importante despre relațiile internaționale, aproape oriunde și oricând, având ca fundamente doar anarhia și distribuția capacităților. O asemenea teorie, în domeniul său de aplicabilitate, are o putere considerabilă. Snyder apreciază totuși corect, în viziunea mea că Waltz este vinovat de "parcimonie excesivă, în sensul că aportul explicativ al unor elaborări suplimentare
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mijlocul prin care se putea pune capăt războiului: "comerțul face ca războiul să devină irelevant, consolidând și multiplicând interesele individuale care acționează într-o opoziție naturală cu acesta" (Howard 1978:37). Extinderea piețelor va plasa societățile pe cu totul alte fundamente. În locul conflictelor asupra resurselor limitate, cum este pământul, revoluția industrială a adus perspectiva unei prosperități nelimitate și fără precedent pentru toți: producția materială, atâta timp cât va fi tranzacționată în mod liber, va aduce progres umanității. Comerțul va crea relații de dependență
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
moderne de state, protejatul lui Wight, Hedley Bull (1977: 82) observa că "sub forma doctrinei legii naturale, ideile de dreptate umană au precedat din punct de vedere istoric dezvoltarea ideilor de dreptate internațională sau interstatală și au furnizat probabil principalele fundamente intelectuale pe care aceste idei s-au sprijinit la început". Acesta pare să fie un ecou la poziția lui Wight conform căreia o percepție a unității culturale este necesară înaintea dezvoltării unei societăți internaționale, dar, până la urmă, poziția lui Bull
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
diplomatică, și totuși Bull (1977: 316-17) credea că acest lucru se poate schimba dacă diferite elite din toata lumea vor ajunge să participe la "cultura cosmopolită" a modernității. Societatea anarhică (1977) a lui Bull furnizează cea mai detaliată analiză a fundamentelor ordinii internaționale. El susține că toate societățile, interne și internaționale, au stabilit acorduri pentru protejarea celor trei scopuri principale: "îngrădirea violenței, sprijinirea dreptului de proprietate și asigurarea respectării înțelegerilor" (Bull 1977: 53-5). Faptul că aceste ținte principale le sunt comune
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pentru proprietate și păstrarea încrederii nu numai în relațiile dintre cetățeni, dar și în interacțiunea lor unele cu altele, în calitate de comunități politice independente. Acest teren comun, mai degrabă decât o cultură comună sau un mod de viață comun este adevăratul fundament al oricărei societăți internaționale. Societățile interne și societatea internațională sunt în egală măsură interesate de satisfacerea obiectivelor lor primare, dar cea de-a doua este diferită, pentru că ea este o "societate anarhică". Cetățenii statului modern sunt conduși de "regulile primare
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
probleme vor rămâne cu siguranță importante pentru eforturile viitoare de a înțelege nisipurile mișcătoare ale politicii mondiale. Traducere de Paula GAMPE Capitolul 5 Marxismul Andrew Linklater La mijlocul anilor 1840, Marx și Engels scriau că globalizarea de tip capitalist eroda dramatic fundamentele sistemului internațional de state. În opinia lor, conflictul și rivalitatea între statele-națiune nu se terminaseră, însă principalele linii de demarcație din viitor păreau că vor gravita în jurul celor două clase sociale principale: burghezia națională, care controla diferite sisteme de guvernare
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
într-o teorie critică cuprinzătoare a politicii globale. Acestea includ formele de dominație și discriminare ancorate în noțiunile de superioritate de rasă și de gen, precum și în idei privind națiunea și clasa. Marx și Engels au creat o parte din fundamentele unei teorii critice, rămânând la latitudinea teoreticienilor radicali de mai târziu să construiască pornind de la realizările acestora. O astfel de încercare este evidentă în lucrările austro-marxiștilor, care au dezvoltat o analiză mai subtilă și mai complexă a globalizării capitaliste și
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
post-hegemonică ar fi una în care diferitele tradiții civilizaționale ar putea să coexiste, fiecare având la bază o intersubiectivitate diferită care definește un set distinct de valori și o cale distinctă către dezvoltare". "Recunoașterea și înțelegerea reciprocă" sunt considerate drept fundamentele necesare ale unei ordini sociale drepte în care diversele identități culturale își au locul binemeritat (Cox 1992b, 1993: 265). Atenția acordată culturii și civilizației se suprapune proiectului de reconstruire a materialismului istoric asociat cu scrierile teoreticianului critic din Școala de la
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de-a treia este dimensiunea praxiologică referitoare la posibilitățile practice de a reconstrui relațiile internaționale pe linii mai emancipatoare și mai cosmopolite. Efectul general al teoriei critice internaționale și contribuția sa majoră la studiul relațiilor internaționale constau în concentrarea asupra fundamentelor normative ale vieții politice. Dimensiunea normativă: critica particularismului etic și a excluderii sociale Una dintre asumpțiile filozofice cheie care au structurat gândirea politică și etică și practica relațiilor internaționale este ideea că statul modern este forma naturală de comunitate politică
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
consolidarea forței și calității eticii comunicative cosmopolite". În al treilea rând, etica discursivă oferă o metodă de a critica și justifica principiile după care umanitatea se organizează politic. Reflectând asupra principiilor de includere și excludere, etica discursivă poate reflecta asupra fundamentelor normative ale vieții politice. Din punctul de vedere moral conținut în etica discursivă, statul suveran, ca formă de comunitate, este nedrept, deoarece principiile de includere și de excludere nu sunt rezultatul dialogului deschis și al deliberării, unde toți cei care
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a depăși dinamica exclusivă asociată cu sistemul modern de state suverane și de a stabili un set cosmopolit de aranjamente care vor promova mai bine libertatea, dreptatea și egalitatea pe glob. Ea este, astfel, o încercare de regândire radicală a fundamentelor normative ale politicii mondiale. Traducere de Gabriela DIMUICĂ Capitolul 7 Postmodernismul Richard Devetak Postmodernismul rămâne una dintre cele mai controversate teorii din științele umane și sociale. A fost acuzat în mod repetat de infracțiune morală și politică. Într-adevăr, după
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pretenția normativă feministă de a oferi o alternativă radicală la realism (Runyan și Peterson 1991). Așa cum au argumentat Richard Price și Christian Reus-Smit (1998: 263), "cea de-a treia dezbatere a fost îndreptată spre interior, preocupată în special de subminarea fundamentelor discursurilor dominante în Relațiile Internaționale". În timp ce provocările curentului feminist în Relațiile Internaționale au deschis calea pentru cercetările critice, ele au pus și întrebarea: cum ar arăta politica mondială din perspectivă feministă, și cât de diferită ar fi aceasta? (Zalewski 1995
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
singură carte, agățându-se și de o infimă speranță, Întocmai ca Înecatul, care se prinde chiar și de un pai pentru a se salva.) Nu tăia creanga pe care stai. (Cel care renunță, de exemplu, la convingerile sale, adică la fundamentele sale psihologice, renunță, de fapt, la Însăși identitatea sa psihologică, În care trebuie să vedem principala noastră rațiune de a fi.) Nu te băga În tărâțe, că te mănâncă porcii. Cine se va asocia cu cei care fac rău va
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
E. Platforma este alcătuită din două etaje structurale principale, distincte atât prin conformație cât și prin geneză: - un etaj inferior, precambrian, constituit din roci cristaline, cutate; - un etaj superior, de cuvertură, care cuprinde depozite sedimentare, necutate. Etajul superior, denumit și fundament, a suferit, în mod succesiv, în decursul erelor geologice, repetate scufundări și ridicări, devenind, rând pe rând, fund de mare sau regiune cu teren uscat. Aceste fenomene au favorizat două aspecte mai importante și anume: cel de depozitare, creind stratul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
adăugăm alteia, care urmărește să definească deconstrucția textului, prin cuvintele lui Bernard Pautrat, drept un mijloc de "înțelegere a textului, ca un ansamblu de semnificanți, lipsiți de un semnificat originar, un mod de a traduce, la nivel textual, ideea absenței fundamentului"47. 1.2. Deconstrucția canonului 1.2.1. Conceptul de deconstrucție DEX-ul vine cu propria definiție pentru deconstrucție: "Deconstrucție s.f. (< fr. déconstruction, engl. deconstruction). Mod de abordare critică a posibilităților limbii de a exprima semnificații coerente, clare, finite, pornind
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de Friedrich Nietzsche, nu pune în discuție existența divinității, ci funcția ei ordonatoare 57. Nevoia acută a unei prezențe nu este altceva decât nevoia de centru, pe care deconstructivismul însuși, deși nu o acceptă, o subînțelege prin raportarea permanentă la fundament, adică la vechi, în crearea noului. Aceasta este relația indestructibilă care se stabilește între două elemente: text și operă, sau prezent și trecut. Cu alte cuvinte, la fel cum textul nu poate fi înțeles decât în interiorul operei, nici prezentul nu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]