12,993 matches
-
fi, deșert al somnului,/ invazie de somn și remușcare." Flacăra vine și taie, ca o limbă întunecată, ceasul grav al morții, adusă în contrast cu răceala de gheața a Alpilor. "Și râsul tău cu triluri de albe cavatine/ e-un cerc de gheață-n jururi cu buzele alpine,/ cu ferigi împietrite ca semne de-ntrebare/ Purtate de-avalanșe zadarnic până-n mare." Simțim cu fiecare poem al lui V. Nicolescu o detașare care permite respirația necesară pentru a crea imagini voit alese și de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nu a murit/ ci doar e urmărit fără-ncetare." Nunta se confundă cu moartea și cu un fantastic care amintește de Poe: "La aceeași veșnică nuntă/ și veșnică moarte/ La care umbra de pe el/ pare să-l poarte." "Lespedea de gheață" ne trimite prin lugubrul ei, la mormântul Julietei: "În peștera aceasta e patul ei, iubitei/ Și perna ei de piatră și învelișul sfânt." Dragostea învăluită de fiorii morții pornește din Mihai Eminescu, dar îi lipsește voluptatea și senzualitatea caracteristice marelui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
convertite într-o expresie de ritual, într-o exaltare senzorială fascinantă mărturisind o teribilă trăire existențială: "Te-am iubit ca un țesător pe valurile de pânză proaspătă;/ în pământ, deasupra duhurilor și a amintirilor/ te voi iubi pe stâncile de gheață ale Groenlandei/ ca-n fabricile de tutun de sub coroana Chesterfield". Poate, este partea în care poetul nu a reușit să-și găsească formula. Poezia este mozaicală, eterogenă, interesantă, dar fără emoție pentru că reportajul sufocă. "Vine iarba" Viziunea satului, la Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fără să vrei, fără să vrea/ trăim erai, era./ Va fi doamne, va fi/ alb roșu gri." ("Îmi transmit") Uneori este discursiv, retoric, lipsit de imagini. Nichita Stănescu scrie și poeme fără sclipire. Ca exemple cităm: "Poem", "Strigare", "Brățara de gheață". Sedus de versul popular, dă poeziei prospețime și candoare: "Ah, mi se făcea departe/ Doamne numai cifra șapte/ când veneam cu patru roate/ și-nhămat aveam un șarpe." ("Muiere") Universul realului și cel cosmic sunt cei doi poli între care pendulează
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de urechi,/ Aburul de tâmple/ Năvodului cosmic de nări/ Atacului cosmic de buze.". În poemul "Râuri de ceasuri" definește condiția umană limitată de timp. Încercarea de a depăși condiția implică o răsfrângere tragică în existență. (Vezi și poemele "Fix" și "Gheață".) "A nu-ți părăsi de-a pururi matca/ Fiind și tămăduitor și accident și rană/ A nu voi să te aventurezi, a fi interior de sferă/ Aceasta e condiția umană." Condiția noastră umană este subordonată gândului ("O lume de noapte
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
această lume în care drumurile confraților sunt ocolite: "Veniți în urmă, de pâslă și piatră,/ Șoptiți, hohotiți, chicotiți sau tăceți./ În vreme ce gura mea latră". Intrarea în nemurire presupun o luptă cumplită: "A mia oară poarta mi s-a făcut de gheață,/ A mia oară caii mi-au înghețat în grajd,/ Mă scoți ca pe-o epavă de os la suprafață,/ Cu buze gri de înger nebun, apoi mă paști"/. Problema existenței este larg dezbătută. Asistăm la gigantizarea individului pe măsura epocii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Carnet critic", pag. 75. 11 "Și-ți strig în fiecare noapte, răutăcios,/ deschizând fereastra spre luna ce scapătă, îți strig mereu cu mâhnire adâncă și teamă: / ai sa te faci urâtă, ai să te faci puțină,/ fată tristă, fată de gheață./ Ai sa te faci urâtă... fată amară!" 12 Carlos Bousono, "Teoria expresiei poetice", Editura Univers, 1975, pag. 115. 1 Marin Mincu, "Poezie și generație", Editura Eminescu, pag. 79. 2 "Ca un fluier îmi cioplii și eu/ Dintr-un os trăsnit
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mesei ovale din cabinet sunt ocupate; plus direcțiunea... în plenul ei. Încep direct cu o întrebare: Cum stăm? Nimeni nu e sfios, ci simt că de-abia așteaptă fiecare să împărtășească celorlalți ce a gândit între timp. Alina (geografie) sparge gheața. Ceilalți o ascultă uimiți: Veneția, canale, labirint, ieșire din labirint, ieșire spre moarte; Veneția se scufundă, dar nu arată, nimeni nu vede, viața oculteză moartea... etc. Apoi, ne uimește Flavius (muzică): tipuri de muzică, tipuri de temperament, invariante muzicale, echivalente
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de data aceasta o întâlnire bazată pe o fericită afinitate între opera literară și regizor. [...] filmul Înainte de tăcere ne oferă motive de reală satisfacție. [...] istoria scrisă de Caragiale se vede în filmul lui Alexa Visarion ca sub un strat de gheață și rezultatul ne amintește câteva foarte bune filme ale școlii poloneze (Pădurea de mesteceni, printre altele): prin Alexa Visarion filmul românesc se apropie de spiritul european în ceea ce are el mai riguros, mai convențional un gest artistic pe care trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mare i se prăpădise pe front. Altul, însurat, făcea armata în oraș, departe. Rămăsese singur, numai cu norăsa, de care nu se arăta mulțumit. Dar avea so puie să facă mâncare și să vază de noi. Vorbeam urcând și gâfâind. Gheața se spărsese și omul sta deschis în fața noastră. Seara, când am poposit în bătătura lui Onișor și iam pus în palmă cărăușia și arvună din chirie, nu mai eram niște streini bănuiți, ci oaspeți buni, cărora gazda le deschidea nu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
fixează dimensiunea temporală. 7. Prezintă valoarea expresivă, în textul dat, a verbelor la timpul imperfect. 8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului epic. 9. Comentează, în 60-100 de cuvinte (șase - zece rânduri), următoarea secvență din textul dat: Gheața se spărsese și omul sta deschis în fața noastră. Seara, când am poposit în bătătura lui Onișor și iam pus în palmă cărăușia și arvună din chirie, nu mai eram niște streini bănuiți, ci oaspeți buni, cărora gazda le deschidea nu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dramatic studiat se reflectă în construcția personajului ales. - VARIANTA 5 SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: La Polul Nord, la Polul Sud, sub stele vecinic adormite, În lung și larg, în sus șin jos, sentind câmpii nemărginite, Câmpii de gheață, ce adorm pe așternutul mării ud, Cu munți înalți, cu văi adânci, la Polul Nord, la Polul Sud. Când dintre munții solitari îngălbenește luna plină, Vărsând pe albul dezolat o cadaverică lumină, Se văd ieșind ai mării urși, cu ochi de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
conturează o atmosferă tipic simbolistă: poetul sugerează un spațiu enorm, abstracte imensități înghețate, al căror farmec este somnolența. Spațiul și timpul par a fi suspendate: la nivelul spațialității - nemărginirea -, la nivel temporal - somnul anulează viața însăși; stelele și câmpiile de gheață sunt vecinic adormite, iar lumina este cadaverică. Procedeele artistice variate sunt și ele tipic simboliste și contribuie la crearea imaginii de încremenire: ritmul încetinit al mișcării, sugestivele repetiții cu efect muzical, dar și laitmotivul La Polul Nord, la Polul Sud se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și așa acreala se oțetește. Ajun Cînd dai ceva din casă în ziua de Ajun nu-i bine. Albeață Să nu scuipi în fîntînă, în budăi*, că faci albeață. Albeața la ochi, neînvechită, se lecuiește dacă se pisează zahăr de gheață și de cafè, se presură în ochi ș-apoi se pune petecă udă. Este „unt de ou“ (însă cine-l poate face?) care vindecă de tot albeața. Pentru albeață se suflă la vită scoică arsă și pisată, iar la femei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crească cînepa. Poporul crede că dacă va da preotului, la ocazia cînd umblă el la Bobotează cu crucea pe la casele creștinilor, un fuior, apoi se va face în vara viitoare cînepa. Se crede că cît de lungi sînt țurțurii de gheață de la streșina casei pînă la Crăciun, așa de înaltă va fi cînepa în vara viitoare. Din sămînța de cînepă ce se samănă se pune puțină într-o cîrpă, apoi acea cîrpă se leagă de coarnele boilor care grăpează. Acea să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
doi viței. Femeile nu mănîncă nicicînd un ou de găină care are două gălbănușuri, c-apoi ar avea gemeni. Copiii gemeni pot face multe lucruri bune, pot ajuta la diferite boale și au puterea de a fermeca, descînta și vindeca. Gheață Cînd Sf. Neculai [6 decembrie] găsește apa Bistriței neîn ghețată, pune pod de gheață peste ea. Ghebos Copilul zămislit spre o sărbătoare iese ghebos. Ghem Cînd dă cuiva cu ghemu-n cap, nu mai crește. Să nu pui în capul copilului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
c-apoi ar avea gemeni. Copiii gemeni pot face multe lucruri bune, pot ajuta la diferite boale și au puterea de a fermeca, descînta și vindeca. Gheață Cînd Sf. Neculai [6 decembrie] găsește apa Bistriței neîn ghețată, pune pod de gheață peste ea. Ghebos Copilul zămislit spre o sărbătoare iese ghebos. Ghem Cînd dă cuiva cu ghemu-n cap, nu mai crește. Să nu pui în capul copilului ghem, că n-o să mai crească. Cînd faci ghem, înșiră ața pe o bucățică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cineva. Cînd îl lași jos, zici de trei ori: „Nu lapăd fir roșu, ci lapăd roșața sau năjitul de la mine din gură ori din gingii.“ Gîlci Cînd cineva coace sau fierbe ouă în ziua de Paști, face gîlci*. Dacă mănînci gheață ori omăt, ori țurțuri, faci gîlci. Gîndac De gîndaci de casă se poate cotorosi dacă se iau vinerea cu dosul măturii și se dau peste drum. Se crede că spre a se cotorosi de gîndaci trebuie a afuma în casă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și-și freca cu putere brațele. Era o dimineață friguroasă. Deși era vară. Diminețile de vară n-ar trebui să fie atît de friguroase, cînd ziua te topești de cald și-ți curge totul din tine. Poate un zeu al gheții, strivit sub genunchii zeului focului, arunca din cînd în cînd săgeți de gheață, în așteptarea anotimpului cînd va fi din nou stăpîn. Totuși nu era chiar atît de friguroasă, după părerea lui Marcu. Alin exagera. Marcu s-a depărtat de
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Diminețile de vară n-ar trebui să fie atît de friguroase, cînd ziua te topești de cald și-ți curge totul din tine. Poate un zeu al gheții, strivit sub genunchii zeului focului, arunca din cînd în cînd săgeți de gheață, în așteptarea anotimpului cînd va fi din nou stăpîn. Totuși nu era chiar atît de friguroasă, după părerea lui Marcu. Alin exagera. Marcu s-a depărtat de mama și s-a apropiat de colegul lui. Credeam că stratul de grăsime
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
știința istorică românească, pentru Înțelegerea și argumentarea transformărilor evolutive ale societății umane, a evoluției poporului român. Avea dreptate Geo Bogza cînd scria : „Noi, urmașii geților, vrem să trăim. Noi vrem să prindem din marea primăvară a lumii nu numai trosnetul ghețurilor, ci și ora dulce a florilor Procesul de simbioză și romanizarea au În vedere două aspecte: pe de o parte aportul culturii materiale a populației dacice, iar pe de alta, acela al culturii și civilizației romane, superioare celei dintîi, la
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
demonic și poetul caută o explicație a originii sale: "O fi fost mă-ta vioară/ Trestie sau căprioară/ Și-o fi prins în pântec plod/ De strigoi de voievod?" Sau poate se trage dintr-o "făptură negrăită/ Cu coarne de gheață,/ Cu coama de ceață,/ Cu uger de-omăt". În finalul poeziei este schițat portretul unui hoț cu însușiri mitice. Făptura prezentată până acum avea o alcătuire dublă: masculină și feminină, reprezentând o imagine caricaturală, între gingășie și grotesc. Cu ajutorul comparațiilor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
tot mai încearcă,/ Zi-mi de lapona Enigel/ Și Crypto, regele ciupearcă!" Primul personaj evocat e Craiul Crypto care "în pat de râu și-n humă unsă,/ Împărățea peste bureți". Celălalt personaj e lapona Enigel care trăia "în țări de gheață, urgisită". Într-o zi, Enigel ajunge cu renii ei, în împărăția rigăi Crypto, care se îndrăgostește de ea. Cele două personaje reprezintă două moduri de a exista: uman și subuman. Crypto adoră umbra și umezeala, se ferește de soare și-
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
reține portretul lui Ștefan cel Mare: "mustața ușor încărunțită", "o puternică strângere a buzelor", dar și portretul psihologic și moral: caracterul său justițiar, familiaritatea cu oamenii simpli; este drept, cinstit, mânios uneori, în timp ce boierii, îmbracă, de frică, o "cămeșă de gheață". Personaj romantic, înzestrat cu calități excepționale, mare patriot, Ștefan cel Mare este mitizat, în legende. Romanul Frații Jderi este un roman istoric, o epopee, o cronică, o legendă, un poem folcloric, un roman realist, un roman de aventură, un roman
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
orificii în care introduceți capătul fiecărui arac. • Folosiți legături din plastic sau din nailon pentru a lega aracul de plantă; nu strângeți prea tare pentru a nu sugruma tulpina. • Primăvara devreme, verificați starea aracilor pentru că adesea, în cursul iernii, din cauza gheții sau a zăpezii, ei sunt deplasați, îndoiți sau rupți. Verificați și legăturile aracilor, ajustându-le dacă este nevoie. Arborii și arbuștii Vă oferim câteva informații generale despre arbori și arbuști, foioase și conifere, precum și despre gardul viu, vița-de-vie și pomii
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]