7,204 matches
-
-om fecior. Ih! Cînd îi d-o zî, gîn’și că-i dă doă. Când îi dă doă, gîn’și că-i dă tri” (Vălcău de Jos - Sălaj). Sămânța, simbol al principiului masculin fecund, pare animată de misiunea concepției fantastice. Graba cu care gestația se încheie și creșterea accelerată a pruncului indică nevoia imperioasă de un erou care să înfăptuiască gesturile salvatoare. „Fecunditatea, belșugul, norocul, sănătatea - sau, la un nivel mai ridicat, nemurirea ori tinerețea veșnicăsunt concentrate în ierburi sau arbori
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
țin de superioritatea spirituală. Ruja o învață pe fată tainele culesului propice, care implică, în colinda citată mai sus, o așteptare rituală de 3 duminici. Pârgul florii provoacă „didactic” pregătirea fetei pentru etapa maritală și-i asigură consacrarea socială: „«Nu grabi fat-a mă rupe/ Ni-mpupită, ni-nflorită,/ Cum îi ruja mai urâtă,/ Șî tu fatî, di mi-j vină/ Duminică dimineața,/ Că pa mine m-oi gasî-re/ Șî-mpupită șî-nflorită,/ Cum îi ruja vesălită;/ Țâpă mâna șî ma rupe/ Șî
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
moment dat, o știre ca un trăsnet, se răspândește din om în om: „S a anunțat la radio cedarea Basarabiei. Rușii o vor ocupa în următoarele trei zile”. În scurt timp strada devine pustie. Mă îndrept și eu în mare grabă spre casă. Găsesc pe părinți descumpăniți și îngrijorați.Hotărâm să ne refugiem și să ne pregătim pentru a pleca, a doua zi, până la prânz cu acceleratul de București. Tatăl meu se îngrijește de acte și de hârtii mai importante. Mama
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
îngrijește de acte și de hârtii mai importante. Mama nu știe ce să aleagă, cu prioritate, pentru cele două valize pregătite în acest scop. Urmează o noapte scurtă și cu un somn zbuciumat. Dimineața, după un mic dejun luat în grabă și alte pregătiri mă reped în oraș să găsesc o birjă. La locurile obișnuite, lipseau. Continuu căutarea. În sfârșit, o birjă în mers, o angajez și ne îndreptam spre locuința noastră pentru a pleca la gară. Coborâm în curte, cu
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
apropiere. Numi venea să cred că peste câteva minute voi intra și eu în ritmul lor de mers. Dar așa s-a întâmplat. Pe trotuare, scoica și săgeata mă îndrumă spre ieșirea din frumosul oraș pe care îl părăsesc în grabă, ieșind pe un drum pietruit și apoi printre câmpuri de pe care grâul fusese deja treierat, prin miriști. Ajung în satul Cizur Menor, unde mă impresionează o clădire impunătoare, veche pe care flutură steagul Ordinului Cavalerilor de Malta. Este aici un
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
admira până departe Obanos și Puente la Reina, localitatea unde mi-am propus să ajung pentru a înnopta. Merg sub soarele dogorâtor, iar la un moment dat trec în mare viteză pe lângă mine trei pelerini pe bicicletă. Ne salutăm în grabă cu salutul obișnuit ,,Buen camino!” apoi rămân singur doar să-i admir și să mă întreb de ce atâta grabă - și cât vor rezista roțile bicicletelor lor la această viteză și mai ales pe un drum cu atâtea denivelări. încet, încet
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
sub soarele dogorâtor, iar la un moment dat trec în mare viteză pe lângă mine trei pelerini pe bicicletă. Ne salutăm în grabă cu salutul obișnuit ,,Buen camino!” apoi rămân singur doar să-i admir și să mă întreb de ce atâta grabă - și cât vor rezista roțile bicicletelor lor la această viteză și mai ales pe un drum cu atâtea denivelări. încet, încet se lasă seara și în jurul orei 20 ajung la Puente la Reina. Albergue (hanulî Jakue este deja plin și
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
spusele altora ,, camino te ajută să te cunoști mai bine pe tine însuți”. Bună lecție! La ora 19 am participat la Sf. Liturghie în biserica Sf. Miguel. Stând mai în spate, într-o bancă, după rugăciunea Rozariului (nu am priceput graba asta la rugaciune, unii suprapunându-se peste alțiiî, deodată m-a speriat cântecul - preotului celebrant ce a apărut în viteză, însoțit de trei ministranți, ce aproape alergau spre altar împreună cu el, prin mijlocul bisericii. Liturghia s-a desfășurat în același
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
M-am așezat din nou pe saltea și după un timp am adormit. M-am trezit aproape de ora 8 și în sacristie mai erau doar trei întârziați. Toți ceilalți erau deja plecați de câteva ore. Mi-am strâns totul în grabă și după ce m-am spălat în fugă am servit micul dejun oferit de parohie. Am rămas din nou impresionat de ospitalitatea lor mărinimoasă iar când am pus bancnota de 10 euro în cutia de pe masă am rămas plăcut surprins de
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
și mulți se uită la acest joc la televizorul din așa-zisa bucătărie. Laguna de Castilla, 11 august în dimineața aceasta, din nou pelerinii s-au trezit înainte de ora 6, foindu-se, grăbindu-se la baie, făcându-și bagajele în grabă, ca și cum cineva i-ar fugări din hanul Ave Felix, unde au fost cazați. Date fiind condițiile mizerabile de cazare, le înțeleg graba de a pleca. însă ghinionul lor a fost faptul că toate ușile la ieșire erau încuiate și în pofida
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
nou pelerinii s-au trezit înainte de ora 6, foindu-se, grăbindu-se la baie, făcându-și bagajele în grabă, ca și cum cineva i-ar fugări din hanul Ave Felix, unde au fost cazați. Date fiind condițiile mizerabile de cazare, le înțeleg graba de a pleca. însă ghinionul lor a fost faptul că toate ușile la ieșire erau încuiate și în pofida protestelor lor, nu li s-a dat drumul să plece înainte de această oră. Menționez că acest han este cel mai neîngrijit din
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
noi ce se ridică și rămân surprins cât de subțiri sunt. Mă întreb ce se întâmplă dacă o persoană mai corpolentă se sprijină de un astfel de zid: riscă să ajungă cu perete cu tot în camera vecină. Probabil este graba de a construi, de a-l da în folosință cât mai repede și de a câștiga bani. Este aceeași grabă cu a multor români care au construit cu materiale de slabă calitate, sperând apoi să vândă scump și să câștige
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
corpolentă se sprijină de un astfel de zid: riscă să ajungă cu perete cu tot în camera vecină. Probabil este graba de a construi, de a-l da în folosință cât mai repede și de a câștiga bani. Este aceeași grabă cu a multor români care au construit cu materiale de slabă calitate, sperând apoi să vândă scump și să câștige cât mai mult. Banii reprezintă nervul tuturor activităților, bune sau rele. îmi este necaz că astăzi m-am grăbit, nu
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
lui Gorbaciov de a răspunde invitației la o vânătoare, că afluența neobișnuită de turiști din U.R.S.S. și din Ungaria, Bulgaria, chiar din Iugoslavia nu putea fi interpretată drept un succes turistic în apropierea sărbătorilor de Crăciun, ci mai de grabă o tentativă de amestec mascat în problemele interne ale României. Presa comunistă găsise un obiectiv de criticat care masca, dar și informa indirect pe cititorul român cu problemele noastre interne. Pe vasul din proximitatea Maltei, cei doi lideri aveau exerciții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Aurul polonez - o istorie terminată și cu final fericit; Operațiunea Neptun - o decizie înțeleaptă. O istorie neterminată. Mutarea stocului Băncii Naționale de 92 de tone de aur, în 1916, de la București la Iași, apoi la Moscova, s-a făcut în grabă, așa cum s-au întâmplat multe în istoria noastră. La 8/21 decembrie 1916, ministrul de Finanțe, Emil Costinescu, se adresează conducerii Băncii Naționale și propune mutarea la Moscova a stocului metalic și a oricăror valori ar crede Banca potrivit, unde
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a avenimentelor politice și militare în perioada august octombrie 1916, numeroșii factori „surpriză“, ce au decurs din neîndeplinirea de către Aliați a nici unui angajament luat prin Convențiile politică și militară din august, au creat o stare de spirit negativă în care graba, panica, teama, au influențat deciziile de mare răspundere ce se luau. În aceste împrejurări - mai ușor de judecat decât de înțeles - s-a optat, dar nu ușor, pentru Rusia. Se puteau prevedea atunci consecințele ? Greu de spus. Cunoscând, după ani
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Maria, bunurile Casei de Depuneri și Consemnațiuni, averile incomensurabile ale muzeelor de artă și de antichități, ale bisericilor și mănăstirilor, valorile Academiei Române și Arhivelor Statului, ale Pinacotecii Statului, ale altor instituții publice și private, precum și ale persoanelor particulare. Fără îndoială, graba în care s-au adunat aceste averi, pentru a fi împachetate și trimise la Iași și de acolo, încărcate în zeci și zeci de vagoane, la Moscova, a fost unul dintre motivele pentru care o inventariere și o evaluare relativ
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
lucrătură și ornamentație cu pietre prețioase era cu totul deosebită, valoarea lor reală n-a fost niciodată estimată corect, nici atunci, nici mai târziu. În aceeași situație se află și tablourile marilor pictori români și străini, absolut necorespunzător evaluate în graba evacuării. * Pentru orientarea cititorului în problematica atât de interesantă a aventurii Tezaurului, încercăm, în cele ce urmează, o sumară punere în temă. După cum se știe, după trei luni de la intrarea sa în Războiul de Întregire, situația României s-a agravat
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
petrecut la surorile Marițichei, care de asemenea ne invitau să ne adăpostim la ele, în caz de părăsirea capitalei. Am aflat cu acest prilej că ministrul Duca își asigurase refugiul la mitropolitul Pimen, explicându-se astfel, în parte cel puțin, graba de a satisface pe îndârjitul reclamant împotriva mea. Întors la București, m-am pomenit cu vizita administratorului Casei Bisericei, Gârboviceanu, care, din întâmplare și trecând pe la Muzeu a cerut să vadă originalul adeverinței Mitropoliei din Iași, atestând depunerea celor șapte
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pe mama din mijlocul copiilor, nu s-a lăsat înduplecat nici de plânsul nostru, al celor cinci copii treziți în miezul nopții de bătăile puternice cu paturile armelor pentru deschiderea ușii. Totul a fost în zadar. Mama a strâns în grabă câteva lucruri și cu lacrimi în ochi, a ieșit din casă, între baionetele soldaților. Spaima intrase în sufletele noastre de copii. Era prima noastră confruntare cu realitatea crudă, tipică regimurilor represive. Tata, cu toate că era invalid de război și mergea greu
ÎNTRE LIBERTATE ŞI TEROARE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1701]
-
care o parte dintre ei participaseră. Trebuiau să plece din gara Copșa Mică, cu un tren special. Tinerii din Axente Sever, printre care era și Tata n-au mai avut loc În vagoane. Cu entuziasmul specific vârstei au pregătit În grabă câteva căruțe, Împodobindu-le cu flori, covoare și steaguri tricolore și cu românismul În suflet au urmat drumul Tribunului Axente Sever spre Alba, cetatea pătimirii ardelene, devenită inima României Mari. În zilele mai reci, cubicul și Visa Înghețau și ne
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Nu-i vorbă, s-ar putea ca așteptările mele să nu aibă deloc de-a face cu viziunea lui Nicolae Manolescu. În sine mea, tind să cred că Nicolae Manolescu însuși are conștiința umbrelor din cartea sa, a neîmplinirilor, a grabei care i-a deturnat proiectul. Dar poate că înțelegerea mea este greșită, felul cum îmi proiectam eu istoria prin puterile lui Manolescu era departe de poziția lui. Oricum, era istoria pe care aș fi scris-o eu de-aș fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pe care l-am întâlnit doar pentru un sfert de oră mult mai târziu. Din lunga perioadă a debutului, am rămas cu amintirea adâncă, obsedantă a așteptărilor febrile la chioșcul de ziare până soseau revistele literare (măcar atunci soseau!), a grabei cu care le cumpăram și le răsfoiam cu fundul pe prima bordură, nerăbdând să ajung cu ele acasă, a tușului care-mi înnegrea mâinile, chestie pe care o intuiam deja ca pe un sacrificiu pe care ți-l cere literatura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
acolo măcar vezi stelele cerului și simți că nu ești singur pe lume, dar aici nu vezi decât picioarele celor din față și de alături, cu grija de fiecare clipă să nu urce peste tine și să te strivească în graba și furia permanentă a tuturor. I-am luat odată un interviu lui Ioan Alexandru, după ce primise în Japonia un mare premiu, un fel de Premiu Nobel pentru Asia, și singurul lucru pe care îl rețin și acum, după mulți ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cu un Păstor, fără dezbinări. Botoșaniul să fie un oraș al credinței, al frăției. Să Îi ajute Dumnezeu să transforme În bine municipiul nostru, după cum dorește, și la urmă să-i dea lui cununa În Rai! Anii au trecut În grabă și mă gândesc la trecutul meu. La cât de mult m-a ajutat Dumnezeu pe mine și familia mea. Așa modest cum mi-am crescut copiii, au fost primii la școală la Învățătură. Toți trei au liceul, unul din ei
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]