6,837 matches
-
finanțelor publice și președintele Fundației Culturale Române. La lucrările Consiliului interministerial pot participa, în calitate de invitați, și reprezentanți ai altor autorități și instituții publice, ai formațiunilor politice reprezentate parlamentar, ai societății civile și ai comunității oamenilor de afaceri. ... (5) Președintele Consiliului interministerial este primul-ministru. ... (6) Secretarul executiv al Consiliului interministerial este ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului. ... (7) În cadrul Consiliului interministerial funcționează Comisia de evaluare, formată din secretarii de stat cu atribuții în domeniul imagine-comunicare din cele 9 ministere, un secretar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138797_a_140126]
-
lucrările Consiliului interministerial pot participa, în calitate de invitați, și reprezentanți ai altor autorități și instituții publice, ai formațiunilor politice reprezentate parlamentar, ai societății civile și ai comunității oamenilor de afaceri. ... (5) Președintele Consiliului interministerial este primul-ministru. ... (6) Secretarul executiv al Consiliului interministerial este ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului. ... (7) În cadrul Consiliului interministerial funcționează Comisia de evaluare, formată din secretarii de stat cu atribuții în domeniul imagine-comunicare din cele 9 ministere, un secretar de stat din cadrul Secretariatului General al Guvernului și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138797_a_140126]
-
și instituții publice, ai formațiunilor politice reprezentate parlamentar, ai societății civile și ai comunității oamenilor de afaceri. ... (5) Președintele Consiliului interministerial este primul-ministru. ... (6) Secretarul executiv al Consiliului interministerial este ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului. ... (7) În cadrul Consiliului interministerial funcționează Comisia de evaluare, formată din secretarii de stat cu atribuții în domeniul imagine-comunicare din cele 9 ministere, un secretar de stat din cadrul Secretariatului General al Guvernului și vicepreședintele Fundației Culturale Române. (8) Consiliul interministerial funcționează în baza regulamentului propriu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138797_a_140126]
-
al Guvernului. ... (7) În cadrul Consiliului interministerial funcționează Comisia de evaluare, formată din secretarii de stat cu atribuții în domeniul imagine-comunicare din cele 9 ministere, un secretar de stat din cadrul Secretariatului General al Guvernului și vicepreședintele Fundației Culturale Române. (8) Consiliul interministerial funcționează în baza regulamentului propriu de organizare și funcționare, elaborat de Secretariatul General al Guvernului în colaborare cu celelalte ministere reprezentate în Consiliul interministerial și aprobat prin decizie a primului-ministru. ... (9) Evaluarea proiectelor se face în raport cu criteriile stabilite prin Regulamentul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138797_a_140126]
-
un secretar de stat din cadrul Secretariatului General al Guvernului și vicepreședintele Fundației Culturale Române. (8) Consiliul interministerial funcționează în baza regulamentului propriu de organizare și funcționare, elaborat de Secretariatul General al Guvernului în colaborare cu celelalte ministere reprezentate în Consiliul interministerial și aprobat prin decizie a primului-ministru. ... (9) Evaluarea proiectelor se face în raport cu criteriile stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului interministerial. ... (10) Proiectele evaluate potrivit alin. (9) vor fi supuse de către secretarul executiv spre aprobare Consiliului interministerial, care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138797_a_140126]
-
organizare și funcționare, elaborat de Secretariatul General al Guvernului în colaborare cu celelalte ministere reprezentate în Consiliul interministerial și aprobat prin decizie a primului-ministru. ... (9) Evaluarea proiectelor se face în raport cu criteriile stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului interministerial. ... (10) Proiectele evaluate potrivit alin. (9) vor fi supuse de către secretarul executiv spre aprobare Consiliului interministerial, care decide ce proiecte vor primi finanțare. (11) Din bugetul de stat, precum și din donații, sponsorizări și din alte surse atrase, în condițiile legii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138797_a_140126]
-
Consiliul interministerial și aprobat prin decizie a primului-ministru. ... (9) Evaluarea proiectelor se face în raport cu criteriile stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului interministerial. ... (10) Proiectele evaluate potrivit alin. (9) vor fi supuse de către secretarul executiv spre aprobare Consiliului interministerial, care decide ce proiecte vor primi finanțare. (11) Din bugetul de stat, precum și din donații, sponsorizări și din alte surse atrase, în condițiile legii, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului se finanțează: ... a) proiecte de promovare a imaginii României, realizate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138797_a_140126]
-
aloca, în acest an, suma de 20 miliarde lei, iar în 2005 - 35 miliarde lei, pentru viabilizarea terenului din zona O. Balea, unde se vor construi locuințe pentru tineri. În această săptămână, la București s-a desfășurat reuniunea unei comisii interministeriale pentru analizarea solicitării municipalității timișorene de suplimentare a fondurilor, în același scop, cu 125 de miliarde lei. Cu acești bani, Primăria va realiza lucrările de infrastructură (căi de acces, rețele edilitare) pentru viitorul cartier O. Balea, care va cuprinde 1
Agenda2004-12-04-general3 () [Corola-journal/Journalistic/282202_a_283531]
-
În primul rând, a fost un efort de migra de la un minister într-altul. Sistemul era destul de osificat și nu lăsa omul să se ducă unde dorește decât cu mari eforturi. Deci, noțiunea de detașare există și acuma, dar transferul interministerial era foarte greu de obținut. Ei, am făcut-o cu pronia cerească deasupra, pentru că mi-am imaginat că trebuie să fac acest efort și m-am dus personal la Minister, atunci, c-o cerere, în fine, ș-am obținut, da
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
a condițiilor de muncă și cazare, o normare și durată a muncii precum și măsuri de aplicare riguroasă a regulamentelor. Această perspectivă a Armatei nu avea să influențeze în prea mare măsură, ea nu a produs rezultatele așteptate. Reorganizările și comanda interministerială, cu rol dominant din partea Marelui Stat Major, au continuat. În noiembrie 1941 se organiza la Ministerul Muncii, conform Legii nr. 1003 (doc. nr. 48), Inspectoratul General al Taberelor și Coloanelor de Muncă obligatorie de folos obștesc, care preia răspunderea pentru organizarea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
martie 1942) munca să se suspende. Timpul urma să fie folosit pentru o mai bună organizare a sistemului. Un an mai târziu s-a aprobat colectarea altor sume bănești de la evrei. În octombrie 1942, mareșalul Ion Antonescu aproba hotărârea Consiliului Interministerial de „a se colecta dela evreii care nu prestează munca obligatorie suma de 2 miliarde lei, prin Centrala Evreilor din România. Din această sumă, 600 milioane se vor întrebuința pentru întreținerea evreilor ce prestează munca obligatorie, iar restul de 1400
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
muncă obligatorie. 134. Martie 1943. Notă a Marelui Stat Major, Secția I, pentru Consiliul de Colaborare privind situația evreilor din Capitală supuși la muncă obligatorie. 135. 14 aprilie 1943. Nota Marelui Stat Major, Secția I, privind deciziile luate la conferința interministerială din 13 aprilie 1943 referitoare la repartițiile și prelungirile acordate evreilor aflați la muncă obligatorie. 136. 28 aprilie 1943. Nota nr. 131.108 a Biroului 9 privitoare la regimul de lucru impus evreilor aflați la muncă obligatorie. 137. 29 aprilie
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pp. 688-689. Document nr. 99 MARELE STAT MAJOR Secția I-a Biroul 10 9 Octomvrie 1942 COPIE: NOTĂ Supunem cunoștinței Domniei-Voastre următoarele: Ministerul Apărării Naționale cu Nr. 24.514/1942, face cunoscut că Domnul Mareșal Antonescu a aprobat propunerea Consiliului Interministerial (Delegația Economică a Guvernului) de a se colecta dela evreii care nu prestează munca obligatorie, suma de 2 miliarde lei, prin Centrala Evreilor din România. Din această sumă, 600 milioane se vor întrebuința pentru întreținerea evreilor ce prestează munca obligatorie
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
MAN, rola 148, dosar 2825, filele 255-255 bis. Document nr. 115 938850 din 10 Ian. 1943 MARELE STAT MAJOR Secția I-a către CORPUL TERITORIAL Stat Major Am onoare a face cunoscut următoarele: 1. - Potrivit Comunicatului Nr. 7 al Comisiunei Interministeriale pentru organizarea regimului evreilor, sunt obligați a presta muncă la zăpadă evreii din cadrul muncii obligatorii și pe lângă aceștia, în mod permanent toți studenții și elevii evrei aparținând școalelor evreești, dela vârsta de 16 ani în sus, indiferent dacă au sau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nr. 116 România Ministerul Afacerilor Interne Direcțiunea Ad-ției de Stat Nr. 63755 A - 15 Ianuarie 1943 DOMNULE PREFECT DOMNULE PRIMAR, Motivat de adresa Marelui Stat Major Nr. 938850/943, vă facem cunoscut următoarele: 1) Potrivit Comunicatului No. 7 al Comisiunii Interministeriale pentru organizarea regimului evreilor, sunt obligați a presta munca la zăpadă evreii din cadrul muncii obligatorii și pe lângă aceștia în mod permanent, toți elevii și studenții evrei dela vârsta de 16 ani în sus, aparținând școalelor evreești, indiferent dacă au sau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
suma în numele lor. III. - Au fost scutiți de munca la zăpadă toți evreii repartizați la C.F.R., cu obligația de a plăti taxa. - Evreii din detașamentele exterioare fac această muncă acolo unde se află. IV. - În Comunicatul Nr. 8 al Comisiei Interministeriale s’a greșit sensul referitor la taxe, prevăzându-se ca scutirile acordate de către Marele Stat Major, evreilor repartizați la munca obligatorie în întreprinderi și instituții să se facă „fără plata taxei” în loc de „cu plata taxei”. Ca atare rămâne drept principiu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
plata taxei”. Ca atare rămâne drept principiu: orice bărbat evreu, din categoriile prevăzute mai sus, ori prestează munca la zăpadă ori plătește suma respectivă. V. - Taxele se vor achita până la 10 Februarie 1943, așa cum prevede comunicatul Nr. 8 al Comisiei Interministeriale. VI. - Sancțiuni: a) - Cei neprezentați la această muncă vor fi dați în judecata Curților Marțiale ca „nesupuși la munca obligatorie”. b) - Deasemenea, șefii instituțiunilor și întreprinderilor, care n’au obținut scutirea evreilor repartizați și nu-i trimit Cercului Teritorial pentru
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în termenul prescris, vor fi obligați să se prezinte imediat la muncă; cei care nu se prezintă vor fi dați în judecată. VII. - Diverse: a) - Organele militare teritoriale vor ține seama de toate comunicatele Marelui Stat Major și ale Comisiei Interministeriale referitoare la evrei, care apar în presă, punându-le în aplicare înainte de a sosi ordinele M.St.M. b) - La data de 1 Aprilie 1943, va sosi la Marele Stat Major o situație, după modelul alăturat, centralizată pe Corpul Teritorial
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
24 Noemvrie 1942. 4. La 24 Noemvrie 1942 s’a creat un organ special, COMISIA INTERMI NISTERIALĂ, sub președinția Domnului Ministru al Justiției, care a avut drept efect dispersarea soluționării problemei evreești sub raportul muncii obligatorii la trei organe: - Comisia Interministerială, care studiază și hotărăște asupra chestiunilor de principiu; - Împuternicitul Guvernului pentru reglementarea regimului evreesc din România, care se ocupă cu acordarea carnetelor de scutire de muncă obligatorie, pentru evreii necesari continuității vieței economice cât și cu urmărirea încasării sumelor datorate
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
3 luni de funcționare efectivă; pentru primele trei luni de funcționare neavând decât drepturile de soldă, hrană și întreținere ale unui soldat. Întrucât această deciziune are nevoie de mai multe completări se va face un regulament de aplicare de către Comisia Interministerială. V. Constatări. 1. Munca obligatorie a evreilor din detașamentele exterioare (lucrări de dru muri, canalizări, îndiguiri, etc.) a fost bine organizată în cursul anului 1942/1943, dând rezultate mulțumitoare și chiar bune, după modul cum s’a manifestat vigilența și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Capitalei. 3. Numărul total al celor nesupuși la muncă și cu situația neclară (19.742) este foarte mare în proporție cu numărul celor înscriși (98.466). Se impun razii dese ale organelor militare în colaborare cu cele polițienești. 4. Comisia Interministerială pentru organizarea regimului evreilor, a îngreuiat sistemul de lucru și a lăsat încă unele chestiuni nesoluționate: a) - Utilizarea femeilor evreice. b) - Salarizarea evreilor din întreprinderi. Marele Stat Major a avut proiectul de Decret Lege gata din Iulie 1942, însă a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a) - Utilizarea femeilor evreice. b) - Salarizarea evreilor din întreprinderi. Marele Stat Major a avut proiectul de Decret Lege gata din Iulie 1942, însă a fost ținut în suspensie la Ministerul Apărării Naționale până în Noemvrie 1942, când a luat ființă Comisia Interministerială. c) - Punerea la dispoziția Ministerului Apărării Naționale a fondului cu care să se susțină cheltuielile și drepturile ofițerilor, subofițerilor și gradaților care încadrează detașamentele de evrei cât și pentru întrebuințarea evreilor folosiți în detașamente. 5. O problemă foarte acută, care
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Centrala Evreilor a fost sesizată din luna August 1942 ca să ia măsuri pentru echiparea evreilor săraci, totuși n-a reușit decât într’o mică parte și cu întârziere, motivând lipsa materialelor de pe piață și în special al talpei. 7. Comisia Interministerială prin Comunicatul Nr. 4 din 24 Decemvrie 1942 a dat dreptul ca să ceară scutire de muncă și evreii repartizați de către Marele Stat Major la instituțiile de Stat. În baza acestui comunicat foarte multe instituții (C.F.R., Prefectura Poliției, Siguranța, etc.) au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Stat, Județ sau Co mună se repartizează de către Marele Stat Major, fie individual, fie în grup sau detașamente. Ca atare, scutirile de muncă trebuiau acordate numai evreilor care sunt necesari continuității vieței comerciale și industriale și nicidecum instituțiilor. 8. Comisia Interministerială a însărcinat cu acordarea scutirilor, comisii locale de revizuire, prezidate de magistrați. Aceștia au început lucrările în luna Decemvrie și le-au terminat la 1 Aprilie. Tabele cu evreii scutiți în prima instanță și în apel (11.000 evrei între
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
obligați în toate cazurile, ca să poarte la hainele civile, o brasardă galbenă lată de 10 cm., cu numele Cercului de Recrutare respectiv. Cu toate stăruințele depuse evreii s’au arătat foarte recalcitranți, nevrând să poarte această brasardă. De curând, Comisia Interministerială a hotărât ca evreii să poarte brasarda numai pe timpul lucrului. Acest sistem nu poate fi admis, deoarece evreii imediat ce pleacă dela detașament - fie cu voie, fie fără voie - scot brasarda și scapă foarte ușor controlului. În Bucovina toți evreii poartă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]