6,649 matches
-
Volumul Profile literare (1891) se compune din impresii de lectură; autorii, români și francezi (D. Bolintineanu, Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Al. Vlahuță, V.G. Morțun, Th. M. Stoenescu, J.M. Guyau, Louise Ackermann, Th. de Banville) au fost selectați după criteriul afectiv. Intuițiile sunt sigure și gustul cultivat, dar cronicarul, discipol al lui C. Dobrogeanu-Gherea, apreciază mai ales literatura de „documente omenești”, pe E. Zola, în special. Bogăția lecturilor (Lamartine, E. Renan, Taine, J. Lemaître, Baudelaire, Sully Prudhomme, Mallarmé, Verlaine, Jean Richepin, Paul
DEMETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286723_a_288052]
-
judecata proprie își selectează argumentele după criterii impresioniste. Totuși, rezultatele sunt de asemenea notabile. Figurile celor trei conducători ai revoluției bolșevice, Lenin, Troțki și Stalin, apar așa cum erau în realitate, iar evenimentele ulterioare au confirmat în bună măsură ipotezele și intuițiile lui D. Același lucru se poate spune și despre panorama dictatorilor europeni, Pilsudski, Atatürk, Mussolini, Salazar sau Hitler. Și aici, creionul care schițează se dovedește sigur. Trăsături fizice, date oferite de analiza psihicului, fapte biografice relevante, nimic nu este uitat
DIAMANDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286759_a_288088]
-
paralele sau mai degrabă într-un triptic. Conflictele dramatice se raportează la un simbolic etic, ilustrat de personalitatea lui Ștefan cel Mare, ceea ce susține ideea complementarității celor trei piese. În viziunea dramaturgului, Ștefan întruchipează identificarea domnului cu țara. Cu o intuiție remarcabilă sunt alese în Apus de soare clipele din urmă ale vieții și domniei lui Ștefan, când acesta este încercat de boală, tulburat de îndoieli, pândit de zavistnici. În orizontul trecerii, el se spovedește, își mărturisește, chiar dacă sibilinic, zburdălniciile tinereții
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
limbajului și ale comportamentului nu sunt decât rareori contrazise. Prozatorul construiește mici întâmplări ce se petrec, de preferință, în mediul muncitoresc, adunând fișe despre existențe neînsemnate și folosind, de regulă, stilul notației fidele, dar exprimându-se, intermitent, cu sobrietate și intuiție de psiholog. Atmosfera este omogenizată de intervențiile naratorului, mai accentuate în prozele scrise la persoana întâi, dar prezente cu discreție și în textele scrise în manieră obiectivă. În Povestiri (1987), autorul prezintă o panoramă simbolică a orașului, populată cu personaje
DRUMUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286884_a_288213]
-
seamă din curăția și claritatea gândului. Autorului îi sunt străine artificiile, iar pitorescul lexical ține de vârsta limbii literare. Ilustrând o etapă de tranziție, fraza cu aer de vechime a memorialistului include firesc neologismul, îndeobște glosat, uneori asimilat cu bună intuiție. Golescu nu descoperă Europa, de care, ca membru instruit al protipendadei și cititor de carte grecească, nu fusese niciodată străin, ci își descoperă propria-i vocație de luminător. Europa trebuia să fie așa cum și-o închipuise, așa cum trăia, ca experiență
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
În artă. Dar proliferarea recentă a discursului teoretic francez pe temă estetică nu face decît să gestioneze Îngrijorarea-spre-disperare față de extinderea principiilor estetice negative care prezidează producția artistică a ultimei sute de ani la nivelul vieții cotidiene; Houellebecq are curajul și intuiția să o exprime incontinent. Reacționar sau nu asta interesează cel mai puțin În cazul unui mesaj viguros transpus În registru literar Houellebecq este un adept patetic de sincer al iubirii, al solidarității, al umanismului. Numai un răuvoitor l-ar putea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mai puțin atente la limbaj ca normă, scriitoarele franceze sînt preocupate, În ton cu epoca, de limbaj ca expresie a unei energii vitale destituite de metafizică. Miza cade pe o autenticitate imediată a trăirii și a experienței trupului. Scriitoarele au intuiția că numai vorbele lui pot fi suficient de ritoase pentru a atrage atenția și pentru a transmite un alt adevăr omenesc - mai omenesc - decît cel cu care literatura ne Învățase pînă acum. De aceea, cred, tipologia reprezentării corpului În literatură
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
o rulotă kusturițiană, pînă la nouă ani, cînd rulota și bunica dispar mistuite Într-un incendiu. Fio rămîne singurică. Familia adoptivă și orfelinatul Îi desăvîrșesc inițierea În viață. La 18 ani, Fio are o idee interesantă În privința asigurării propriei subzistențe: intuiția ei morală Îi spune că oamenii, cu cît o duc mai bine din punct de vedere material, cu atît au mai puține credințe și acționează În virtutea impulsului. Că au, prin urmare, Întotdeauna ceva de ascuns pentru că se simt vinovați. și
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Antologia sanscrită, culegere de înțelepciune indiană). El a consacrat tălmăcirilor ani întregi de muncă și s-a impus drept cel mai bun traducător al epocii și unul dintre cei mai talentați traducători ai noștri dintotdeauna, probând calități de mare poet - intuiție, inventivitate, forță expresivă. A realizat o bună versiune a Georgicelor și a Eneidei lui Vergiliu, reușind captarea celor mai fine nuanțe, cu păstrarea hexametrului originar. Înaintea elenistului G. Murnu, traducătorul cel mai autorizat al lui Homer, C. a tradus (și
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
de astrologie, de istorie - obscuritățile ori aparentele ciudățenii ale poemului. El a fixat ca an al viziunii dantești anul 1289, a demonstrat rigoarea matematică după care se desfășoară trecerea prin Purgatoriu și Paradis, oferind, astfel, cheia unor alegorii. Comentariul cuprinde intuiții admirabile, iar traducerea impresionează, sub raport artistic, prin atingerea înălțimii stilistice a originalului. Respectându-i vigoarea și plasticitatea, păzindu-i înțelesurile, C. reușește să redea suflarea dantescă a Divinei Comedii. În comparație cu numărul limitat de motive, față de cvasiabsența invențiunii epice, tehnica
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
filon al sociologiei clasice franceze care l-a înrâurit semnificativ pe fondatorul Școlii de la București, ignorat de critica de specialitate poate și pentru că Gusti însuși nu a făcut nici o referire, nici o mențiune expresă la această moștenire. Este vorba de unele intuiții similare ale sensului priorității întregului asupra elementelor sale constitutive, identificabile în sociologia lui A. Comte (1798-1857), E. Durkheim și D. Gusti. Foarte probabil că teoria organismului social și legea preponderenței sociale a forței materiale elaborate de A. Comte (o foarte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Gânditorii englezi au făcut aluzie la sine (selfă ca la cine ce exprimă subiectul cogitației lui Descartes. Hume nega substanțialitatea acestui self. Sensul psihologic al sinelui a fost deseori cel de agent proactiv și reflexiv, conștient. Sinele mai sugerează spontaneitate, intuiție. E și pronume relfexiv și poate fi substantivat (sineitateă sau poate să apară în expresii lingvistice precum: „pe sine însuși”, „el însuși”, „eu însumi”. În prezent, lingviștii își unesc eforturile cu antropologii pentru a studia sinele (Stamatov, 2003Ă. În ultima
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fie carnea, cortină/ de carne clarobscură - înghețată ca apa,/ penetrantă” (Scara cu șapte trepte). Ingenuitatea se amestecă uneori cu ironia și autoironia. Demersul liric se interiorizează în încercarea de a surprinde înlănțuirea vârstelor, trecerea spre crepuscular fiind un corolar firesc. Intuiția vegetalului rămâne dominantă, dar apare și imaginea unui univers autodevorator. În 1981 a obținut Premiul pentru poezie al Asociației Scriitorilor din Timișoara pentru Arbore genealogic, volum unitar tematic, dar novator: „Care e prima amintire? Reptila/ cu ochii săi bulbucați, ficși
DAN-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
Cineva te dă pe ușă afară din propriul tău trup/ zilnic de-o mie și una de ori./ Tu intri înapoi pe fereastră extenuat de spectacol,/ zilnic de-o mie și una de ori.// - imaginează-ți; Melcul din cochilie cu intuiția/ mereu corectă a zodiei, întră și iese/ sau hieroglifa surâzătoare, pentru o clipă, a fulgerului/ pe care acum o citești”(Epifanii). Poemele din Elegie în grădină (1987) aduc o nouă diversificare a temelor, cumva în spiritul timpului, incluzând și numeroase
DAN-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
individualitatea ideii operei literare, D. reia problema estetică a raportului dintre forma și conținutul operei de artă, căutând să corecteze interpretările schematic vulgarizatoare din epocă. Dacă la nivel teoretic demonstrația se arată imprecisă, confuză și adeseori marcată ideologic, în schimb intuițiile la lectura unor texte de Petru Dumitriu, Zaharia Stancu sau Marin Preda rămân în parte valabile. Încercări de analiză literară (1956) și Direcții și tendințe în proza nouă (1963) confirmă interesul lui D. pentru proza contemporană. Criticul analizează ideile operelor
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
analiză și experiență. Ea are multiple surse de informație și caută noi conexiuni Între idei și concepte străine; • sistemică: ea evită explicațiile unidimensionale și schemele cauzale prea simple. Gândirea strategică procedează la o Înțelegere holistică a firmei În care imaginația, intuiția și flerul au un rol important; • practică: ea nu constă În salturi periculoase În conjuncturi, ține seama de moștenirea trecutului și de ritmul de schimbare a oamenilor și instituțiilor. Managerii români sunt tot mai preocupați de domeniul strategiilor concurențiale, care
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
evalua implicațiile strategice, pentru a se asigura de reușita punerii În practică a ideilor spontane și absolut noi, Încărcate de speranță și care, altfel, n-ar avea nici o șansă de a se concretiza (Ohmae, 1998, p. 42). Se constată că intuiția inteligentă și imaginația primează În raport cu deducția. Strategia definește căile și mijloacele ce-i permit firmei să progreseze spre obiectivele esențiale În condiții mai bune: dezvoltarea armonioasă și o mai strânsă legătură cu mediul actual și viitor. Strategia nu poate fi
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
se realizează. Firma prevăzătoare va introduce strategiile contingente sau de rezervă, aplicabile imediat, bazate pe ipoteze diferite. La acestea se adaugă strategia ocurentă, ce provine dintr-o oportunitate ce nu are nimic În comun cu strategia inițială, bazându-se pe intuiția și imaginația managerilor, dar și pe omisiunea reactualizării strategiei inițiale. Managerul general are un rol important În comunicarea obiectivelor prioritare și a strategiei și În Întărirea angajării emoționale a salariaților firmei În planul strategic. Pe lângă clarificarea și apărarea obiectivelor și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
tot ce s-a Întâmplat Într-o negociere. De asemenea, trebuie să manifeste toleranță față de ambiguitate și diferență. Dacă nu are aceste calități, el riscă enorm să fie supus unui stres puternic și greu de suportat. 4. Să facă dovada intuiției și ascultării Mai ales În domeniul intercultural, negociatorul nu poate ști totul. O intuiție bună Îi va permite să sesizeze mai ușor interlocutorul, fără să-l jignească. O bună ascultare Îl va ajuta să evite erorile. Acestea constituie un semn
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
față de ambiguitate și diferență. Dacă nu are aceste calități, el riscă enorm să fie supus unui stres puternic și greu de suportat. 4. Să facă dovada intuiției și ascultării Mai ales În domeniul intercultural, negociatorul nu poate ști totul. O intuiție bună Îi va permite să sesizeze mai ușor interlocutorul, fără să-l jignească. O bună ascultare Îl va ajuta să evite erorile. Acestea constituie un semn de bunăvoință care va fi Întotdeauna bine primit de interlocutorul său. 5. Să rămână
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de salvare, în timp ce Pirgu răzbate până la cele mai înalte trepte ale ierarhiei sociale și politice. Deși sunt descrise turpitudinea și promiscuitatea Bucureștiului de altcândva, urbe de la „porțile Orientului”, totuși din paginile romanului se degajă un farmec particular. Cu o remarcabilă intuiție artistică, C. a putut extrage o poezie indicibilă din boema și surparea prin viciu a personajelor coborâtoare din stirpea aristocratică. Peste tot este infuzată poezia tainei, a ființelor stranii, corelată cu voluptatea farmecului nocturn. Scriitorul șterge adesea hotarul dintre trecut
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
Lovinescu), ci cu mijloace științifice. Admițând că profesia de critic și istoric literar presupune simțul artisticului și vocația de a-l comunica, el considera tot atât de indispensabilă o solidă pregătire intelectuală, îndeosebi filologică. Interpretarea literară - subliniază C. - nu-i posibilă fără intuiție, dar intuiția trebuie „să aibă controlul garanțiilor științifice”. În opinia lui, „drepturile primordiale ale emoției și intuiției estetice” sunt de necontestat, însă exercitarea acestora duce la bune rezultate numai dacă se au în vedere, în același timp, procesul de creație
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
cu mijloace științifice. Admițând că profesia de critic și istoric literar presupune simțul artisticului și vocația de a-l comunica, el considera tot atât de indispensabilă o solidă pregătire intelectuală, îndeosebi filologică. Interpretarea literară - subliniază C. - nu-i posibilă fără intuiție, dar intuiția trebuie „să aibă controlul garanțiilor științifice”. În opinia lui, „drepturile primordiale ale emoției și intuiției estetice” sunt de necontestat, însă exercitarea acestora duce la bune rezultate numai dacă se au în vedere, în același timp, procesul de creație a unei
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
vocația de a-l comunica, el considera tot atât de indispensabilă o solidă pregătire intelectuală, îndeosebi filologică. Interpretarea literară - subliniază C. - nu-i posibilă fără intuiție, dar intuiția trebuie „să aibă controlul garanțiilor științifice”. În opinia lui, „drepturile primordiale ale emoției și intuiției estetice” sunt de necontestat, însă exercitarea acestora duce la bune rezultate numai dacă se au în vedere, în același timp, procesul de creație a unei opere și expresia artistică. Pentru luminarea procesului creativ poate fi utilă examinarea „aspectelor sociologice”, întrucât
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
circuație fabuloasă. Studiind tabloul multiform al „cărților populare” („grup” literar atât de variat), descoperindu-le - pe unele - în codice înainte necercetate, clasificându-le în funcție de conținut și de filiera prin care au pătruns în literatura românească, C. a avut, fără îndoială, intuiția extraordinară a însemnătății palierului cultural al oralității, a funcțiilor complexe pe care acesta și le-a asumat în Evul Mediu european și mai târziu în culturile puternic atașate tradiției. Cu ajutorul acestor martori atât de credibili (o credibilitate pe care a
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]