6,319 matches
-
Cartei au fost Havel, Jiøí Hájek (fost ministru de Externe sub Dubček) și bătrânul Jan Patočka, filosoful de frunte al Cehoslovaciei - cu toții intelectuali izolați, fără vizibilitate publică sau influență, lucru care nu a Împiedicat autoritățile să reacționeze cu furie față de manifestul lor, „o scriere cu caracter antistatal, antisocialist, demagogic și abuziv”. Diferiții semnatari erau descriși - Într-un limbaj calchiat după procesele-spectacol ale anilor ’50 - drept „trădători și renegați”: „un lacheu și agent al imperialismului”, „un politician falit” și „un aventurier internațional
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
izolat, filosoful Richard Rorty, În Süddeutsche Zeitung. În orice moment din secolul precedent, o inițiativă intelectuală de o asemenea anvergură, În ziare atât de importante și cu semnături de un asemenea calibru ar fi fost un eveniment public major: un manifest și o chemare la arme care ar fi zguduit comunitatea politică și culturală. Dar inițiativa Habermas-Derrida, deși articula sentimente Împărtășite de mulți europeni, a trecut practic neobservată. Nu a devenit o știre În sine și nu a fost citată de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
membră a Î 480, 484; țările sărace 483-485 Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO) 214, 226, 280, 668; Franța și Î 153-155; Marea Britanie și Î 155, 159 Comunitatea Europeană a Energiei Atomice 280 Comunitatea Statelor Independente (CSI) 600 conceptul „Manifestul Gherilei Urbane” 432 Conciliul Vatican II 348 Conferința de la Bretton Woods 110; sfârșitul sistemului monetar adoptat 418 Conferința de la Messina 280 Conferința de la Moscova (1947) 125 Conferința de la Potsdam 116, 123 Conferința pentru Securitate și Cooperare În Europa 460, 518
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mișcări studențești - vezi mișcări studențești UNRRA - vezi Agenția Națiunilor Unite pentru Refacere și Restabilire (UNRRA) Uri, Pierre 100 URSS - vezi Uniunea Sovietică USIA - vezi Agenția Americană de Informații (USIA) Uzbekistan 543, 600 V Vaculík, Ludvík 192, 403, 406, 521, 528; manifestul 407 Vadim, Roger 317 Vajda, Mihály 520 Valletta, Vittorio 60 valoni 648 Varda, Agnès 353 Vattimo, Gianni 716 vechea stângă 372-373 Veil, Simone 449, 733 venitul disponibil 313 Verheugen, Günter 799 victimele celui de-al doilea război mondial 31-32 Viena
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
toujours d'une sorte d'osmose : pendant să période de verslibriste, Blaga dotait șes rythmes " brisés " de l'allure ferme et souvent même majestueuse de certains fragments puisés dans la métrique classique ; pendant son " retour " aux formes traditionnelles, le poète manifeste le goût du modernisme par leș nouvelles fonctions dont îl sait revêtir un octosyllabe ïambique ou un décasyllabe anapestique. Leș expériences du verslibriste de jadis ont survécu à la reprise des formes traditionnelles.1505 Îl y a, donc, continuité stylistique
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
care-l deschid către o dimensiune transcendentă. Refuzul a ceea ce simboliștii numesc "artiști fotografici" precum Bouguereau, Meissonier, Gerveux etc., "Zola ai picturii" (Zolas of painting)8, nu exclude câtuși de puțin utilizarea strategiilor picturii realiste în detrimentul realismului. Jean Moréas, în manifestul simbolist din 1886, publicat în Le Figaro littéraire, consideră ca trăsătură esențială a simbolismului exprimarea unei idei indirect, prin configurarea unui nou context interpretativ, care nu mai face apel doar la raționament, ci și la un instrumentar al simțurilor informate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
abstracte. Gustav Klimt a încorporat portrete realiste, ușor stilizate în vârtejuri ornamentale aurite, astfel inserându-le simbolic în excelența sentimentelor nobile"31. Caracterul eclectic al simbolismului în artele plastice iese și mai bine în evidență în încercările de ordonare taxonomică. "Manifestului simbolist" în literatură al lui Jean Moreas, în 1886, și "Artei poetice" a lui Verlaine, din 1874, îi corespunde în pictură articolul publicat despre Gauguin de Albert Aurier în Mercure de France, în 1891. Opera de artă, consideră Albert Aurier
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
desfacă, dar din care se alimentează restul. Cu câteva decenii înainte, non-finitul picturii lui Nicolae Grigorescu apăruse ca o inovație bizară, fiind puternic contestat ca o carență sub raport tehnic. O serie din Himerele paciuriene au ceva neterminat, nedesăvârșit, tatonant, manifest prin disproporția intenționată a raporturilor corporale, cât și prin fluiditatea, instabilitatea ductilă a acestor corpuri. În mitologia greacă, Himera este un animal fabulos cu corp de leu, aripi de pasăre și coadă de șarpe, însă Paciurea nu respectă decât parțial
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Luchian întrețin, în opinia criticului, o relație aproape simbiotică, de unde și riscul ca opera sa să fie supusă "unui empirism primejdios". Theodor Enescu îl plasează în contextul internațional al Simbolismului, iar criticul asimilează Decadentismul noului termen care se impune odată cu manifestul lui Moréas aplicat ulterior și artelor plastice. Foarte adesea, primul este utilizat de criticii de artă ai perioadei fin de siècle pentru a caracteriza anumite nuanțe și afilieri în pictura românească. Pentru cuprinderea operei lui Luchian este mai eficientă utilizarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reprezentantă a simbolismului românesc în pictură. Capitolul IX IX.1. Secesiuni europene De la bun început, ceea ce pare să constituie numitorul comun al majorității secesionismelor europene, minirevoluții artistice care configurează profilul unei arte moderne proteice, este eclectismul lor, dublat de antiacademismul manifest al celor care li se alătură corelat cu atitudinea antiestablishment. În genere, mișcările secesioniste nu își fundamentează demersul pe un set de reguli există și excepții așa cum nu consacră un anumit stil, o anumită viziune, o anumită direcție. Ceea ce nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Van Gogh (1901), Lautrec (1902), Seurat, Van Gogh, Manet (1905), Gauguin (1906), Cezanne (1907), Braque (1908). Apărea, în 1912, broșura Du cubisme de A. Gleizes și J. Metzinger, iar în 1913, Les Peintres cubistes a lui Apollinaire, considerată ca un manifest al cubismului, scriitorul forjând chiar termenul de orfism pentru o facțiune disidentă în fruntea căreia se afla Frantisek Kupka. Prima expoziție a futuriștilor are loc la Paris, în 1912, deși Marinetti își publicase manifestul în Le Figaro, din 1909. Primul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a lui Apollinaire, considerată ca un manifest al cubismului, scriitorul forjând chiar termenul de orfism pentru o facțiune disidentă în fruntea căreia se afla Frantisek Kupka. Prima expoziție a futuriștilor are loc la Paris, în 1912, deși Marinetti își publicase manifestul în Le Figaro, din 1909. Primul Război Mondial reprezintă clivajul între două lumi, anunțat de aceste expoziții avangardiste. Această diversitate nu trebuie să surprindă; ca și în literatură, o serie de pictori încep ca simboliști vezi spre exemplu Theodor Pallady
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se deschide lumea artei rusești. Trebuie menționat că de o manieră asemănătoare evoluează și revista Ileana care, chiar dacă nu este bilingvă, are câteva texte critice în franceză, fiind de la sine înțeles că publicul avizat, interesat de artă, cunoaște această limbă. Manifestul literar al revistei, semnat de Redacție, merită citat. Ca și în cazul Ilenei, Ver sacrum sau Pan, revista adoptă o etichetă mitologică, "lâna de aur", simbol al artei în căutarea căreia pleacă argonauții moderni, artiștii. Revista apare la un an
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și nu în sensul unei estetici anume. Afirmarea oarecum tautologică a autonomiei artei, insistența cu care se reia tema, devine astfel semnificativă, fiind dublată de afirmarea necesității unei deschideri instituționale, și în aceasta constă mesajul revoluționar cu accente secesionist-utopice al manifestului. Se va putea vedea că artiștii ruși, precum Dobujinski, nu au rămas indiferenți la evenimentele din 1905, chiar dacă o bună parte din miriskusstnici, precum Konstantin Somov, se izolează în universul artei, reconstruind atmosfera feeric-frivolă a secolului XVIII, după care tânjea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sunt concludente. Przybyszewski oferă propria sa interpretare mitului platonic al androginului primordial, numai că Satan este acum cel care separă cele două sexe, inaugurând astfel o căutare fără sfârșit a restabilirii unității primordiale. Ca și pentru artiștii care semnează articolul manifest din primul număr din Золотое Руно (Lâna de aur), arta constituie pentru Przybyszewski un reflex al Absolutului, iar misiunea artistului este să reveleze "sufletul gol goluț" (naga dusza) și să dea glas "strigătului" individului"484. Tot Stanisław Przybyszewski expune teoria
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
anterioare de pictori. Fapt semnificativ pentru revendicările noviste "libertariste" ale junimii artistice, Nicolae Grigorescu realizase o deschidere în ce privește gustul estetic printr-o pictură care depășea cadrul canonic al picturii academice. Catalogul manifestării secesioniste (cuprinzând 123 de lucrări) conținea și un manifest polemic, subliniind necesitatea unei arte libere de orice constrângeri și incluzând prin aluzie și pe cea a unui cadru formal rigid, conservator și rezervat față de noutățile estetice. "Independența" este un alt cuvânt cheie utilizat de artiști. Cuvântul beneficia atunci de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cele mai diverse. Aceast fapt va conferi de la început mișcării o libertate maximă, din necesitatea ca pictura să se acordeze la diapazonul și anvergura artei occidentale. Nu suntem nici campionii unei arte nouă sau unei școale nouă" se afirmă în manifestul secesionist. În opinia lui Theodor Enescu, acest eclectism nu este în măsură să direcționeze, să educe gustul publicului, dar creează o masă critică favorabilă receptării artei noi și încurajează explorarea unor noi direcții în pictură: Jugendstil-ul, Art-Nouveau-ul, simbolismul, impresionismul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
apărute în primul număr al revistei semnate de Ion C. Bacalbașa și Bogdan-Pitești este relevantă pentru proiectul edificării unei arte moderne la începutul secolului XX în România. Articolul lui Ion C. Bacalbașa, cel care deschide primul număr, nu reprezintă un manifest propriu-zis, nu conține un program bine structurat, vehiculând o serie de generalități. El configurează, mai degrabă, o atitudine, reluând o parte din dezideratele secesioniste, prezentate în manifestul propriu-zis de la Salonul Independenților din 1896. Argumentele lui I. Bacalbașa constau în afirmarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Articolul lui Ion C. Bacalbașa, cel care deschide primul număr, nu reprezintă un manifest propriu-zis, nu conține un program bine structurat, vehiculând o serie de generalități. El configurează, mai degrabă, o atitudine, reluând o parte din dezideratele secesioniste, prezentate în manifestul propriu-zis de la Salonul Independenților din 1896. Argumentele lui I. Bacalbașa constau în afirmarea necesității dezvoltării artelor frumoase, a unui gust educat, a promovării tinerilor artiști și a noilor direcții din arta europeană. Din acest punct de vedere, reiterând demersul maiorescian
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în Viața românească, aprilie 1908, pp. 88-90. 486 Petre Oprea, Societăți artistice bucureștene, Editura Meridiane, București, 1969. 487 Theodor Enescu, Scrieri despre artă, vol. II, ediție îngrijită de Ioana Vlasiu, Editura Meridiane, București, 2000, p. 108. 488 A se vedea manifestul publicat în 1940, în Dacia literară de către Mihail Kogălniceanu. 489 Constantin Prodan, Sculptura, pictura și gravura românească. Prelegeri ținute la Ateneul Român în zilele de 7, 14 și 28 martie 1936, București, Imprimieriile Independența, 1937, p. 40. 490 În această
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
oameni, norme culturale, societate În general). Ea a ajuns să fie onceptul central În psihologia socială. La rândul ei, U. Șchiopu (1997) arată că termenul de titudine se referă la modalitățile de a reacționa verbal san prin comportamente (latente sau manifeste) În mod personal și evaluativ față de problemele curente de viață, cele legate de onduitele semenilor și cele privind munca, activitățile și produsele personale inclusiv reative, stilul și valoarea lor; d) definiții care relevă Împletirea diferitelor procese și fenomene psihice În cadrul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
defavorabile). Atitudinile sunt rezultatul unui proces continuu și dinamic de Învățare socială. Atitudinile nu sunt izolate de celelalte componente ale sistemului psihic individual, Întreținând numeroase relații, Într-un sistem organizat, unitar și multifuncțional, cu motivațiile, interesele, opiniile, credințele și comportamentele manifeste ale individului. 1.4. Schimbarea atitudinală - efecte În comportamentul de cumpărare și consum Formarea atitudinilor este un proces complex. Punctul de pornire Îl constituie nevoile consumatorului atât cele utilitare cât și cele afective. Acestea determină motivația consumatului de a prelucra
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
rezolvarea lor presupun atitudini rutiniere dar și creative, fie că o privim ca o concepție științifică elaborată de subiect din constructe și concepte (Kelly Psihologia constructelor personale), atitudinile sunt considerate dimensiuni esențiale pentru delimitarea caracterului individului și a comportamentului său manifest. Atitudinile componente ale caracterului aparțin de fenotip și sunt dobândite În procesul formării lor, motivația, valorile, expectanțele și idealurile oamenilor constituie latura vectorială de orientare și susținere a atitudinii. A doua latură, care este executivă, latura acțională, implică un mod
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
special. Ne-am propus să discutăm În această lucrare despre familie și problemele ei deoarece În familie se formează primele deprinderi și obiceiuri de consum, se interiorizează valorile estetice, morale ce vor jalona atitudinile și conduitele În comportamentul de consum manifest. Crizele și conflictele specifice fiecărie vârste (vezi Fig. nr. 4) se reflectă și la nivelul comportamentului de consum al individului. Fig. nr. 2 Reprezentarea socială a familiei (Mariana Caluschi, Mihaela Șerban) Oportunitățile oferite familiei pentru a lucra În țări ale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
lor și a educației conflictul. Celelalte două antinomii amintite la Început generează atitudini și comportamente specifice subscrise celor două tipuri generale, posibil de cunoscut și de avut În vedere În delimitarea tendințelor generate În contextele socio economice și culturale date, manifeste În modă, motivație, decizie de cumpărare, etc. Atât fenomenul personalizării cât și cel al formalizării distinctive atenționează managerii În necesitatea promovării strategiilor primare ale creativității: pluralitatea perspectivelor și a privirilor potențiale, contrafactualitatea, provocarea, depășirea granițelor, Învăluirea și capturarea (vezi M.
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]