7,435 matches
-
istoriografia umanistă din secolul al XVI-lea, drept "perioada bizantină", termen neutilizat anterior. În perioadă anilor 1204 - 1261, a fost capitala Imperiului latin din Orient, ca urmare a cuceririi sale de către armata Cruciadei a IV-a (1195 - 1204). Pe parcursul unui mileniu Constantinopol-ul și imperiul său au fost stindardul civilizației și culturii europene medievale, păstrătoare ale tezaurului de cultură, artă și civilizație antică. Constantinopolul și Imperiul Bizantin sunt considerate a fi un leagăn major de civilizație europeană și mondială, civilizație caracterizată printr-
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
Km și o lățime ce variază între 650 și 2800 de metri. Apele sărate ale celor două mări, pe care le unește, au umplut un șanț geologic adânc, născut prin ruperea, sau compresarea uscatului la începutul erei quaternare. De 4-5 milenii un număr greu de precizat de seminții i-au traversat apele de pe un continent pe altul, sau de la o mare la alta, în ciuda curenților violenți ce îl străbat. In lungul strâmtorii adâncimea apelor variază între 36 și 124 de metri
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
este un golf lung și îngust, asemănător unui șarpe acvatic, un corn prelung cu vârful puțin curbat. Razele soarelui de după amiază se reflectă în apele sale, făcându-le să strălucească ca aurul topit. Malurile lui au cunoscut de-a lungul mileniilor mulțime de seminții purtătoare a diverse religii și stadii de dezvoltate pe scara civilizației. Chiar și astăzi cartierele care-l mărginesc oferă o imagine completă a compoziției etnice și religioase a metropolei. La începutul mileniului dinaintea erei noi în adâncul
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
au cunoscut de-a lungul mileniilor mulțime de seminții purtătoare a diverse religii și stadii de dezvoltate pe scara civilizației. Chiar și astăzi cartierele care-l mărginesc oferă o imagine completă a compoziției etnice și religioase a metropolei. La începutul mileniului dinaintea erei noi în adâncul golfului a luat naștere o neînsemnată locuire umană, numită "Semistra", folosind calitile deosebite ale apelor lui pentru un port al navelor rudimentare. Mai târziu locuitorii s-au deplasat pe colina tringhiulară, mai înaltă, cuprinsă între
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
devastator s-a produs în apropiere, cu epicentrul în orașul industrial Izmit. Cutremurele enumerate au avut diverse grade de intensitate, dar toate au fost consemnate istoric. Din studierea istoriei bisericii Sfânta Sofia se mai pot enumera cutremure memorabile din primul mileniu al erei noi. Se pot amiti cele din anii 553, 557 (două cutremure care au dus la prăbușirea uimitoarei cupole), 869, 986 (deteriorări care au dus la gândul închiderii definitive a bisericii) și 1348 (prăbușirea părții de răsărit a cupolei
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
sec. al 5-lea și 800.000 locuitori după sec. 6-7 e.N, în jur de 1.000.000 locuitori în jurul anului 1000 e.N. Apoi populația a scăzut brutal până la cucerirea otomană, ca să ajungă la același nivel abia după un mileniu. Populația Istanbul-ului s-a mărit de trei ori în ultimii 25 de ani. Aproape 70% din locuitori trăiesc în partea europeană a sa și doar 30 la sută în partea asiatică. De asemenea, în ultima perioadă s-a înregistrat
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
de bronz aurit Minunații cai de bronz au avut un destin foarte aventuros de peregrinare și de stăpânire. In insula Chios au stat din sec. al 3-lea e.A. până în sec.al 4-lea e.N, aproximativ trei sferturi de mileniu, apoi la [[Constantinopol]] au rămas cam tot atâta timp, din sec. al 4-lea e.N până în anul [[1204]], când prin alt jaf au intrat în posesia Veneției. Din [[1204]], au fost ridicați pe fațada [[Bazilica Sfântul Marcu din Veneția
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
-lea Porphirogenetul" (913-959). Monumentul seamănă până la identificare cu un obelisc egiptean, numai că nu are un corp monolitic, fiind edificată prin zidirea unor blocuri modeste de piatră albicioasă, înegrită pe alocuri, pe la rosturi, de scurgerea apelor intemperiilor timp de peste un mileniu. Unele mărturii afirmă că pe același loc a existat o astfel de coloană încă din sec. al 4-lea e.N, coloană pe care împăratul din sec. al 10-lea a reamenajat-o, a înălțat-o și a ornamentat-o
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
la județul Buzău. Două obiective din comuna Scorțoasa sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic și este reprezentat de o așezare aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului (mileniile al III-le-al II-lea î.e.n.) și situat lângă satul Dâlma, în zona unui fost pichet de grăniceri de pe frontiera austro-ungară a României. Celălalt este moara Palcău din același sat Dâlma, datând de la 1900 și fiind clasificată ca monument
Comuna Scorțoasa, Buzău () [Corola-website/Science/301040_a_302369]
-
Movila lui Pătrașcu” care cuprinde o așezare și o necropolă din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.), o așezare și o necropolă din perioada Latène (secolele al V-lea-I î.e.n.), o altă necropolă din primul mileniu e.n. și o așezare medievală timpurie din secolele al X-lea-al XI-lea.
Stâlpu, Buzău () [Corola-website/Science/301044_a_302373]
-
din comuna Podgoria sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Unul dintre ele este situl arheologic „Cetățuia” aflat la 2 km nord-vest de satul Coțatcu și cuprinde o așezare eneolitică aparținând culturii Gumelnița (mileniul al IV-lea î.e.n.) și o altă așezare din Epoca Bronzului, cultura Monteoru (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.). Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Coțatcu, datând din
Comuna Podgoria, Buzău () [Corola-website/Science/301032_a_302361]
-
de interes local. Unul dintre ele este situl arheologic „Cetățuia” aflat la 2 km nord-vest de satul Coțatcu și cuprinde o așezare eneolitică aparținând culturii Gumelnița (mileniul al IV-lea î.e.n.) și o altă așezare din Epoca Bronzului, cultura Monteoru (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.). Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Coțatcu, datând din 1858, și casa Alexandru N. Teodorescu, datând de la începutul secolului al XIX-lea, din
Comuna Podgoria, Buzău () [Corola-website/Science/301032_a_302361]
-
situri arheologice: o așezare din secolul al III-lea e.n. aparținând culturii dacilor liberi și descoperită în zona „Derii de Sus”, în grădina de zarzavaturi a fostului CAP din satul Maxenu; și o altă așezare de tip tell datând din mileniul al IV-lea î.e.n. (aparținând culturii Gumelnița din eneolitic). Conacul Garoflid datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea, din satul Țintești, este al treilea monument istoric, fiind clasificat ca monument de arhitectură.
Comuna Țintești, Buzău () [Corola-website/Science/301049_a_302378]
-
XIX-lea, aflată în satul Vâlcelele. Celelalte două sunt clasificate ca situri arheologice. Situl de „Pe Movilă”, a flat la ieșirea din satul Clondiru spre Movila Banului, în jurul cramei fostului CAP, cuprinde o așezare aparținând culturii Boian din neoliticul mijlociu (mileniile al V-lea-al IV-lea î.e.n.) și una din epoca migrațiilor (cultura Cerneahov, secolele al III-lea-al IV-lea e.n.). Situl de la Ulmeni cuprinde trei așezări preistorice una din eneolitic (mileniul al V-lea î.e.n.), una din Epoca
Comuna Ulmeni, Buzău () [Corola-website/Science/301050_a_302379]
-
așezare aparținând culturii Boian din neoliticul mijlociu (mileniile al V-lea-al IV-lea î.e.n.) și una din epoca migrațiilor (cultura Cerneahov, secolele al III-lea-al IV-lea e.n.). Situl de la Ulmeni cuprinde trei așezări preistorice una din eneolitic (mileniul al V-lea î.e.n.), una din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.) și una din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.); trei necropole una din secolele al II-lea-al III-lea
Comuna Ulmeni, Buzău () [Corola-website/Science/301050_a_302379]
-
V-lea-al IV-lea î.e.n.) și una din epoca migrațiilor (cultura Cerneahov, secolele al III-lea-al IV-lea e.n.). Situl de la Ulmeni cuprinde trei așezări preistorice una din eneolitic (mileniul al V-lea î.e.n.), una din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.) și una din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.); trei necropole una din secolele al II-lea-al III-lea e.n., o alta din epoca migrațiilor (secolele al IV
Comuna Ulmeni, Buzău () [Corola-website/Science/301050_a_302379]
-
ca monumente de interes local. Unul dintre ele, biserica „Sfântul Nicolae” din satul Sălcioara, construită în 1926, este clasificat ca monument de arhitectură. Restul sunt situri arheologice. Situl arheologic de la Albești cuprinde o așezare aparținând culturii Boian din neoliticul mijlociu (mileniul al V-lea î.e.n.) și una datând din epoca migrațiilor (cultura Cerneahov, secolul al IV-lea e.n.). Situl de la nord-vest de satul Moisica cuprinde două așezări similare și în plus încă una din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al
Comuna Smeeni, Buzău () [Corola-website/Science/301043_a_302372]
-
aflat tot lângă Moisica, spre Albești, conține o așezare medievală timpurie atribuită culturii Dridu din secolele al IX-lea-al X-lea. Situl de la Smeeni, aflat în zona foste baze furajere și către Sălcioara, conține două necropole una neolitică din mileniile al VI-lea-al V-lea și una din epoca migrațiilor (cultura Cerneahov). Situl din punctul „La Pascoli” de la Udați-Lucieni cuprinde o așezare din epoca migrațiilor (cultura Cerneahov, secolele al III-lea-al IV-lea) și una medievală timpurie aparținând
Comuna Smeeni, Buzău () [Corola-website/Science/301043_a_302372]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,31%). Pentru 3,55% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Descoperiri arheologice din actuala comună Poșta Câlnău arată că zona a fost locuită în preajma mileniului al IV-lea î.Hr.—în zona localității Sudiți găsindu-se urme ale culturii Boian. Alte descoperiri arheologice din zonă, din localitățile Potârnichești și Poșta Câlnău datând din secolele al III-lea -al V-lea d.Hr. aparțin culturii Sântana de
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
al III-lea-al IV-lea) și una medievală timpurie aparținând culturii Dridu. La „Movila Boului”, tot în preajma satului Poșta Câlnău, dar spre est, la 5,5 km de gara Boboc, s-au găsit urmele unei așezări din neoliticul mijlociu (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.). Un al treilea sit, mai amplu, se află în preajma satului Potârnichești pe diverse movile din jurul satului. El cuprinde cuprinde opt necropole: una eneolitică, din mileniul al IV-lea î.e.n.; una din Epoca Bronzului
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
au găsit urmele unei așezări din neoliticul mijlociu (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.). Un al treilea sit, mai amplu, se află în preajma satului Potârnichești pe diverse movile din jurul satului. El cuprinde cuprinde opt necropole: una eneolitică, din mileniul al IV-lea î.e.n.; una din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.); trei din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n., din care una datată spre sfârșitul perioadeidupă secolul al VII-lea î.e.n.
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
al VI-lea-al V-lea î.e.n.). Un al treilea sit, mai amplu, se află în preajma satului Potârnichești pe diverse movile din jurul satului. El cuprinde cuprinde opt necropole: una eneolitică, din mileniul al IV-lea î.e.n.; una din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.); trei din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n., din care una datată spre sfârșitul perioadeidupă secolul al VII-lea î.e.n.); și trei din epoca migrațiilor (cultura Cerneahov, secolul al
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
-al VII-lea) și este unul din siturile eponime ale culturii Ipotești-Cândești. Celălalt sit arheologic major este cel de la Cârlomănești, din punctul „Cetățuia”, la vest de cătunul Pietriș al acestui sat. El cuprinde o așezare din Epoca Bronzului (cultura Monteoru, mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), o așezare din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.) și o așezare dacică din perioada Latène (secolele al II-lea-I î.e.n.). Monumentul de arhitectură este vechea biserică „Adormirea
Comuna Vernești, Buzău () [Corola-website/Science/301053_a_302382]
-
IV-lea, precum și o așezare medievală din secolele al XVI-lea-al XVII-lea și o necropolă din secolele al XVIII-lea-al XIX-lea. Situl de la Săhăteni cuprinde, în mai multe locații, o așezare și o necropolă din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.), două așezări din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), o necropolă din Epoca Fierului (mileniul I î.e.n.), o așezare medievală timpurie aparținând culturii Dridu (secolul al IX-lea), o altă necropolă medievală
Comuna Săhăteni, Buzău () [Corola-website/Science/301038_a_302367]
-
-lea-al XVII-lea și o necropolă din secolele al XVIII-lea-al XIX-lea. Situl de la Săhăteni cuprinde, în mai multe locații, o așezare și o necropolă din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.), două așezări din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), o necropolă din Epoca Fierului (mileniul I î.e.n.), o așezare medievală timpurie aparținând culturii Dridu (secolul al IX-lea), o altă necropolă medievală mijlocie (secolele al XIII-lea-al XV-lea) și o
Comuna Săhăteni, Buzău () [Corola-website/Science/301038_a_302367]