6,962 matches
-
habotnici, excesiv de religioși, n.n.); Fraterna este o organizație a meseriașilor evrei și nu are un caracter politic ci unul de ajutor reciproc”. Deci, În această pestriță adunare, Își aruncase vicleana momeală CDE-ul de doar, doar o prinde vreun peștișor naiv. Firește, s-au găsit câțiva oportuniști dornici de aventuri politice și avantaje materiale dar, după cum s-a văzut, marea masă a acestei minorități preferase organizațiile serioase care Îi promiteau ferm plecarea În Eretz Israel. Adevărul celor afirmate mai sus este
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
aveau nici În clin și nici În mânecă cu evenimentele reale ale acelor zile din 1940, acuzându-l pe rege de „...antisemitism vădit” și de „...instigator la pogrom”. Aceasta a fost istoria falsificată grosolan de către cei În care unii oameni naivi mai au mare Încredere chiar și În zilele noastre. Organizarea reală a CDE s-a realizat abia după acapararea totală a puterii de către partidul comunist disimulat, din motive tactice, În partidul muncitoresc român. În februarie 1948, CDE a abandonat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ciupercile după ploaie, răspunzând și ei la cererea pieței. Ce, parcă la noi nu există tot felul de ghicitori în bobi sau în tot felul de alte minuni? Își construiește fiecare traiul așa cum poate și cum Cuzco geme de turiști naivi, de ce să nu faci un ban cinstit ?! Argentina Restul călătoriei mă las din nou pradă microbului turismului. Nu mi-am pierdut interesul pentru lucrurile șamanice dar observ că experiențele dau ele peste mine fără să fie nevoie să trag la
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
centrului? Sau că gringos par să aibă alt sistem de referință la bani și că salariul pe un an în Peru poate fi câștigat într-o lună în Franța? Sau pur și simplu a observat cum majoritatea gringo sunt destul de naivi, mai cu seamă în domeniul șamanismului și, văzându-se admirat și respectat pentru munca de zi cu zi, „i s-a urcat la cap”? Tradițional, șamanul este individul cel mai respectat într-un trib indigen, un fel de doctor, preot
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
așchia de gheață din inima scriitorului. La rîndul lui, regizorul Bennett Miller lucrează cu sînge rece : fără retorică vizuală, fără sentimentalism cel puțin pînă în final, cînd sugerează că Truman a devenit un alcoolic din cauza remușcărilor. Ceea ce-mi sună naiv și moralizator, un reflex al acelui conformism contemporan care le cere scriitoriilor buni (cu excepția scandalagiilor acreditați de tip Houellebecq) să fie și oameni buni sau să plătească. O explicație mai plauzibilă este că Truman a devenit un alcoolic pentru că îi
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
păcate, nu reușește să vîndă cine știe ce, deși nu din cauză că n-ar duce-o vocea. Dimpotrivă, problema e că uneori o duce prea departe, într un dramatism învolburat care pare nelalocul lui în contextul acela de amatorism coregrafic și de montaje naive cu rulete și ploi de jetoane supraimpresionate pe fața ei în timp ce cîntă Money, Money, Money. Amatorismul și naivitatea sînt evident asumate, dar simpla asumare nu le transformă în altceva decît ceea ce sînt, nu le transformă într-un stil. E evident
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
strună luptătorului antiimperialist Diego. Filmul e presărat cu secvențe de animație în care Diego triumfă, pe terenul de fotbal, asupra unor adversari ca Margaret Thatcher, Tony Blair și Bush Jr., unul mai perfid ca altul. Animațiile astea sînt atît de naive încît mai c-ar putea fi luate drept miștouri la adresa închipuirilor revoluționare ale lui Diego, dar cum să le iei așa atunci cînd Kusturica îți tot aduce aminte din off, cu vocea lui cea mai venită din suflet, că golul
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Ioana Pârvulescu încearcă să reconstruiască o receptare „contemporană” a operei privită prin lentila acestui leviatan pe care-l reprezintă sfera media- tică, lumea ziarului. Avem proiecția unui Caragiale lumi- nos, într-o lume care nu se grăbește, încă tolerantă, încă naivă, încă încrezătoare în progres. Elementul deformant este însă acolo, gazeta, sfera mediatică, însă el nu scoate la iveală decât un fel de origami, monștri de hârtie. Pe bună dreptate, Ioana Pârvulescu contestă îndepărtarea tot mai mare de operă a celor
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
voce, despre soldați inamici r)niți pentru care nu s-au g)sit mijloace de transport. Îmi cere s) judec această din punct de vedere moral. Simt din nou gustul specific al acelei morale, neajuns) Inc) la maturitate, a oamenilor naivi, a adolescenților Între dou) vârste din America de Nord - pentru care nu s-a g)sit nici un Înlocuitor adult. Știu oare cu adev)rât oamenii mai În vârst) din aceast) categorie r)spunsurile la aceste Întreb)ri dificile? Într-un ziar obscur
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
60, relativ fericită. Noaptea Încurcăturilor Poate nu Întâmplător, la Piatra repetam concomitent cu Seciuan și o comedie englezească veselă din perioada restaurației: Noaptea Încurcăturilor. Pe lângă disperare, aveam În noi și bucuria unui paradis posibil, care s-a dovedit iluzorie și naivă. Încrâncenare, amărăciune, da, evenimentele din Praga erau alarmante, dar și altceva părea posibil, iar norii grei din Seciuan dispăreau În râsetele exuberante ale farsei absurde și sănătoase. Dimineața repetam Seciuan - furtună -, seara comedia englezească - delectare. Așa trăiam cu toții zilnic, natural
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
de-al lui Ivan Helmer, bunul meu prieten din Institut, de la clasa lui Penciulescu. Uneori plecam Împreună după cursuri la Opera Română din București să vedem câte un spectacol. Ca snobi aroganți ce eram, luam În bășcălie jocul prăfuit și naiv de pe scenă, dar În scurt timp ne trezeam admonestați și rugați să părăsim sala. O dată ne-am distrat foarte zgomotos pe seama Traviatei. Cum Helmer se mutase la Londra, unde avea să aibă o excelentă carieră la BBC, m-am gândit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
De aici exploda muzical tot absurdul și ilogicul delirant justificat de situația textului. Zborul vesel al imaginației triumfa odată cu explozia portocalelor. Ne gândeam la sărmanul Prokofiev, ce destin bizar a avut, să revină din exil În Rusia de bunăvoie, crezând naiv că numai „acasă“ se putea Împlini ca artist! În realitate, și-a dat seama curând că a nimerit În cea mai cruntă perioadă a terorii, dar nu mai avea cale de Întoarcere. A murit odată cu Stalin - ce ironie a sorții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
și intrăm În alta. Intrăm În mister. Alte porți se deschid, cele ale judecății divine, mijlocite de acțiunea Guvernatorului. În deznodământul piesei-miracol-medieval pe care o regizam, Pizzaro apărea Îmbrăcat cu aripi negre uriașe de liliac. Diavolul, reprezentat ca În picturile naive, era expus. Atâta le-a trebuit celor care până atunci abia au putut răbda, frustrați de Îndrăzneala interpretării. Râsete și comentarii au bruiat câteva acorduri, atât de maiestuos și sensibil dirijate de Sir Colin Davis. Nu mă așteptam la o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
și susțin acțiunea nefastă a protagonistului, oare se supun ele din interes sau chiar cooperează intenționat? În aceste piese e vorba de tartuffizarea și harpagonizarea tuturor celor care acceptă să nu se opună. Această pasivitate e departe de a fi naivă. Întrebarea despre a cui e responsabilitatea e dirijată Înspre noi, spectatorii. Hitler ar mai fi ajuns Hitler dacă ascensiunea lui nu ar fi fost acceptată și Încurajată de o mare majoritate? Mici semnale de alarmă Lucrând În teatru la un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
săracă aproape la fel de grasă ca ea („Je suis une sylphide à côté d’elle“ spunea Mademoiselle ridicând din umeri În semn de dispreț), atunci, simțindu-se jignită, Își schimonosea gura Într-un așa-zis zâmbet ironic, iar când vreun vecin naiv Îi Întorcea zâmbetul, scutura repede din cap, ca și cum s-ar fi trezit dintr-o meditație profundă, afirmând: „Escusez-moi, je souriais à mes tristes pensées“. Și de parcă natura n-ar fi dorit s-o cruțe de nici un motiv de hipersensibilitate, era
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și ce bune, și ce blânde sunteți! Ne topim de dragul vostru! Putem noi să fim mari, puternici, regi, împărați, Dumnezei să fim!... La picioarele voastre, preș suntem! Maria râde, în sfârșit, râde: Unchiule! Îți bați joc de mine, sau ești naiv și nu cunoști "femeia cea de toate zilele", pentru că n-ai avut nevastă... Țamblac râde: Nu, nu, Maria! Viața n-are nici un preț fără voi, "tovarășele noastre de viață". Și noi avem nevoie de înțelegere, de dragoste. Ah, cum avem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sfatul potrivit. Alți foști studenți, aflați în situația mea, s-au dus în învățământ ca suplinitori, și acest stagiu, prin comparație, „boieresc”, li s-a considerat. Au fost reprimiți la facultate, unii dintre ei pierzând doar un an. Eu, mai naiv, mai prost... Nu, nu am coborât în mină decis să devin un stahanovist (de altfel, mine nici nu existau în jurul Bucureștiului). În schimb, în prima decadă a lui februarie m-am angajat pe un șantier, în București, ca muncitor necalificat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
vedeți și voi cine sunt rușii! Noi îi cunoaștem de mult!” Pe Virgil Teodorescu, în schimb, aceleași evenimente l-au surprins la Praga. Văzuse cu ochii lui invazia, tancurile cu ciorchinii de soldați pe ele: „Băieți tineri de tot, frumoși, naivi, ei n-au nici o vină, săracii”, ne povestea poetul, pe atunci părând (sau chiar fiind) un om de o deosebită bunătate și blândețe. (Mai târziu, V.T. s-a dovedit, cel puțin față de mine, capabil de maliție și a ținut minte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
inteligente - unul perfect organizat, neînchipuit de confortabil; într-atât, încât aproape te miri întâlnind pe străzi oameni bătrâni. Curați, îngrijiți cei mai mulți dintre ei. Dar totuși bătrâni. „Te pomenești că se și moare la Paris”, exclamă preșcolarul din mine, cea mai naivă din vocile mele interioare. * Cupola bisericii din incinta Domului Invalizilor, podul Alexandru și Grand Palais-ul formează linia dreaptă de aur a ultimei mele călătorii la Paris. * Pretutindeni și oricând vor exista, în situații care impun o atitudine, atitudini de stânga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
care-l are în vedere pe Mandela! De ce se preta amicul meu la acest joc nu puteam înțelege. Doar asemenea sarcini nu puteau intra în atribuțiile lui. Iar pentru a fi el însuși o victimă a dezinformării nu era destul de naiv. Trecea timpul și Mandela nu era eliberat. Un an, doi, trei... Ca să mă „răzbun” pe amic, când venea vorba despre el, la noi în casă, îl numeam adăugându-i la prenumele și numele lui și pe acela al lui Mandela
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
o poziție specifică: de „broască țestoasă”, cel mare, întins pe coapsa piciorului strâns îmbrățișat de labele din față, folosind la nevoie, pentru a-și păstra echilibrul, chiar ghearele, cu botul întors decent spre genunchi (și deci arătându-ne fundul). Mai naiv, mai încrezător și mai repezit, Gălbenuș ni se urcă și ni se așază decis pe piept, cu botul aproape de gură. Ca să-și exprime afecțiunea ce ne-o poartă! Mă emoționează dorința lor vădită de a se lipi de noi cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
punctul de vedere din care îl consider, dar nu e nicidecum singurul), romanul acesta, Les Mandarins (repet : nu fără oarecari calități literare), pune la urma urmei destul de prevestitoare semne de întrebare asupra acestei inteligențe. Fiindcă, oricum, dă în chip cam naiv pe față arama autoarei. Și o dată cu ea pe a binomului Sartre-Beauvoir ca atare. Jean-Paul Sartre a însemnat pentru noi, pe vremea primei perioade staliniste, un reper important și prestigios, obiectiv inspirator de simpatie, mai exact de adeziune intelectuală. Era înjurat
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
ales un bufon, să admitem că unul „abject”, cum îl califică Pașadia, dar fărădelegile pe care i le atribuie naratorul nu se vădesc. Portretul lui Pirgu e făcut numai din acuzații maxime și din osândiri morale fără apel, după procedeul naiv romantic pe care-l întâlnim la Filimon sau la Pantazi Ghica și care face pandant elogiilor iconodule cu care sunt gratificați Pașadia și Pantazi (chiar și epitetul de „ciocoi borât” și, respectiv, de afacerist mehenghi au o conotație admirativă). De ce
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
forfanterie juvenilă, un ton perpetuu enjoué, un haz necontenit și o evidentă auto-ironie ? Revendicarea titlurilor princiare este intenționat burlescă, prin însăși enormitatea ei. Micul cinism e pe jumătate jucat. Bârfa și mica cronică scandaloasă a vieții mondene au un haz naiv și plin de prospețime. Tabloul societății bucureștene (și berlineze) a epocii este extraordinar de viu și de pregnant. Detaliile, portretistica și anecdotica sunt surprinse în flash-uri de o acuitate rară. Este în aceste scrisori ceva din spiritul Arhondologiei Moldovei
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
chiar în text o mânie justițiară, demascatoare. Ipocrizia, impostura, ticăloșia, abjecția morală apar în piesele lui Mazilu (ca și în proza lui) în forme pure, aproape experimentale, in vitro am putea spune ; am putea spune și că apar în forme naive (în sens strict etimologic, adică native). Toate aceste înfățișări ale răului (Mazilu declară expres într-un eseu : „Problema moralei - eterna ̀ ntrebare : ce este bine și ce este rău - m-a preocupat cu înverșunare și durere din primii ani ai
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]