6,985 matches
-
și face același lucru cu toate pietrele de la celelalte case. Al doilea hoț e omorât și el de către șef, care hotărăște să caute el însuși casa. De data asta memorează toate detaliile casei lui Ali-Baba, apoi revine sub deghizarea unui negustor de uleiuri, aflat în căutare de găzduire. Avea cu el 38 de catâri care cărau 38 de butoaie cu ulei, de fapt numai unul fiind cu ulei, în restul aflându-se ceilalți 37 de hoți (fără cei doi omorâți care
Ali Baba () [Corola-website/Science/314672_a_316001]
-
spațiilor, adosarea turnului-clopotniță pe latura de vest sau a unui pridvor închis pe latura de sud. Toate aceste monumente, biserici și-au datorat existența aportului comunităților locale, libere sau aservite, unor ctitori sau donatori cu stare mai bună, companii de negustori, personalități ecleziastice sau politice. Începutul ridicării lăcașului datează în anul 1787 ” 22 a lunii iunie” ( N. Iorga, 1906), prin ” osteneala și dania bunilor credincioși”. Ca mărturie al acestui episod stă o inscripție bilingvă, română cu alfabet chirilic și latină, aflată
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
efectuate în 1881, după proiectul arhitectului austriac J. Hartman. Acestor modificări li se datorează fațada împodobită de cariatide și aripile laterale supraînălțate. Muzeul Județean de Artă Prahova - clădirea este realizată în stil clasic, și a fost proiectată pentru Ghiță Ionescu, negustor, petrolist și primar. După moartea proprietarului, în 1910, casa a fost vândută Prefecturii Prahova, și ulterior a fost transformată în palat administrativ. Muzeul de Artă a fost amenajat aici în 1968. Colecția muzeului reunește opere ale unor artiști ca: pictorii
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
este o adaptare cinematografică a spectacolului de la Teatrul Național Ion Luca Caragiale din București cu piesa de teatru omonimă (1760) a dramaturgului italian Carlo Goldoni. Acțiunea filmului se petrece în Veneția de la mijlocul secolului al XVIII-lea, după terminarea Carnavalului. Negustorul Lunardo Cròzzola (Alexandru Giugaru) își anunță soția Margherita (Cella Dima) și fiica Lucietta (Sanda Toma) că a invitat în acea seară la masă trei oameni „dintr-o bucată”, împreună cu soțiile lor. El intenționează cu acea ocazie să-și logodească fiica
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
Cella Dima) și fiica Lucietta (Sanda Toma) că a invitat în acea seară la masă trei oameni „dintr-o bucată”, împreună cu soțiile lor. El intenționează cu acea ocazie să-și logodească fiica din prima căsătorie cu Filippetto (Radu Beligan), fiul negustorului Maurizio dalle Strope (Marcel Anghelescu). Cei doi negustori negociaseră anterior zestrea fetei și conveniseră ca tatăl fetei să-i dea o dotă de 6.000 de ducați în galbeni de aur. Lunardo este însă un bărbat grosolan și foarte sever
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
a invitat în acea seară la masă trei oameni „dintr-o bucată”, împreună cu soțiile lor. El intenționează cu acea ocazie să-și logodească fiica din prima căsătorie cu Filippetto (Radu Beligan), fiul negustorului Maurizio dalle Strope (Marcel Anghelescu). Cei doi negustori negociaseră anterior zestrea fetei și conveniseră ca tatăl fetei să-i dea o dotă de 6.000 de ducați în galbeni de aur. Lunardo este însă un bărbat grosolan și foarte sever, care se consideră stăpânul casei, iar toți ceilalți
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
asculte necondiționat. El duce o viață austeră și nu își lasă soția și fiica să participe la carnaval, pedepsind-o pe Lucietta pentru că aceasta ieșise într-o zi la fereastră. În casa lui nu vine aproape niciodată vreun străin. Celălalt negustor, Maurizio, are un fiu pe nume Filippetto pe care nu-l lasă să iasă din casă, îl ține toată ziua în prăvălie și trimite un servitor să-l însoțească ori de câte ori trebuie să meargă prin oraș. Astfel, cei doi tineri nu
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
meargă prin oraș. Astfel, cei doi tineri nu au reușit să se vadă niciodată. În plus, părinții lor nici nu le-au spus cu cine urmează să se logodească. Cu prilejul unei vizite la mătușa sa, Marina (Silvia Dumitrescu-Timică), soția negustorului Simon Maroele (George Calboreanu), Filippetto află că se va logodi cu Lucietta și o roagă pe mătușă să-l ajute să vadă fata înainte de încheierea logodnei. Ea îi povestește această situație lui Felice (Carmen Stănescu), soția negustorului Canciano Tartuffola (Grigore
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
Silvia Dumitrescu-Timică), soția negustorului Simon Maroele (George Calboreanu), Filippetto află că se va logodi cu Lucietta și o roagă pe mătușă să-l ajute să vadă fata înainte de încheierea logodnei. Ea îi povestește această situație lui Felice (Carmen Stănescu), soția negustorului Canciano Tartuffola (Grigore Vasiliu Birlic), iar cele două femei găsesc împreună o soluție. În casa lui Lunardo sosesc la cină în acea seară Simon cu Marina, Canciano cu Felice și Maurizio. Cei patru bărbați sunt considerați de soții niște neciopliți
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
-l aduce pe Filippetto, dar negăsindu-l acolo revine în casa lui Lunardo. Contele Riccardo și Filippetto sunt găsiți ascunși în casă; ei sunt scoși afară în șuturi, iar Lunardo și Maurizio vor să anuleze logodna copiilor lor. Cei patru negustori hotărăsc să-și demonstreze autoritatea și să-și pedepsească soțiile care mijlociseră întâlnirea; analizând toate variantele de pedepse posibile, ei ajung totuși la concluzia că pedepsindu-și soțiile s-ar pedepsi și pe ei și trebuie astfel să se mulțumească
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
-și pedepsească soțiile care mijlociseră întâlnirea; analizând toate variantele de pedepse posibile, ei ajung totuși la concluzia că pedepsindu-și soțiile s-ar pedepsi și pe ei și trebuie astfel să se mulțumească cu ele așa cum sunt. Felice le spune negustorilor că cei doi tineri s-au văzut și s-au plăcut și nu are rost să-i pedepsească prin ruperea logodnei. Ea îi convinge să-și ierte soțiile și copiii, luându-și asupra ei întreaga răspundere pentru cele întâmplate. Contele
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
Ea îi convinge să-și ierte soțiile și copiii, luându-și asupra ei întreaga răspundere pentru cele întâmplate. Contele Riccardo este trimis să-i aducă pe Maurizio și pe Filippetto. Cei doi copii își cer iertare față de părinții lor, iar negustorii își iartă soțiile și copiii. Cei doi tineri sunt logodiți. Odată rezolvate neînțelegerile, negustorii se așază la masă împreună cu copiii și cu soțiile, chemându-l și pe Riccardo. Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București a primit la închiderea stagiunii 1956-1957
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
răspundere pentru cele întâmplate. Contele Riccardo este trimis să-i aducă pe Maurizio și pe Filippetto. Cei doi copii își cer iertare față de părinții lor, iar negustorii își iartă soțiile și copiii. Cei doi tineri sunt logodiți. Odată rezolvate neînțelegerile, negustorii se așază la masă împreună cu copiii și cu soțiile, chemându-l și pe Riccardo. Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București a primit la închiderea stagiunii 1956-1957 o invitație de a participa la Festivalul Carlo Goldoni de la Veneția, organizat pentru a
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
tocmai atunci treceau pe acolo niște neguțători din Egipt (numiti "ismaeliti" - probabil de la Ismael - latura arabeasca a istoriei- fratele lui Isaac), care cumpărau și oameni. Și ce gândise unul dintre ei (Yehuda - adica Iuda)? Să-l dea pe fratele lor negustorilor, căci dacă acesta va muri în groapă, tot păcatul lor va fi. Frații s-au învoit și l-au vândut pe Iosif cu 20 de arginți. Cum mai plângea bietul copil, dar numai unul dintre frați era înduioșat de lacrimile
Iosif (personaj din Vechiul Testament) () [Corola-website/Science/313663_a_314992]
-
1946, Rejewski s-a întors la familia sa în Polonia și a lucrat drept contabil, păstrând secretul asupra muncii sale de criptanaliză până în 1967. s-a născut la 16 august 1905, în Bromberg, astăzi Bydgoszcz. Părinții săi erau Józef, un negustor de trabucuri, și Matylda, născută Thoms. A studiat la gimnaziul de limbă germană "Königliches Gymnasium zu Bromberg" (Școala regală de gramatică din Bromberg) și a terminat examenul luându-și "matura" (bacalaureatul) în 1923. Rejewski a studiat apoi matematica la Universitatea
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
adunându-se suma de 1045 lei în folosul săracilor. În stagiunea 1857-1858, s-a înființat o trupă teatrală moldovenească în Botoșani, sub direcîia lui Costachi Bălăceanu și a pitarului Costachi Vasiliu. La 10 mai o 1858, 70 de boieri și negustori adresează Ministerului de Interne o petiție prin care cereau „înființarea și statornicirea unui teatru la Botoșani”. Prin 1860 se construiește prima sală de teatru cunoscută sub denumirea „Teatrul Petrache Cristea”, Botoșanii fiind astfel printre orașe din țară care aveau o
Teatrul Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/314120_a_315449]
-
provincie. Spania este subjugată, iar romanii preiau controlul asupra nordului Africii și Siriei. Dobândește și Galia în 118 î.Hr. și Egiptul în 31 î.Hr.. Asistăm la cea mai mare extindere a unui imperiu din istoria lumii. Clasa mijlocie (în special negustorii și bancherii) continuă să se extindă. Schimbările economice, sociale și culturale au fost rapide. Tensiunile care apar între forțele reformatoare și cele conservatoare generează un război civil. În 133 î.Hr., Tiberius Gracchus este ales ca tribun și duce o politică
Istoria Italiei () [Corola-website/Science/314059_a_315388]
-
în jurul Soarelui, teorie pe care Biruni nu a respins-o. Qutb al-Din (n. 1236), în lucrarea sa "Limita realizărilor în ce privește cunoașterea cerurilor", a discutat dacă heliocentrismul este o posibilitate. Ideile heliocentrice erau cunoscute în Europa dinaintea lui Copernic. Exploratori și negustori europeni întorși din călătorii efectuate în Asia (cum ar fi negustorii veniți pe Drumul mătăsii) au introdus în Occident tradițiile heliocentrice indiene. Învățații erau conștienți și de argumentele lui Aristarh și Philolaus, precum și de alți gânditori care propuseseră unele vederi
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]
-
al-Din (n. 1236), în lucrarea sa "Limita realizărilor în ce privește cunoașterea cerurilor", a discutat dacă heliocentrismul este o posibilitate. Ideile heliocentrice erau cunoscute în Europa dinaintea lui Copernic. Exploratori și negustori europeni întorși din călătorii efectuate în Asia (cum ar fi negustorii veniți pe Drumul mătăsii) au introdus în Occident tradițiile heliocentrice indiene. Învățații erau conștienți și de argumentele lui Aristarh și Philolaus, precum și de alți gânditori care propuseseră unele vederi heliocentrice sau cvasi-heliocentrice, cum ar fi Hicetas, Heraclides Ponticus și Martianus
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]
-
timpul stilul său evoluează, compozițiile se clarifică în tonuri mai acide, pentru a se apropia de maeștrii italieni ai manierismului târziu. s-a născut pe 6 noiembrie 1598 la Fuente de Cantos, în Extremadura. Tatăl - Luis de Zurbarán - era un negustor bogat dintr-o familie aristocratică din Țara Bascilor, iar mama - Isabel Marquez - era originară din Estremadura. În ianuarie 1614, Francisco pleacă la Sevilla, unde este trimis să învețe pictura în atelierul lui Pedro Diaz de Villanuevo. La începutul secolului al
Francisco de Zurbarán () [Corola-website/Science/314219_a_315548]
-
de muncă. Totuși, din cauza lipsei de capital și deoarece proprietarii de plantații continuau să controleze mijloacele de producție (unelte, animale de povară și pământ), foștii sclavi au fost forțați să cultive plante industriale (mai ales bumbac) pentru proprietari și pentru negustori. Sărăcia pe scară largă, perturbarea unei economii predominant agrare puternic dependentă de bumbac, și prăbușirea prețului bumbacului, au condus în câteva decenii la îndatorarea majorității negrilor, și la sărăcirea multor proprietari de plantații. Oficialii din Nord au furnizat relatări diferite
Epoca de reconstrucție a Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/314243_a_315572]
-
și economic. Având origini diferite, fiecare civilizație a evoluat complet diferit de celelalte. Ca o consecință, dar și ca o necesitate a acestei evoluții, apar și se dezvoltă scrisul și comerțul devine tot mai extensiv, astfel este atestata existența unui negustor asirian la Kanesh în Cappadocia ce a trăit prin anii 1900 î.en, care comercializa cositor, un metal rar întâlnit în antichitatea străveche.Comercializau cositor și textile în schimbul aurului, argintului și cuprului.Încă din antichitate, negustorii erau expuși frecvent jafurilor
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
este atestata existența unui negustor asirian la Kanesh în Cappadocia ce a trăit prin anii 1900 î.en, care comercializa cositor, un metal rar întâlnit în antichitatea străveche.Comercializau cositor și textile în schimbul aurului, argintului și cuprului.Încă din antichitate, negustorii erau expuși frecvent jafurilor comise de bandiți. Primele drumuri comerciale cunoscute au apărut în estul Mării Mediterane în mileniul al IV-lea î.Hr . Rutele de mare întindere au apărut însă în mileniul al III-lea î.Hr., când sumerienii din Mesopotamia
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
Doua state de câteva mii de km² aveau să înfrunte un imperiu de 8 milioane de km², acestea fiind Atena și Sparta. Cetățile grecești se rivalizau reciproc, însă o dată la patru ani, făceau pace când se desfășurau Jocurile Olimpice. Grecii, fiind negustori, aventurieri și buni navigatori, au influențat multe culturi din regiunile îndepărtate, înființând colonii pe coasta Mării Negre, in Libia și în Sicilia și pe țărmurile sudice ale Franței, Italiei și Spaniei. Filosofii, doctorii și savanții au adus un mod de gândire
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
decât pe vechile drumuri sinuoase din Imperiul Roman, pornind de la Roma.Drumurile legau între ele cetățile din toate punctele Italiei, apoi ale Imperiului, cu centrele de decizie politice sau economice. Ele permiteau deplasările ușor practicabile pentru epocă, ale trupelor sau negustorilor și curierilor. Marea acoperire oferită de drumurile romane a condus la crearea dictonului popular: „Toate drumurile duc la Roma” . Rețeaua de drumuri a permis expansiunea economică a Imperiului, apoi, în perioada de decădere a acestuia, a ușurat marile invazii. Roma
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]