6,279 matches
-
pământ, poate fi descoperită și pusă în evidență. Aici se află, cred eu, înțelesul cuvântului educație în originea lui latină (educo, is, eduxi, eductum, edùcere), „a trage afară” sau „a aduce la lumină” ceva care mai înainte era ascuns sau nevăzut. Cred că simpla referință la raportul dintre ideea de bunătate umană și domeniul educației ne face să înțelegem suficient de bine că, prin natura noastră, suntem buni, dar educația pentru bunătate, sau o pedagogie a bunătății umane, rămâne o preocupare
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
canon înseamnă atât "tun" cât și "canon", în sensul religios al termenului. O altă opinie este aceea potrivit căreia cuvântul este legat de derularea liturghiei duminicale când, în momentul oficiului religios (în timpul "canonului"), unii enoriași se făceau în mod discret nevăzuți pentru a merge să "tragă un tun" la cafeneaua din apropierea bisericii. 104 Ibid. 105 B. Faÿ, La franc-maçonerie et la révolution intellectuelle au XVII, Éditions de Cluny, Paris, 1935, p. 70. 106 J.-F. Gautier, Les vins de France, colecția
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
și eroarea, la Don Juan mă gândeam când am scris Quijote! Ce lapsus haios, pentru că Don Quijote nu mi se pare un prost, ba chiar din contra! În fond, funcția sa este aceea de a face să apară la suprafață fața nevăzută a lucrurilor... Dorin Popa: Mulțumesc foarte mult. Să știi că sufeream pentru Don Quijote! Nicolae Breban mi-a vorbit adesea despre dezadaptare ca victorie, orice reușită în creație fiind un semn al dezadaptării în ordinea normală. În fond, genul proxim tipului
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Arcadia, 139-148; Marin Mincu, Repere, București, 1977, 253-276; Papu, Clasicii, 183-188; Tudor-Anton, Ipostaze, 188-215; Vlad, Lectura, 164-169; George, Sfârșitul, II, 208-213; Dorina Mercheș, Hortensia Papadat-Bengescu. Bibliografie, Iași, 1978; Protopopescu, Romanul, 105-143; Ungheanu, Lecturi, 117-128; Sorescu, Interpretări, 155-225; Al. Oprea, Fața nevăzută a literaturii, București, 1980, 127-150; Ornea, Tradiționalism, 536-549; Steinhardt, Incertitudini, 140-143; Viola Vancea, Hortensia Papadat-Bengescu. Universul citadin, București, 1980; Alte 13 „Rotonda 13”, pref. Edgar Papu, București, 1981, 198-219; Manolescu, Arca, II, 21-60; Piru, Ist. lit., 328-332; Crețu, Constructori, 91-140
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
alături, în care găsește un text despre George Meredith și Chatterton: părăsit de nevastă în 1856, acesta a fost salvat de la sinucidere de stafia lui Chatterton. Cartea în întregime s-ar vrea bântuită de stafia tinereții pierdute și a bătrâneții nevăzute, dar Ackroyd nu e în stare să stârnească misterul. Aura ireală e înlocuită de ingeniozitate prozaică. Andrew Flint, la rândul lui, e în curs de a scrie o biografie a lui George Meredith atunci când îl vizitează Charles. Vivien lucrează ca
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ce fel de lumină e vorba. Nici de la Clement, nici de la Timothy, nici de la Peter Ackroyd. Tim și tatăl lui locuiesc într-o casă în apropierea mormântului lui William Blake. Clement îi spune lui Tim, Dl. Blake vedea îngeri. Lumea nevăzută... Lângă acest mormânt, monumentul lui John Bunyan îi amintește lui Clement de metafora pelerinajului și ideea continuă: Chiar asta suntem, Timmy. Pelerini. Întreaga carte e o călătorie către izvorul cuvintelor, către "muzica englezească", prin care Clement Harcombe înțelege nu numai
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
seara din The Pilgrim's Progress și Alice in Wonderland. Copilul nu merge la școală, studiază cu tatăl lui "muzica englezească", și are vise incredibile, transe de fapt, în care Clement Harcombe citește o legătură strânsă a fiului cu lumea nevăzută. Visele amestecă mai multe stiluri. Scrise la persoana a treia singular, sub forma unei narațiuni omnisciente, ele imită pe Lewis Carroll, John Bunyan, Charles Dickens, proze din secolele XVII și XVIII. Copilul călătorește în cărți, pictură, muzică, iar în penultimul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
creează și el un trecut în vise. Oare existăm cu adevărat? Platon e total nemulțumit de lume: Vă întreb dacă așa trebuie să trăim. Nu mai pot îndura răbdarea, venerarea nesfârșită, așteptarea noastră. Unii dintre noi îmbătrânesc și se fac nevăzuți. Mi-am văzut și eu mama cum începe să se ducă, până ce nici pentru mine nu mai era vizibilă.... Dacă nu învățăm să ne îndoim, poate că epoca noastră va muri. (pp. 132-133) Ca un Crist călător, un Crist care
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
suspectăm că am trecut ceva cu vederea în acest joc de-a v-ați ascunselea, să ne pregătim să recitim la nesfârșit, până înțelegem exact ce înseamnă lumea plutitoare. Amintirile alunecă în acum, Ono face nenumărate digresiuni, iar istoria continuă nevăzut, cu condiția să ne amintim fiecare detaliu și să-l așezăm la locul lui. Lumea plutitoare, ghemuită în sufletul lui Ono, rezemată pe cele mai mișcătoare trăiri ale lui, pare un mozaic care se dezvăluie a fi însăși intriga romanului
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dispersia anonimă și se concentrează în mâna practicienilor empirici. Cum factorul psihic își are rolul său în optimizarea asistenței medicale, vindecătorul ajuns în centrul grupului a dublat administrarea leacului propriu-zis, cu proceduri expresive șoptite, clamate, gesticulate, invocând forțe văzute și nevăzute, pentru sporirea rolului său și tonifierea spirituală a pacientului, care devine participant la propria vindecare. Ieșirea omului din preistorie a deschis perspectiva conștiinței de altul, a actului caritabil, altruismului, a dragostei de semeni, făcând loc precauției și unui început de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
creșterea enormă a numărului supraponderalilor. De altfel sec. XX va fi numit al proteinelor, enzimelor, vitaminelor. Louis Pasteur (1822 - 1895) înseamnă înainte de orice afirmarea microbiologiei. Pasteur concretizează demonstrativ intuiții, profeții. Geniul său și microscoapele sale dezvăluie lumii o altă lume, nevăzută. Pasteur se formează ca chimist pe lângă Jean Baptiste Dumas (1800 - 1884). Mai întâi descoperă cristalele care deviază lumina. Ajunge decan al Facultății din Lille, în Nordul Franței, unde viticultorii îi cer sprijinul în conservarea vinului. Experimentând pe suc de sfeclă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
universitare unde ajunge, studenții îl poartă pe tronuri, ca toate mulțimile să vadă pe binefăcătorul umanității, care în 1945 este încununat cu Premiul Nobel. Bucuria sfârșitului de război între popoare și lumi, se dublează cu bucuria intensificării războiului împotriva dușmanilor nevăzuți ai sănătății și vieții. Penicilina începuse deja (1943) să fie fabricată la scară industrială. Paralel cu experimentarea penicilinei, sulfamidele își afirmă acțiunea lor antiinfecțioasă. Ceea ce unii credeau imposibil — dezinfecția într-un organism viu — sulfamidele dovedesc contrariul, posibilitatea terapeutică eficientă. Germanul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de alte stele noi pe care nu le-a mai văzut nimeni înaintea sa. Calea Lactee este o aglomerare de stele și nu o acumulare de vapori tereștri, așa cum se credea până atunci. Ce erau toate aceste stele noi și încă nevăzute de nimeni niciodată? Ar fi putut fi ele corpuri cerești situate «mai departe» decât celelalte? Cea mai mare descoperire era însă, de departe, descoperirea celor patru sateliți, care se roteau în jurul unei alte planete mai mari: Jupiter. Asta nu se
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
rotative ce emiteau impulsuri de unde radio. Aceste stele se aflau aproape de acea densitate limită, dincolo de care se transformă în găuri negre. Ulterior, astronomii au descoperit și studiat sisteme în care o stea vizibilă se deplasează pe orbită în jurul unui obiect nevăzut, dar care exercită forță de gravitație. Acest companion putea fi o gaură neagră. De asemenea, au apărut, în timp, dovezi că și în centrul galaxiilor, inclusiv în Galaxia noastră, se află imense găuri negre care își fac simțită prezența prin
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
profan, este o realitate culturală complexă ce relatează ceea ce s-a petrecut in illo tempore, înfățișează sacralitatea absolutului și manifestările sacrului în lume. Mitul concentrează adevăruri profunde despre existența supraomenească și omenească, oferă omului o viziune asupra lumii văzute și nevăzute, activități, modele morale, coduri de comportare în cele mai diferite situații de viață economică, religioasă, familială, în timp de pace sau de război. Mitul răspunde unor trebuințe profunde de cunoaștere umană privind creația teogonică, referitoare la apariția și viața divinităților
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mai mulți bărbați, la fel, în Ierusalim. În ziua de 14 septembrie, Ziua Înălțării Sfintei Cruci, s-a alăturat grupului ce s-a îndreptat spre Biserica Sfântului Mormânt, unde era expusă relicva Crucii. A vrut să intre, dar o forță nevăzută a oprit-o. A plâns, s-a căit, s-a rugat Maicii Domnului iar în dimineața următoare a putut intra, s-a rugat cu smerenie, în genunchi, în fața Sfintei Cruci. La ieșire, s-a hotărât să părăsească lumea plină de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
al începuturilor atice aruncă din când în când la suprafață mari izbucniri de lavă vulcanică, zgura pietrificată a unor impetuoase trăiri. O aură mitică plutește peste lucruri și ființe, dând strălucire și fosforescență sensurilor cuvintelor, care se deschid spre lumea nevăzută a ființei și pe care poetul știe să le capteze în materialitatea sonoră a stanțelor: „Șoptite săbii, recele nețărm!/ Memoria nocturnă pietate./ Stinse surâsuri somnu-i învelesc,/ Îmbălsămat pentru singurătate.// Pe cine am pierdut aici cândva?.../ Genuni tăcerea!... Lacrimă, luceafăr/ Gândului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
al tronului, cu juvenilitatea-i teribilă și cu umoarea primejduitor instabilă. Poza nu lipsește din alura acestui june cu alură gânditoare (și el citește dintr-o cărțulie plină de „vorbe” cu temei, și el monologhează despre cele văzute și cele nevăzute), sentențios în glăsuiri, lansând replici de efect, când mai abrupte, de un eliptism ce se vrea epatant, când înflorite meșteșugit. Din aceeași „familie” face parte și nefericitul, neiubitul Dan, din Rebelul (Fratele meu cu solzi de aur, 1970). Scena, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
zeu” (CH, VIII, 1) după divinitatea cea mai Înaltă și „chip a Celui mai Mare” (CH, XII, 15). O asemenea definiție, de clară sorginte platonică, exprimă noțiunea conform căreia cosmosul, Împărțitor de viață, este un instrument al manifestării Zeului transcendent, nevăzut (CH, V, 2). În perspectiva tipică a „misticismului cosmic” care inspiră zone mari ale spiritualității elenistice și antice târzii, contemplarea cosmosului Îi permite omului să atingă cunoașterea Zeului suprem (CH XI, 22), configurat adesea ca Demiurg și Tată, Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În care tensiunile cele mai religioase ale tradiției neoplatonice Își găsesc una dintre expresiile cele mai intense și originale: Adepții științei hieratice iau ca punct de plecare lucrurile aparente și „simpatiile” pe care ele le manifestă reciproc și cu puterile nevăzute ș...ț. De fapt, Într-adevăr, orice lucru se roagă conform rangului pe care Îl ocupă În natură și cântă laudele culmii seriei divine căreia Îi aparține, laudă spirituală sau laudă rațională ori fizică sau sensibilă. BibliografieTC "Bibliografie" AA.VV
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
funcția de secretar general) în Ministerul Economiei Naționale, la Finanțe și la Externe. Anunță totuși, în 1942, un volum de versuri, intitulat Mănăstiri bucureștene, ilustrat cu șaizeci de heliogravuri proprii, iar în primăvara lui 1944 i se editează volumul Războiul nevăzut. Vieața de îndumnezeire a sfântului părintelui nostru Paisie cel Mare. Cel puțin o vreme neinclus în „loturile criminalilor de război”, S. va fi până la naționalizare director al Societății Textila Română, ulterior câștigându-și existența ca zilier, contabil, inspector de credite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
aceleiași generații” (conferința Poezia metafizică în poezia românească, rostită la Radio în septembrie 1933), și să își impună vreme de un deceniu munca în tăcere. Rodul va fi un ciclu rămas în manuscris (Acatiste și madrigale) și cartea intitulată Războiul nevăzut. Vieața de îndumnezeire a sfântului părintelui nostru Paisie cel Mare. Operă de maturitate, scrierea este inspirată de viețile sfinților, în care - cum spune S. - „se găsesc atâtea posibilități de poezie cât de pietate”. Aparținând artei, ca și religiei, autorul a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
un „itinerar spiritual” ce „nu s-așază-ntre erezuri”, anume „vieața de îndumnezeire” a Sfântului Paisie cel Mare, prăznuit de Biserica Răsăriteană la 19 iunie. Cel care a urcat scara desăvârșirii monahale în Egiptul veacului al IV-lea, învingător în „războiul său nevăzut”, potrivit unei viziuni dăruit de Iisus Hristos cu harul împlinirii oricărei rugăminți, este un model de urmat, mai mult („taină neaflată”), „călugărul al nostru suflet este”, așa cum „călugăria-i vieața-adevărată”. Epopee sui-generis, Războiul nevăzut urmează fidel narațiunea din Viețile Sfinților
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
IV-lea, învingător în „războiul său nevăzut”, potrivit unei viziuni dăruit de Iisus Hristos cu harul împlinirii oricărei rugăminți, este un model de urmat, mai mult („taină neaflată”), „călugărul al nostru suflet este”, așa cum „călugăria-i vieața-adevărată”. Epopee sui-generis, Războiul nevăzut urmează fidel narațiunea din Viețile Sfinților, puțin numeroasele adjoncțiuni fiind inspirate de aceeași sursă. Cât despre viziunea Iadului și a Raiului, punctul de pornire se află, iarăși, într-un text consacrat, Mântuirea păcătoșilor, iar în rostirile lui Paisie sunt preluate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
Mântuirea păcătoșilor, iar în rostirile lui Paisie sunt preluate fraze aparținând Sfinților Părinți Augustin, Ioan Gură de Aur, Clement Alexandrinul ș.a. În sensul acestei fidelități neștirbite față de scriptură (asupra virtuților căreia insistă cântul XXV, intitulat Lauda predaniei), limba din Războiul nevăzut are savori arhaice atât cât să nu facă dificilă înțelegerea. Poetul apelează la un lexic mai mult popular („odihnă”, „zintâi”, „mădular”, „tain”, „a se la” etc.), în care se ivesc și unele neologisme. Efectul de vechime îl asigură, de asemenea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]