6,252 matches
-
et des poèmes à vers libres. Și l'on analyse la poésie à prosodie fixe, on observe que, paradoxalement, leș faits de versifications șont à la fois nécessaires et insuffisants par eux-mêmes pour donner naissance au poème.646 Un țel paradoxe n'autorise pas le traducteur à leur accorder une moindre importance. La poésie rimée, ou toute poésie à forme fixe, généralement parlant (comme la poésie écrite en alexandrins ou le sonnet), pose problème en traduction, surtout à căușe de șa
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
poète d'élaborer son œuvre seulement en roumain. Le principe " traduttore traditore " (" celui qui traduit, trahit ") est invoqué dès le début de l'article : " Oui, j'avoue que je l'ai osé. À traduire Blaga îl y a pourtant un paradoxe majeur à la limite de la trahison. De quel droit, en effet, traduire en français ou en toute autre langue l'œuvre d'un poète qui a choisi en toute conscience d'écrire en roumain et seulement en roumain ? "1225 Entièrement
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
tu murmures à mon oreille que je te manque. (Désir) (Poncet, 1996 : 50) " J'ai tellement dor de țoi ! " (Dor) (Romanescu, 1998 : 40) En introduisant l'appellatif " mon absent ", Paul Miclău recourt à une explicitation pour rendre plus évident le paradoxe de la situation. Jean Poncet traduit la réplique de la bien-aimée en style indirect, évitant leș guillemets et employant le verbe " manquer ", qui illustre le sens d'origine dans la langue d'arrivée. Quant à Paula Romanescu, dans son désir de rester
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la traduction en général. Le même principe peut être appliqué à la relation entre la traduction de la littérature en général et la traduction du discours poétique. " Notre traduction. 528 V. Henri Meschonnic, Poétique du traduire, op. cît., p. 84 : " Le paradoxe de la traduction littéraire est de viser le signe linguistique seul, et rien qu'une pârtie du signe, là où la traduction technique-scientifique en est confrontée au référent. " C'est nous qui soulignons. 529 Michael Edwards, Ombres de lune : réflexions sur
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mai sistematic în opera unui poet subiectiv găsim exprimată o "personalitate" .mult mai închegată și mai vie decât cea a persoanelor pe care le întâlnim în viața de toate zilele. Unele tipuri de poezie vor folosi în mod absolut intenționat paradoxul, ambiguitatea, schimbarea contextuală a înțelesului și chiar și asocierea ilogică a unor categorii gramaticale cum ar fi genul sau timpul. Limbajul poetic organizează, strunește resursele limbii vorbite și uneori chiar le siluiește în strădania lui de a ne face să
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
2003; Juan Marse, Cozi de șopârlă, Iași, 2003. Repere bibliografice: Paul Dugneanu, Mihai Cantuniari. Substanțializarea discursului poetic, LCF, 1980, 12; Costin Tuchilă, Mihai Cantuniari. Spiritul pierdut al barocului, VR, 1980, 12; Paul Dugneanu, „Nova”, CNT, 1981, 14; Costin Tuchilă, Un paradox baroc, RL, 1981, 25; Tartler, Melopoetica, 149-152; Gheorghe Grigurcu, Solitudine și caligrafie, RL, 1985, 38; Grigurcu, Existența, 432-435; Dicț. scriit. rom., I, 449-450; Grigurcu, Poezie, I, 189-192. L.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286079_a_287408]
-
umană. Peisajul se deschide către o adâncime infinită, un orizont de la care nu vine niciun răspuns. Tabloul este menit să înfățișeze mai degrabă categoria simbolică a vieții ca trecere dificilă spre neant și condiția umilă a umanității originare, confruntate cu paradoxurile existenței în absența unor repere sustenabile. Tema socială nu este complet eludată, tabloul face parte dintr-o serie în care se înscriu Recunoașterea și Înmormântarea (ce fac trimitere la momentul 1907 temă privilegiată în pictura lui Băncilă). Numai că, aici
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
condiția originară a răului încarnat în malefica fecioară. Feminitatea în stare pură, originară, relevă cruzimea și, paradoxal, un viciu funciar, instinctual, de dinainte de păcat, anistoric, ca în povestirea lui Barbey D'Aurevilly, Cea mai frumoasă iubire a lui Don Juan. Paradoxul decadent al acestui "monstru delicios", nimfeta, lipsită de conținut afectiv, constă într-o inocență a viciului, care face să transpară calitatea sa sacră, rituală. Privirea litificată și cosmetica flamboiantă transformă chipul Salomeei într-o mască a seducției, tematizarea privirii apare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
biologice și psiho-sociale, În care afectivitatea, nevoia omului de dragoste, de a iubi și de a fi iubit intră ca un factor hotârător. Ele se constituie În același timp, ca posibili factori ai schimbări atitudinale și compotamentale alături de câteva antinomii (paradoxuri), sub semnul cărora se naște individualitata și Își Începe afirmarea În social. După Ion Boberi aceste antinomii sunt: 1) omul este individualitate unică și exemplar de serie; 2) unitate de structură și trebuință de depășire a acestei structuri; 3) unitate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
1) omul este individualitate unică și exemplar de serie; 2) unitate de structură și trebuință de depășire a acestei structuri; 3) unitate relativ stabilă și totuși mereu În schimbare (durată În schimbare). Pe parcursul existenței, fiecare persoană rezolvă și depășește aceste paradoxuri urmându și legea proprie (prin actualizare și individuare) afirmând continuu unitatea psihic-fizic. Acest proces rezolutiv ce are loc În cazul fiecărei ființe umane, produce consecințe și efecte direct și indirect În dinamica piețelor. De exemplu este vizibil azi În cazul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
monoton sau stresant, motivație prezentă la toate vârstele, dar mai ales la adolescenți și tineri); 4) comunicare, relaționare și socializare; 5) provocarea schimbării (Îmbogățirea intereselor, schimbarea atitudinilor, noi valorizări); 6) actualizarea sinelui; 7) terapie fără terapeut, la Îndemâna tuturor Dinamica depășirii paradoxului individualitate unică și exemplar de serie Această antinomie provoacă la nivelul individului două tipuri generale de comportament. I. Comportament de diferențiere și ieșire din masă prin care persoana se individualizează și caută să se definească și să se delimiteze de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și confecții. Se poate constata o deschidere a cercetătorilor În domeniul marketingului către formularea unor ipoteze legate de tipuri de personalitate și comportamente de consum, extinzând astfel, investigațiile clasice bazate pe categorii de consumatori delimitate În funcție de vârstă, sex, resurse financiare. Paradoxul generat de trebuința individului de a se afirma În același timp ca individualitate unică și exemplar de serie devine din ce În ce mai dificil de armonizat, de soluționat. Deși fiecare individ dorește să Își consolideze sentimentul apartenenței la un grup național, social, profesional
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Întâmpinată. Câteva versuri pot alcătui premisele unei dileme interpretative: „Biciul răbdat se-ntoarce În cuvinte / Și izbăvește-ncet pedepsitor / Odrasla vie-a crimei tuturor”. Aici trebuie insistat asupra asocierii bizare dintre izbăvire și pedeapsă, privită ca o fină subliniere a paradoxului arteificțiune a spiritului, dar În același timp, o modalitate de inserție a omului În realitate. Arta nu acuză pe nimeni, pare a zice poetul, dar pedepsește pe toți. „Izbăvirea pedepsitoare” a „crimei tuturor” prin artă, „E-ndreptățirea ramurei obscure / Ieșită la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
reluarea mitului mioritic, prin intermediul căruia autorul descoperă și pune În valoare o lume dintr-un spațiu geografic cuprins Între Tarcău și Dorna, În partea dinspre nord a munților Moldovei. Alexandru Paleologu, autorul unui studiu despre Sadoveanu intitulat „Bunul simț ca paradox”, face o legătură dintre mitul mioritic românesc si mitul antic al lui Osiris, personaj fabulos dispărut și el În condiții misterioase, căutat, apoi găsit și readus la viață de către soția sa Isis. Sadoveanu Începe romanul având ca motto două versuri
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aflați În luptă antiotomană. La nivelul stilului, imaginile sunt tranșante: - Tabăra lui Mahomed este surprinsă Într-un tablou grotesc, cu situații absurde, personajele sunt luate În răspăr, peste picior. Istoria este demitizată, redusă la banal prin vorbe de duh, prin paradoxuri, anacronisme și dialoguri comice. - Tabăra lui Vlad Țepeș, absent ca personaj, dar prezent În spirit, reprezintă un tablou al țării În manifestările ei rituale de viață și luptă, dintr-o perspectivă tragică. Gluma este gravă, ironia are ton liturgic, simbolul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
p 92). Să reținem că, iată, criza sistemului de gândire sincronizant se producea în anii ’60 în America Latină și atingea SUA doar în anii ’70 (teoreticienii americani iau așadar act de criza modului lor de gândire după zece ani; este paradoxul înapoierii relative a celor dezvoltați). În Europa de Est, modul acesta sincronist de gândire, ilustrat de teoriile modernizării și de sociologia și economia tranziției, este îmbrățișat de politicieni și de „analiști” în mod constant în toată perioada modernității, până după 1989, în ciuda
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
succesive” sau a „cascadei în trepte”: începutul de secol este al crizei sale în estul Europei, criza răbufnește în anii ’30 în România, în anii ’60 în America Latină, în anii ’70 în SUA, în anii ’90, din nou, în Europa de Est. Paradox: ca urmare a îmbrățișării de către intelectuali și, deopotrivă, de către politicieni a unui sistem anacronic de gândire, care și-a etalat eșecurile în mod repetat și în chip răsunător, politicile dezvoltării în Est au fost fundamentate pe un asemenea sistem de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
că a avut dimensiuni diferite în țările foste comuniste, în funcție de conjuncturile geopolitice ale diverselor momente istorice. Mai târziu, când au trecut la analize științifice relativ sofisticate și mai puțin influențate de ideologie, cercetătorii tranziției s-au mulțumit să constate un paradox - capitalismul fără capitaliști (Eyal et al., 2001). În realitate, orice clasă politică ce a coordonat tranziția către capitalism a fost nevoită să facă o alegere politică foarte clară: căror capitaliști le transferă capitalul de stat? Cu doar două variante de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nivel local care afectează localitățile fără resurse, în special din mediul rural. În aceste zone, existența unui număr mare de potențiali beneficiari ai serviciilor sociale este dublată de subfinanțare, caracteristică a zonelor sărace afectate de grave probleme sociale. Sursa acestui paradox poate fi identificată în descentralizarea serviciilor spre județe fără o distribuție diferențiată a resurselor în funcție de gradul de dificultate a problemelor din zonele cu risc social crescut. Astfel, se creează dezechilibre în raportul cererea/ofertă de servicii. Dacă în legea administrației
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Chen, Ravallion, 2001, apud Townsend, 2004). Observate în paralel, datele privind ratele de sărăcie și nivelul PIB per capita atrag atenția asupra faptului că țări cu relativ același nivel al PIB pot avea rate diferite de sărăcie și invers. Aceste „paradoxuri” aduc în prim-plan problematica modului în care se distribuie avuția națională între locuitorii unei țări. Cei mai utilizați indicatori privind estimarea nivelului de inegalitate sunt prezentați în tabelul 2. În pofida creșterii economice accentuate înregistrate de China, nivelul ei de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a</keyword><keyword>measure of human freedom. Objectivity is a major problem with any index.</keyword><keyword>Assignment of weights is an example of arbitrariness without justification</keyword><keyword>and the index is sensitive the weights assigned. There is a paradox</keyword><keyword>between defending weights on the 1 hand and, if robustness of the index is</keyword><keyword>assumed and components are correlated, then any single component could</keyword><keyword>suffice. A more serious criticism of the HDI is the
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a</keyword><keyword>measure of human freedom. Objectivity is a major problem with any index.</keyword><keyword>Assignment of weights is an example of arbitrariness without justification</keyword><keyword>and the index is sensitive the weights assigned. There is a paradox</keyword><keyword>between defending weights on the 1 hand and, if robustness of the index is</keyword><keyword>assumed and components are correlated, then any single component could</keyword><keyword>suffice. A more serious criticism of the HDI is the
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
puțin legale. Eyal, Szelenyi și Townsley (2001) documentează procesul pentru Cehia, Ungaria, Germania și Polonia, Brucan (1996) îl discută în spațiul românesc, Kolankiewicz (1996) aduce alte argumente privind Polonia etc. Așa cum remarcă Cuco i Giner (2000), acesta este unul dintre paradoxurile lumii contemporane: capitalul social relațional e privit ca punct de pornire al dezvoltării economice și politice, însă tocmai relațiile sunt cele care o pot și frâna atunci când conduc la expansiunea neobișnuită a „economiei darului” în detrimentul celei contractuale. Celelalte alegeri posibile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și emigrare. Bucureștiul le permitea evreilor să emigreze. De fapt, atitudinea guvernului îl deranja chiar pe rabinul șef al României, Rosen, care era împotriva emigrării evreilor. După părerea lui Harry Barnes, ambasadorul american din România, Rosen vedea în aceasta un "paradox". "Avînd în vedere emigrarea, cultura ebraică era într-un mare pericol de dispariție"1587. Ca urmare, România trebuia să aștepte să fie adoptată mai întîi legea aflată la momentul respectiv în atenția Congresului, ca să poată solicita acordarea "Clauzei națiunii celei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
crimele comunismului conferă Raportului calitatea de dosar juridic mai curând decât statutul de document științific. Deloc gratuit, M. Shafir (2007) califică Raportul în categoria memoriei, conținutul său manifest moral respingându-i pretenția de apartenență la categoria operelor istoriografice. Acest prim paradox este complicat mai departe de faptul că, deși este formulat mai curând ca rechizitoriu (ridicând capete de acuzare, judecând, apoi solicitând condamnarea regimului comunist), limbajul utilizat abundă în licențe poetice, formulări metaforice și alte extravaganțe expresive, toate acestea convergând înspre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]