15,863 matches
-
Laurențiu Ulici, Cronica lapidară, CNT, 1975, 43; Andrei Roman, „Istorie și cultură”, VR, 1975, 12; George Muntean, „Permanența Patriei”, RL, 1976, 13; Mihai Ungheanu, „Permanența Patriei”, CNT, 1976, 16; Dumitru Micu, „Permanența Patriei”, CNT, 1976, 19; Bucur Țincu, Despre permanența patriei, O, 1976, 28; Ioan Adam, Permanența ideii de patrie, T, 1976, 8; George Arion, „Suntem printre cei care așază pietrele de temelie” (interviu cu Dan Zamfirescu), FLC, 1977, 15; Mircea Muthu, „Să se știe de când...”, T, 1977, 10; Dan Mutașcu
ZAMFIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
Istorie și cultură”, VR, 1975, 12; George Muntean, „Permanența Patriei”, RL, 1976, 13; Mihai Ungheanu, „Permanența Patriei”, CNT, 1976, 16; Dumitru Micu, „Permanența Patriei”, CNT, 1976, 19; Bucur Țincu, Despre permanența patriei, O, 1976, 28; Ioan Adam, Permanența ideii de patrie, T, 1976, 8; George Arion, „Suntem printre cei care așază pietrele de temelie” (interviu cu Dan Zamfirescu), FLC, 1977, 15; Mircea Muthu, „Să se știe de când...”, T, 1977, 10; Dan Mutașcu, „Independență și cultură”, SPM, 1977, 365; Papu, Clasicii, 9-12
ZAMFIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
al orașului Dej. Debutează în 1923 la revista „Cosinzeana” din Cluj cu poezia Liniștea, iar editorial în 1939 cu placheta Cruci de lemn. Este prezent în „Scânteia” (Gherla), „Someșul”, „Societatea de mâine”, „Hyperion”, „Viața ilustrată”, „Țara noastră”, „Familia”, „Convorbiri literare”, „Patria”, „Transilvania”, „Steaua”, „Tribuna”, „Echinox”, „Orizont”, „Korunk”, „Neue Literatur” ș.a., semnând uneori cu pseudonimul I. V. Cătană. Din 1936 a fost membru al Asociației Scriitorilor Români din Ardeal. A tradus din scrierile unor autori maghiari, iar unele versuri i-au fost
ZEGREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290730_a_292059]
-
Marius Robescu, O carte de istorie contemporană, RL, 1971, 34; Mircea Iorgulescu, „Un caz de dispariție”, LCF, 1972, 29; Mircea Iorgulescu, „Limuzina neagră”, LCF, 1973, 42; Constantin, Prozatori - critici, 62-65; Val Condurache, „Dispărut fără urmă”, CL, 1974, 4; Martin, Pro Patria, 161-164, 181-183; Sorin Titel, Două romane polițiste, RL, 1975, 48; Cristea, Domeniul, 305-309; Dumitru Micu, Volume de proză, CNT, 1977, 14; Ioana Crețulescu, Războiul secret: document și ficțiune, LCF, 1977, 36; Virgil Mazilescu, „Dragul meu Sherlock Holmes”, RL, 1977, 40
ZINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290740_a_292069]
-
Ioan Câmpineanu sau pe cei din familia banului Barbu Văcărescu, încredințându-i poetului Iancu Văcărescu parte din manuscrisele sale. Personaj întârziat între cronicarii epocii fanariote, Z.R., influențat de mișcarea de renaștere națională, scrie sub impulsul sentimentelor de îngrijorare pentru „Patria” în primejdie. Publicate postum, de B. P. Hasdeu (1884) și de Gr. G. Tocilescu (în „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, 1885, 1891), paginile sale își accentuează și prin aceasta carcterul anacronic. El tratează istoria Țării Românești între 1796 și
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
de pe front, frecventează cenaclul lui Al. Macedonski și debutează la „Literatorul” în august 1918 cu poezia Versurilor mele, semnată Gemi Zam. Întemeiază în 1920 Societatea Tinerilor Scriitori Români, ce își propunea promovarea dramaturgiei autohtone. În același an inițiază gazeta „Eroii patriei”, scrie la „România nouă” și la „Universul literar”. Se va stabili un timp (1922-1924) la Satu Mare, ca funcționar la Asigurările Sociale. Aici scoate, la 15 martie 1923, publicația satirică „Săgeata”, cu texte asigurate în cea mai mare parte de el
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
797-800, Ist. lit (1982), 881-884; Virgil Carianopol, Cu poetul V. Voiculescu (interviu), RL, 1970, 31; [V. Voiculescu], G, 1943, 7 (semnează Nichifor Crainic, Ion Pillat, N. I. Herescu, Ovidiu Papadima, Pan M. Vizirescu ș.a.); Pillat, Tradiție, 300-308; Șerban Cioculescu, Portret, „Glasul patriei”, 1963, 14; Adrian Marino, Opera postumă a lui V. Voiculescu - „Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu”, GL, 1965, 17; Ion Pop, Poezia lui V. Voiculescu, LCF, 1966, 35; Adrian Maniu, V. Voiculescu - omul, LCF
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
asupra rolului monarhiei În istoria noastră, N. Iorga a ținut a sublinia Însemnătatea Înfăptuirii Regatului nu la nivelul acțiunii politice, ci la cel al suportului popular, „În noul titlu ... «de rege», milioanele așa de mult neglijate văzând o Înălțare a patriei și aceasta le ajungea” <ref id="36"> 36 N. Iorga, Istoria Românilor, vol. X, p. 232.</ref>. O viziune Încercată, e drept, de nu puțini contemporani ai proclamării Regatului la 14/26 martie sau ai Încoronării de la 10/22 mai
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
Cămila se gândește la nisipurile fierbinți. Rinocerul are un corn în frunte, iar leul se poartă ca un adevărat rege. 1. Scrie propoziții despre animalele de la Grădina zoologică. 2. Scrie numele animalelor: CUVINTE SURORI Țara mea se numește România. Drapelul patriei mele are trei culori. Când particip la întreceri sportive internaționale, eu flutur cu mândrie steagul românesc. L-am purtat și la concursul de gimnastică. Sportivii celebri ajung renumiți peste mări și țări. PITICII Șapte pitici vin/vine pe cărare. Ei
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
de acord. 1. Ce mâncare a pregătit Georgiana pentru păpuși? 2. Însemnează cu x: *Georgiana este harnică leneșă * Păpușilor le place mâncarea nu le place mâncarea * Mâncarea se fierbe la aragaz. frigider. 21 3. Scrie denumirile obiectelor din bucătărie: ROMÂNIA Patria românilor este România. Capitala țării noastrte este orașul București. Poporul român iubește pacea și prietenia cu toate popoarele. Românii sunt harnici și pricepuți. Faptele românilor sunt cunoscute în toată lumea. Limba română este dulce, frumoasă, armonioasă. A vorbi corect românește este
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
a le Înălța sufletul În iubirea țării, a neamului și a Regelui. Pentru părinți, ea a fost o zi de bucurie, pentru că aproprie pe toți cetățenii, copiii și profesorii, Într-o idee care trebuie să ne Înfrățească totdeauna, ideea de patrie... Anul acesta, ca și În toți anii viitori - se accentua În circulară -, vom continua a serba ziua de 10 Mai În acest spirit și cu toată tragerea de inimă” . În strânsă legătură cu această serbare patriotică era și ordinul privind
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
b) Câte versuri are fiecare strofă? c) Ce fel de rimă au versurile? 4. Găsește adjective pentru substantivele date: pantaloni, nevastă, croitor, băiat. 5. Memorează poezia Haplea. 6. Redă, pe scurt, conținutul poeziei. TESTUL NR. 12 1. Se dă textul: “Patria e aducerea-aminte de zilele copilăriei, coliba părintească cu copacul cel mare din pragul ușii.” (Alecu Russo) 2. a) Înlocuiește expresia “aducere-aminte” cu un substantiv b) Scrie genul și numărul substantivului “zilele” c) Scrie întrebarea la care răspunde cuvântul “copilărie” d
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
expresia “aducere-aminte” cu un substantiv b) Scrie genul și numărul substantivului “zilele” c) Scrie întrebarea la care răspunde cuvântul “copilărie” d) Scrie antonimul (sens opus) substantivului de la punctul a e) Scrie pluralul substantivului “copacul” f) Scrie analiza completă a substantivului “patria” 3. Completează spațiile: a) cu unul din cuvintele: a, al, ai, ale: Caietul de teme al lui Dinu este îngrijit. Cartea de poezii este a Elenei. Locul de joacă al copiilor este în parc. Tocul de scris al Irinei este
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
și șef de secție la revistele pentru copii „Luminița” și „Arici Pogonici” ( 1962 - 1989 ). După 1990 pune bazele revistelor „Bucuria copiilor” și „Licurici”. Scrie în „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Săptămâna”, „Literatorul”, „Vremea”, „Totuși iubirea”, „România Mare”, „Național”, „Dimineața”, „Glasul patriei” etc., precum și la publicații pentru copii din Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria, Germania, China, Grecia, Serbia. I s-au acordat numeroase premii în țară, precum și Medalia de Aur a Târgului de Carte de la Leipzig (1971, 1978). S. este specializat în literatura pentru
STRAUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289974_a_291303]
-
ș.a., un cenaclu literar. Debutează cu versuri la „Societatea de mâine”, în 1931, este prezent în revistele „O lume nouă” și „Caleidoscop”. Editează singur, între 1934 și 1938, „Buletinul oficial al Municipiului Cluj”. Mai colaborează la „Transilvania”, „Gazeta ilustrată”, „Nord-Vestul”, „Patria”, „Ardealul administrativ”, semnând versuri, proză (dintre care se remarcă evocarea lirică, plină de culoare, Hotoan, în „Nord-Vestul”, 1940), cronici, articole, note, traduceri, reportaje. Consacrarea e marcată de includerea lui, cu șase poeme, în antologia lui Emil Giurgiuca Poeți tineri ardeleni
STRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
imaginii lor publice, un combatant din cel de-al doilea război mondial ce vrea să rescrie istoria conflagrației la care a luat parte ș.a.m.d., diversitatea dând un plus de viață „istoriilor”. Un text plin de dramatism este Descompunerea patriei în particule elementare, unde tabloul aproape apocaliptic al unei Românii aflate sub asediul așa-numitei Armate de Eliberare Socială, trăirile unui ziarist care, în așteptarea execuției, încearcă să redacteze documentul propriei drame, deznodământul presimțit de personaj, dar derutant pentru cititor
SUCEAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290003_a_291332]
-
ciment,/ Duc lăzi cu geamuri/ Și mănânc ce găsesc”), „caută pâinea în taverne, în șanțuri,/ Ca un lup rătăcit”, „vântură străzile orașelor” și își „aruncă [...] anii tineri în azilurile de noapte”, dar, sub regimul nocturn, devine „geniu”. Noaptea îl restituie patriei lui eterne, incoruptibile, lumii visului: „Țara mea e în vis așezată”. În „cetățile albe” ale visului, ca în folclor, ca în poezia lui Lucian Blaga ori ca în Cântecul mut al lui Tudor Arghezi, „coboară transcedentul”. Un transcendent profan, ce
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
eseurile cu tentă religioasă ale lui Nichifor Crainic, Roma eternă, Glasul latinității, și se oferă o serie de informații despre Centrul Român de Cercetări de la Paris, ulterior în sumar intră colaborările lui Alexandru Gregorian (poema Basilica San Marco), Basil Munteanu (Patria românească văzută de Michelet), Dimitrie Găzdaru (Atitudinea unor voievozi români în chestiunea unirii Bisericilor) și din nou Aron Cotruș (Cântec lui Ramon Lull). În cel de-al treilea an de apariție al S.r. se disting eseul Reîntâlnirea cu Dumnezeu
SUFLETUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290017_a_291346]
-
cererea guvernului român a avut la bază serioase motivații de ordin politic astfel sintetizate: „Majoritatea ofițerilor români trimiși În străinătate, făcând parte din generația activă actuală, și-a făcut instruirea În Franța. Orientarea spirituală de acolo, adusă cu ei În patrie, relațiile personale stabilite acolo, cât și simpatiile lor nu se află, prin urmare, În acord cu politica trasată de interesele naționale ale României și dusă de către Rege. Este o necesitate de stat ca spiritul care domnește Într-un corp de
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
că „pentru a ajunge la un compromis cu Rusia, Anglia și Puterile aderă la retrocedarea Basarabiei” <ref id="90">90 IRD, vol. II, partea II-a, doc. nr. 155, p. 270. </ref>. Speranțele Domnitorului În dobândirea unui suport diplomatic al patriei de origine, Germania, au fost practic spulberate de afirmația categorică a lui Bismarck, potrivit căreia: „Imperiul german nu va sacrifica amiciția sa cu Rusia” <ref id="91">91 Memoriile Regelui Carol I, vol. IV, p. 63. </ref>. Se confirma, Încă
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Întrevederea cu Prințul moștenitor al Germaniei nu a depășit sfera amabilităților de circumstanță. Ba mai mult, Frederic-Wilhelm, În pofida simpatiei ce o nutrea față de Principele Carol I, a Încercat să sugereze poziția dificilă, de arbitru, pe care și-a asumat-o patria sa, ceea ce nu Îngăduia o intervenție În favoarea statului român, orice demers În acest sens fiind considerat inoportun <footnote id="135"> 135 Bismarck Îl Însărcinase pe prințul Hohenlohe, ambasadorul Germaniei la Paris, să-l convingă pe Frederic Wilhelm să nu se
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Viena pentru atitudinea de neutralitate adoptată. Pare puțin probabil ca după o domnie de 48 de ani, În care a avut de Înfruntat numeroase dificultăți, Carol I - care a dovedit cu prisosință că a fost animat de bune intenții față de patria sa adoptivă - să recurgă la o astfel de soluție extremă. Cert este că Încheierea tratatului cu Rusia din septembrie 1914, prin care, În schimbul neutralității binevoitoare, i se recunoștea României dreptul de a-și dobândi provinciile istorice aflate sub stăpânirea Coroanei
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
născut în anul 1805 la Odense, în Danemarca. Este unul dintre scriitorii îndrăgiți de cei mici, basmele sale devenind cunoscute o dată cu apariția primului său volum, în anul 1835. A mai scris romane, cărți de călătorie în care ilustrează frumuseți ale patriei în care s-a născut. Fetița cu chibriturile de Hans Christian Andersen ( text adaptat) Era un ger cumplit, ningea și începuse a se înnopta. Pe frigul acela năprasnic mergea pe stradă o fetiță cu capul gol și desculță. Ea avea
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
ref>. Guvernatorul Basarabiei Mihail Ghilhen considera că Făclia Țării „avea o orientare extrem de condamnabilă și urmărea un scop evident, de a inocula În sânul populației moldovenești neîncrederea față de guvern și de a zdruncina devotamentul moldovenilor de supuși față de tron și Patrie”. Din aceste considerente, guvernatorul aprecia că redactorii Costinovici și Todorov „au pus la cale o acțiune trădătoare”, pe care o califica drept „o crimă”, iar apariția ziarului era „absolut inadmisibilă” <ref id="88">88 ANRM, fond 297, inventar 1, dosar
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
a lui Pitagora pare să se fi derulat în jurul celei de-a 60-a Olimpiade (540 î.Hr.)32. A fost contemporan cu Thales și Anaximandru. S-a putut preciza că era mai tânăr decât Thales cu 21 de ani33. În patria natală, Samos, pare să fi studiat cu Policrates. Nu este clar dacă sclavul său Zalmoxes era aceeași persoană cu zeul dacic, dar este certă preocuparea acestuia pentru athanasie și metempsihoză, pe care fie i-a transmis-o lui Pitagora, fie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]